Page 73 - Drumul_socialismului_1971_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
I

! mGENEVA Şedinţa

Comitetului de dezarmare

?
m Încordarea iordaniano —
palestiniană
i
m Se extinde mişcarea

grevistă din Italia
i
m Prezente româneşti

q Cadran, Atlas

SENIHTUl RĂSPUNDERII HUNCIfORESTI-SEHH-

t

[ A n/-a ediţie a
Festivalului naţional

f de folclor
I n t r e 25 i u l i e şi 23 a u ­
„Comunistul trebuie să fie luptătorul de avangardă împotri­ g u s t p e ţ ă r m u l î n s o r i t a l
va vechiului, împotriva rămăşiţelor mentalităţii burgheze din con­ M ă r i i N e g r e se. v a d e s f ă ­
ş u r a c e a de.-a V I l- a e d i ţ i e
ştiinţa oamenilor..." a F e s t i v a l u l u i i u \ ţ i o n a l d e
f o l c l o r — m a n i f e s t a r e o r ­
( D in e x p u n e r e a t o v a r ă ş u l u i N i c o l a e C e a u ş e s c u l a C o n s f ă t u i ­ g a n i z a t ă d e C o m i t e t u l d e
r e a d e l u c r u a a c t i v u l u i d e p a r t i d d i n d o m e n i u l i d e o l o ­ S t a t p e n t r u C u l t u r ă şi A r ­
g i e i şi a) a c t i v i t ă ţ i i p o l i t i c e şi c u l i u r a l - e d u c a t i v e ) . tă şi C o n s i l i u l C e n t r a l al
U n i u n i i G e n e r a l e a S i n d i ­
c a t e l o r d i n R o m â n i a .
Poate mal mult ca în altă mai de un an şcoala profesio­ abaterile de la disciplină, de să fii numai tu în frunte, sâ D e v e n i t ă t r a d i ţ i o n a l a , a -
parte, la Uzina mecanică de nală, dar se străduiesc să-şi la normele de convieţuire ale fii un bun muncitor, ci sâ c e a s t ă s ă r b ă t o a r e a c i n t e -
material rulant din Simeria facă datoria, să-şi ridice în societăţii noastre. „Va trebui lupţi împotriva lipsurilor, a c u l u i , d a n s u l u i şi p o r t u l u i
are loc o permanentă con­ permanenţă calificarea profe­ sâ-i facem pe tinerii noştri să neajunsurilor pentru ca şi to­ p o p u l a r românesc progra­
fruntare între nou şi vechi. sională, avem şi alţii care înţeleagă că tot ceea ce au varăşii tăi sâ fie la fel de mează in a c t u a l u l s e z o n t u ­
Este o confruntare materială, nu se comportă aşa cum tre­ azi, condiţiile minunate ce Ie buni. Deşi noi am obţinut re­ r i s ti c , p e s c e n e l e t e a t r e l o r
palpabilă, sesizabilă chiar şi buie, nu-i respectă pe cei zultate bune în realizarea sar­ d i n M a m a i a , E f o r i e - N o r d ,
pentru un neiniţiat. In uzină sînt create, au fost cucerite cinilor de plan. încadrîndu-ne E f o r i e - S u d , N c p t u n . C o s t i-
intră locomotive vechi, pe ca­ vîrstnici. De cîte ori nu s-a cu multă trudă de întreaga in calendarul de termene, nu nejli, M a n g a l i a - S u d , T e -
re rugina şi-a pus pecetea, şi stat de vorbă cu Laurenţiu noastră clasă muncitoare, de ne putem declara de acord cu c h i r g h i o l şi M e d g i d i a , 50
ies locomotive noi. capabile Gherman şi Eugen Herki, ca­ poporul nostru condus de par­ unele concesii pe care le mai d e s p e c t a c o l e s u s ţ i n u t e d e
să mai ruleze încă pe diurnul re nu se prea împacă cu dîs- tid. printr-o muncă neobosi- facem la calitate, cu nefolosirea 20 a n s a m b l u r i f o l c l o r i c e
de fier sute de mii de kilo­ raţională a timpului de lucru, d i n d i f e r i t e z o n e e t n o g r a ­
metri. Aici, în halele uzinei cu lipsurile de la serviciu. f i c e a l e ţă ri i. P e s t e 1 000
sînt demontate, refăcute, mon­ După ce colectivul nostru a. E talon area ap aratelo r de în re g istra t folosite la obţinerea d a te lo r referito are Ia funcţionarea d e m e s a g e r i a i c î n t e c u l u i
tate. iar în Jocul pe care oa­ PROGRAMUL DE ACŢIUNE luat cunoştinţă de măsurile a­ diverselor agregate din cadrul C. 8. H unedoara este operaţia ce necesită m axim um de aten ţie el şi d a n s u l u i s t r ă m o ş e s c , a -
menii l-au numit „poarta doptate de Comitetul Execu­ pricepere, calităţi pe care sp ecialistu l loachlm M odrucâ din c a d ru l serviciului de m etoorologle le p a r ţ i n i n d u n o r f o r m a ţ i i a r ­
Devei" primesc din nou tiv al Comitetului Central al În tru n eşte eu prisosinţă. F oto : V. ONOJU
căldură din căldura lor, partidului, în sector s-a ob­ t i s t i c e d e a m a t o r i d e p e c u ­
p r i n s u l j u d e ţ e l o r B a c ă u , B i­
fac să pulseze din nou abu­ IDEOLOGICO-EDUCATIVÂ servat o preocupare mai sus­ h o r, B r a ş o v , C l u j , C o n s t a n ţ a ,
rul prin pistoanele care le ţinută pentru realizarea sar­ G a l a ţ i , G o r j , H u n e d o a r a ,
abaterile de la TOATE SURSELE DE FURAJE SA
împing înainte, mereu înain­ cinilor, pentru calitate. Au Iaşi, I l f o v , M a r a m u r e ş , M e ­
te mai dispărut şi absenţele ne­ h e d i n ţ i , M u r e ş , S ă l a j , S i ­
ciplina ? I Am încercat mereu tâ. prin strădanii mari. Ei
Această confruntare între motivate şi b iu , S u c e a v a , T e l e o r m a n ,
nou şi vechi se duce şi pe să stăm de vorbă cu ei, am cred că tot ce au azi li se cu­ disciplină. Comuniştii le-au T i m i ş , T u l c e a şi V i l c e a .
alt plan — în sînul colectivu­ tot aşteptat poate se îndreaptă. vine. Or, lucrurile nu stau explicat oamenilor că ideile v o r î n t r e g i o p i t o r e a s c ă şi
lui O confruntare între oa­ Dar- Trebuia sâ-i punem în chiar aşa. Dacă vrei sâ pri­ cuprinse în programul pro­ FIE SUPERIOR VALORIFICATE! s u g e s t i v ă h a r t ă o artei
meşti de la societate, trebuie
meni. între caractere, din ca­ discuţia oamenilor, pe care sâ şi dai, să munceşti. Şi pus de tovarăşul Nicolae p o p u l a r e r o m â n e ş t i , p u r -
ve eîştigâ colectivul şj fiecare nu-i respectă, po care-i sfi­ muncă fără disciplină nu se Ceauşescu nu pot fi înfăp­ t î n d c u e i m e s a j u l d c o p ­
om în parte. Din ea oamenii dează, să dea socoteală de tuite decit printr-o muncâ t i m i s m a l p o p o r u lu i, n o s t r u .
ies mai căliţi, mai uniţi, fn faptele lor In expunerea sa, poale“. intensă, prin eforturile între­ Anul acesta, bogat în pre­ depozitarea furajelor, pentru fînuri rezultată din coasa I
frunte se află comuniştii, a­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu Lăcătuşul Lucian Ivaşcu ne gului colectiv care sâ acţio­ cipitaţii. este deosebit de pro­ valorificarea tuturor surselor ■la trifoi şi coasa I şi II la „Raliul eleganţei''
ceşti oameni tenace şi fermi, spunea că nu trebuie sâ to­ vorbea, în cuvinte simple, de­ neze ca un tot disciplinat, pice obţinerii unei recolte bo­ de nutreţuri pe care le are lucemâ — 160 tone — a fost
hotărîţi şi exigenţi cu ei în­ lerăm asemenea atitudini, ci spre educarea socialistă, pa­ conştient de menirea sa. Mun­ gate de furaje cultivate şi cooperativa. Tovarâşii Florica transportată şi depozitată, iar
şişi şî cu tovarăşul de muncă să le combatem. Muncitorilor triotică.- prin muncă a tinerei citorii noştri au înţeles acest fînurl naturale. In toate coo­ Orâşan, secretara organiza­ din cele 238 hn fînaţuri natura­ D u m i n i c ă , p e l i t o r a l v a
„Deşi sînt tînăr. sînt membru le este propriu respectul faţă generaţii şi necesitatea înfăp­ lucru şi s-au arâtat necruţă­ perativele agricole trebuie sâ ţiei de .partid, Marin Şurcâ, le s-au cosit 198. Din finul na­ a v e a l o c a d o u a e d i ţ i e a
de cei vîrstnici, faţă de. expe­ tuirii ei printr-o intensă mun­ se manifeste maximum de ,,R a l i u l u i e l e g a n ţ e i " — m a ­
de partid şi nu pot fi mulţu­ rienţa lor bogată Diseiplina-i tori faţă de cei care nu ţineau preşedinte, Ioan Avram, in­ tural s-au transportat 25 to­
mit de felul cum tinerii că desfăşurată de organizaţia cadenţa cu colectivul, care nu grijă şf atenţie pentru ca a- giner şef, ne relatau câ tri- ne. Tovarăşa Ana Cătănici, n i f e s t a r e s p o r t i v ă o r g a n i ­
una, muncitorească, pentru de partid, de organizaţia de ceastâ bogăţie de nutreţuri să folienele au fost recoltate, z a t ă d e A . C . R . şi d e s c h i s ă
participă la muncă Mai n- toţi $i. cu atît mai mult, ti­ tineret, pentru ca fiecare tînăr aveau o comportare şi ţinutâ fie superior valorificată, prin strînse şi depozitate de pe contabil şef Ja C.A.P. Romo- t u t u r o r a u t o m o b i l i ş t i l o r d i n
vem şi absenţi nemoti­ nerii trebuie sâ dea dovadă corespunzătoare. La gazeta de stringerea şi depozitarea ei şel, ne relata că aşa cum ara ţ a r ă şi s t r ă i n ă t a t e . S e v a
vaţi, se mai face şî lucru de de disciplină, de respect şi stră­ sâ participe activ la realiza­ perete de la poarta uzinei au în cele mai bune condiţiuni. toate suprafeţele cultivate — ■înregistrat în fişele de evi­ p a r c u r g e t r a s e u l d e 70 k m
slabă calitate T.e explicăm danie pentru însuşirea cunoş­ rea sarcinilor, să aibă o com­ apârut caricaturi care au avut Acolo unde există posibilităţi 62 ha, precum şi mazărea fu­ denţă a producţiei de furaje* ( r e g u l a r i t a t e ) M a m a i a —
portare demnă în muncă şi în
rajeră de pe 10 ha. Intr-un
cum trebuie să lucreze, cum tinţelor profesionale. Cuvin­ societate un deosebit efect. E bîne aşa. trebuie sâ se treacă — aşa ritm susţinut se desfăşoară şi întreaga cantitate de Hn de C o n s t a n ţ a — E f o r i e N o r d
să se comporte. Dar nu-i de tele comunistului Lucian I- Pentru că aproape 70 la sută cum s-a recomandat specialiş­ recoltarea flnaţurilor natura­ lucernâ rezultată de pe 10 ha — E f o r i e S u d şi r e t u r , e u
ajuns. Dacă avem tineri ca vaşcu exprimă nu numai o­ Cuvintele îi erau pătrunse din efectivul sectorului de tilor din C.A.P. — la pregă­ le. Pînâ acum s-a cosit finul — 29 800 kg — a fost transpor­ o v i t e z ă m e d i e i m p u s ă d e
Toan Dosan şî Gheorghe A- pinia lui, ci a colectivului ca­ şi de nemulţumirea că unii cazangerie este format din ti­ tirea de semisiloz pentru a de pe o suprafaţă dc 90 ha tată. Şi trifoiul a fost cosit 30 k m in l o c a l i t ă ţ i şi 30
marade. care au terminat nu­ re va fi intransigent faţă de ..pletoşi* s-au aciuat şi prin neri. Ei au încă multe de în­ se putea obţine un furaj cu de pe întreaga suprafaţă de k m i n a f a r a lor. P r o b e l e
Simeria, „de-ntorc oamenii văţat de la noi şi în a le me­ din 144. Au fost strînse şi de­ 17 ha. dar nu s-au «transportat
capul după ei pe stradă. Dar calităţi nutritive superioare. pozitate 150 tone fînuri, 102 c o n c u r s u l u i constau in de­
seriei, dar, mai ales, în ale vie­ De asemenea, trebuie avut în tone paie de grîu şi 9 tone dccît 8 000 kg. Fînul natural
nici de lucru nu-s buni Ori ţii. Avem un colectiv bun ca­ s-a cosit de pe 110 ha din maraj p e d i s t a n ţ a d e 400
se fac oameni, ori nc scăpăm ve nu iartă greşelile Pe mine vedere câ se impune ase fo­ paie de orz. In această acţiu­ 191. Acesta a fost strins sl m e t r i , t n d e m i n a r e - s l a l o m ,
de ei". m-au criticat foarte aspru co­ losi cit mai puţine concen­ ne un ajutor preţios îl dau pus In căpiţe în cîmp. Aici p e r o n a r e şi e l e g a n ţ ă , p a r ­
ţăranilor cooperatori munci­
trate în hrana animalelor.
Manifestări închinate atît de sincere, exprimînd in­ muniştii câ le fac eu tineri­ Tocmai ţinînd seama de a­ torii de la fabrica chimică, tul trifoiului. c a r e c u s p a t e l e şi r ă s p u n s
Vorbe pe cit de simple, pe
trebuie intensificat transpor­
t r e i
î n t r e b ă r i
( i n
la
p l i c
transigenţa faţă de modul şi lor lucrările mai dificile. Ei ceste considerente se impune fabrica de blănuri «Vidra", in c h is ) . P e n t r u f i e c a r e p r o ­
mi-au arâtat cu toată exigen­
II.L. şi alte întreprinderi şi
La CA P. Beriu s-au re­
de concepţia de viaţă a unor ţa câ nu procedez bine pentru cu acuitate ca toate sursele instituţii din oraş. coltat trifolionelc de pe toate b ă s e a c o r d ă p u n c t a j e şi s e
de furaje sâ fie superior va­
î n t o c m e ş t e c l a s a m e n t s e p a ­
aniversării a 150 de ani asemenea tineri — câ tinerii nu se deprind cu a­ lorificate în fiecare unitate na Orâştioara de Sus — ne cele 84 ha cultivate. Fînul în­ r a t, a s t f e l că u n a u t o m o b i ­
In cooperativele din comu­
®,,La noi, la cazangerie
semenea lucrări, câ nu cîştigâ
să nu s-a transportat dectt
li s t p o a t e p a r t i c i p a la tina
spunea monlalorul Gheorghe
relatau tovarăşii Antonie O-
Bâtrîna — comuniştii, tot co­ încredere in forţele lor, ci se agricolă socialistă. Sînt uni­ laru, secretarul comitetului de pe 60 ha Din cele 224 ha s a u m a i m u l t e p r o b e . J u ­
tăţi unde eforturile ce se fac
bazează pe alţii. Au avut to­
lectivul au primit măsurile varăşii mei dreptate". Aceas­ în această direcţie capătă o comunal de partid, şi Petru fînaţuri naturale s-au cosit r i u l r a l i u l u i , s t a b i l i t la M a ­
1.1R ha. Fînul este Pus în că­
de la naşterea lui propuse de secretarul general ta însă nu înseamnă că demnă de evidenţiat în a- zaţiei de bază de partid de piţe — ne spunea tovarăşul m a i a , v a a c o r d a p a t r u p r e ­
materializare concretă. Este
Mihâiescu, secretarul organi­
m i i : d e r e g u l a r i t a t e , 1 n d e -
al partidului, recenta sa ex­
Gheorghe Bâtrîna nu se mai
punere, cu un interes deose­ ceastâ direcţie preocuparea la C.A.P. Orâştioara — par­ Ioan Manolescu, Inginerul şef m i n a r e - s l a l o m , p e r o n a r e şi
bit pentru că ni s-a adresat manifestată de organizaţia de ticiparea la muncâ este bu­ a! cooperativei, dar nu s-a e l e g a n ţ ă , p a r c a r e cu s p a ­
t e le .
făcut nici un transport.. Şt
Vasile Âlecsandri nouă. Şi am reţinut din propu­ (Cojntmuare in pog ! a 2*01 partid, consiliul de conduce­ ră. Zilnic sînt la coasă, în în această unitate trebuie in­
frunte cu membrii de partid,
re şi specialiştii de la C.A.P.
nerile tovarăşului Ceauşescu
că a fi comunist nu înseamnâ Orâştie pentru stringerea şi pînâ la 120 de ţârani coope­ tensificat transportul trifoi ie- Procedeu de meta•
ratori Fînurile cultivate au nelor. Cooperatorii din Câstău liiare o maselor
fost recoltate şi depozitate a- au recoltat cele 20 ha cu tri­
In întreg judeţul, conti­ relor poetului, precum şi o tit la C A P. Orâştioara, cît şi foi şi j-au transportat şi de­ plastice
nuă să se desfăşoare ample seară literară dedicată vie­ la C.A.P Ocoliş. Si în aceste pozitat în amestec cu paiele
şi variate manifestări con­ ţii Iui Vasile Âlecsandri, in unîtăti situate în zona de de orz. Fînurile naturale au In v e d e r e a m o d e r n i z ă r i i
sacrate împlinirii a 150 dc cadrul căreia profesorul Ma- deal a început şi se desfă­ fost cosite de pe 140 ha situ­ p r o c e s e l o r t e h n o l o g i c e şi
ani dc Ia naşterea lui Va­ rius Rocănici a vorbit de­ şoară din plin recoltarea fi­ ate pe luncă, râmînînd de a r e a l i z ă r i i d e p r o d u s e no i.
sile Âlecsandri. La cămine­ spre viata şi opera poetu­ nului natural de pe luncă. La roşit încă 160 ha de fînaţuri s i m u l t a n c u o b ţ i n e r e a u n o r
le culturale, casele de cul­ lui. Orâştioara s-au cosit 30 ha şi situate ia deal. î n s e m n a t e e c o n o m i i d e m e ­
tură şi biblioteci se organi­ la Ocoliş 60 ha. ta l. un c o l e c t i v d e s p e c i a ­
zează simpozioane, expu­ Din discuţia purtată cu to­ Constatările făcute pe teren li şt i d e la î n t r e p r i n d e r e a
neri. recitaluri, seri litera­ varâşii Teodor Boşorogan, cu prilejul raidului între­ d e i n d u s t r i e l o c a l ă . . M e t a ­
re etc., dedicate acestui im­ O seară literară a avut preşedinte, şi Cornel Cora- prins prin unităţile amintite l u r g i c a " d i n C a p i t a l ă a
portant eveniment cultural. loc şi Ia căminul cultural ciu, inginer şef, la C.A.P O- mai sus evidenţiază faptul că s t a b i l i t , p e b a z a u n o r s t u ­
Astfel, re c e n t, la Casa de din Romos. învăţătoarea râştioara dc Jos, comuna Be- sînt forţe şi posibilităţi pen­ d i i î n d e l u n g a t e , u n p r o c e ­
cultură din oraşul Haţeg, a Voleria Rasarab şi bibliote­ riu, am aflat câ stringerea şi tru ca acţiunea de strîngere d e u d e m e t a l i z a r e a m a s e ­
avut loc o searăt literară cara Parasehiva Du nu au depozitarea furajelor şînt în şi depozitare a furajelor să l o r p l a s t i c e , t n p r i n c i p i u ,
„Vasile Âlecsandri — poet prezentat ascultătorilor as­ atenţia organizaţiei dc partid, se desfăşoare într-un ritm şl p r o c e d e u l p o r n e ş t e d e la
militant'*. Au citit şi recitat pecte din viata şl opera a consiliului de conducere, a mai susţinut. De asemenea, p o s i b i l i t a t e a c o n d u c t i b i l i z ă -
bardului dc la Mirceşti.
din versurile poetului Elvira tuturor cooperatorilor. Acţio- se impune luarea de măsuri rii m a s e i p l a s t i c e n e c o n d u ­
Coiculescu, Aristică Spă- nînd sub conducerea organi­ pentru urgentarea transpor­ c ă t o a r e d e e l e c t r i c i t a t e , o-
zaţiei de partid, ţăranii coo­ tului furajelor din cîmp. p e r a t i e u r m a t ă d e o g a l v a ­
taru şi Petre Fărcaşiu. peratori de aici au strfns şi Comitetele comunale de par­ n i z a r e in b ă i d e c u p r a r e .
Elevii hunedoreni aflaţi depozitat întreaga recoltă de tid şi consiliile populare
în tabăra dc la Gcoagiu- trifoliene, precum şi fînul comunale trebuie sâ manifes­ n ic .h e la re s a u c r o m a r e . c a ­
Băi au organizat un reuşit r e s e r e a l i z e a z ă cu m a t e r i i
natural do pe 90 ha din 101
La căminul cultural din medalion literar ce a cu­ cîte posedă această coopera­ te mai multă preocupare, sâ p r i m e i n d i g e n e . S p e c i a l i ş ­
sprijine şi sâ ajute conduce­
comuna Pui, s-a organizat o prins recitări din poezia rile cooperativelor pentru a tii b u c u r c ş t c n i a u c r e a t , d c
expoziţie dc cârti cuprin- patriotică a lui Vasile A- valea LApugiuliu, unde se rtcsfă tivă. Şi la C.A.P. Romos — se strînge cil mai repede toa­ asemenea, şi i n s t a l a ţ i a n e ­
*înd ediţii mai noi ale ope­ lecsandri. Unul din barajele dc reduc ere a vitezei apei, construit pe ne relata şefa fermei zooteh­ c e s a r ă , c a r e p o a t e m e t a l i z a
soară am ple lu crări de reg ulaiiz are a cursu lui apei. F oto: V. ONOIU nice, tovarăşa Opreana luri- te furajele, pentru a nu se 1,5 m p p i e s e p e or ă.
an —, întreaga cantitate de pierde nici un kilogram de
nutreţ.
Reparaţiile şcolare vor fi gata la 1 septembrie ?
Acum, în plină vacanţă, şcolare este bună. Termenul Am vizitat şcoala generală mărturisit tovarăşele ce for­ molipsit de la cadrele didac­ încurcate. Şi aceasta din
cauza l.G.C.L., care la data
gospodarii unităţilor şcolare fixat pentru recepţia lucră­ din localitate. Erau zugrăvi­ mau personalul de serviciu tice de serviciu care (coinci­ de 1 iulie, data începerii re­
din judeţ an datoria sâ redea rilor în toate şcolile de pe ra­ te, dar incomplet, doar «trei (singurele pe care le-am în- denţă ?) nu dăduseră nici ele paraţiilor, nu se prezentase
faţa strălucitoare, ospitalie­ za, oraşului — 15 august — va pînâ la acea oră (10 — a.m.) încă. întreprinderea amintită
ră. a edificiilor care întimpi- fi respectat La aceasta îşi a­ pe la şcoală. a cedat executarea lucrărilor
nâ elevii la fiecare început duc aportul cooperativa meş­ La Hunedoara, am vizitat
de an şcolar. Cum se desfă­ teşugărească .Streiul" şi liceul nr. 1 şi şcolile genera­ cooperativei „Prestarea". Ne­
şoară lucrările de construcţii l.G.C.L. Pinâ in momentul de O întrebare care se pune le nr 7 şi 8. Liceul strălu­ cazul administratorului Maria
şi reparaţii, vor fi ele gata faţă, cele două unităţi au cea de curăţenie. Aici orele Voivoda apare astfel ex­
la timp? Vizita la cîteva terminat reparaţiile la şcoli­ de cui-s ipot începe. La şcoala trem de îndreptăţit: «Lucră­
şantiere şcolare din judeţ le din Sîncrai, Strei-Ohaba, (de ce?) în fiecare an generală nr. 7, lucrările e­ rile au început prost. Toată
ne-a relevat existenţa unor Strei, Crişeni, Nădâştia de rau începute. Aşa după cum
rezultate bune, dar mai a­ Sus, Nădăştia de Jos, Strei- ne relata administratorul Mă­ ziua trebuie sâ umblăm du­
les perpetuarea unor lipsuri sîngiorgiu, Batiz. Se lucrează ria Cosma, „sâplâmîna abeas- pă meşteri. Sâ sperăm că în
şi amînâri cu care ne înlîlnim la şcolile din Sâcel şi gene­ săli. Faţă de volumul mare de tîlnit in şcoală în ziua ace­ ta I C.S.H. le va termina cu 15 zile se vor termina".
în... fiecare vară. rală .Câlan. Neatacate au ră­ lucrări (reparaţii interioare, ea 1) aici lucrează doi oameni siguranţâ, dacă lucrează în
Tovarăşul Ioan Duma, se­ mas şcolile din Valea Sin- exterioare, vopsit geamuri şi din partea l.G.C.L. Dar în ritmul cu care a începui". In
cretarul Consiliului popular georgiului, Gridul, Sîntâmă- uşi la două corpuri de clă­ momentul vizitei nici cei doi schimb, la Şcoala generală nr. fComlnuaift in pag.
al oraşului Câlan, ne-a infor­ ria de Piatră şi Liceul Câ­ diri) se înainta intr-un ritm nu erau prezenţi la lucru.
mat câ situaţia reparaţiilor lan. prea lent. După cum ne-au Poate lucrătorii In cauză s-au 8, lucrurile erau destul de