Page 75 - Drumul_socialismului_1971_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5144 O VINERI 23 IULIE 1971 3

PROGRAMUL I ; G.00-9.30 Mu­ Din ţările
zici el actualltflti; 9.30 Memoria
prtmJntulul românesc (reluare) :
10.00 Buletin de şilrl: J0.05 Mu­
zei populorâ; 10.30 Fonoteca pen­
tru copil; 11,00 Buletin de suri :
11,05 Din folclorul muzical al po­ de pasteurizare
poarelor; 11,15 Consultaţie Juri­ treprlnderilor de capacitnlc
dica; 11,25 Corul sindicatelor din mică din judeţ, dintre care
municipiul' ■! Bucureşti, dirijor CÂ
D. D. Botez: 12.00 Trei melodii cu unităţi miniere, siderurgice, j R c n u n t i n d In i m p o r t , î n ­
Corlna Chlrlac; 12,10 Personaje de îngrăşăminte ehimfee, ci­ t r e p r i n d e r e a p e n t r u i n d u s ­
dm opere rom Oneşti : DeceUnl ment, utilaje, textile, impri­ t r i a l i z a r e a l a p t e l u i d in F o c ­
din opera ..Decebal" de Gheoi-
ghe Dumitrescu; 12,30 Intllnirc cu merie, distilerie şi cerami­ ş a n i a î n c h e i a t u n c o n t r a c t
melodia popularA şl Interpretul că, acolo unde industria era c u uzinele. ,,T c h u o j r ' n j “ <lin
prel'crot; 13,00 ItadlojurnNl 13.15 inexistentă înainte de elibe­ C l u ) p e n t r u o li n ia t e h n n -
Avanpremiera cotidinn.i; 13.2“ CHINEI
Cimecul e preiulindeni: 14. no rare. l o g ic a n e c e s a r ă pa st e u ri z ă ­
Compozitorul sAptamlnll — .Ian rii l a p t e l u i . I n t r a t ă T i l d a
Sibelius; 14.40 I>ortreie tn clntc- Judeţul Sleiuan, din pro­ a c e s t e a in f u n c ţ i u n e , la c a ­
cele populare; 15,00 Buletin de vincia Kiangsi, se întinde
ştiri; 15,05 Revista economica; la poalele munţilor Cinkan p a c i t a t e a d e r> non U iri l a p ­
25.30 Pagini vocale şl orchestrale te p e or ă , n o u a l i n i e s-a
din muzica de estradă; IC.00 Ra­ şi este străbătut de nume­ d o v e d i i s u p e r i o a r ă u n o r iu-
diojurnal: 10.15 Piese de piunie- AVÎIt roase rîuri, dispunind de
nodâ; 10.30 Melodii de Aurel Mn- s t a l n l i i a s e m ă n a t «tare i m ­
nolnche.; 10,50 Publicitate radio : revsurse hidroenergetice im- }) o r l a l e .
17.00 Pentru patrie; 17,30 Concert jportente. Cu numai 21 de
de muzică popularA; IR 00 Orele ani în urmă, în judeţ exis-
seni: 20.U0 ToblcLa dc seară; 20.05 SiHjmnca balneoclimatericii Gcongiu-BAi esic, In zilele de otl IhnA, Jocul preferat al liuncdore- Complexe
Mu/lcA popularA; 20.30 Concursul nll° r- Foto : V. ONOIU Linişlea patriarhală a sa­ ani, sumă ce a fost folosită ita doar o microtermocen-
naţional dc creaţie şl Interpreta­ telor râspîndite Sn văile pentru construirea unei sta­ tralâ de 14 kW. In prezent
re (le muzicii u şutiră româneasca funcţionează sau sînt in zootehnice
..Mamaia 1371": 22.00 Radiojurnal; munţilor, pe dealuri este fin- ţii de pompare dotată cu o
22.30 Concert de scară; 22,55 Mo­ treruptâ de zgomotul ateli­ turbină şi pentru un decor- construcţie peste 110 hidro-
ment poetic. Versuri de Vasile microcentrale cu o capacita­ A u intrat- p a r ţ i a l in e x ­
Alecsandri; 23.011 Concert de sea­ erelor de reparaţii, a sec­ ticator de orez. Brigada a p l o a t a r e c o m p l e x e l e z o o t e h ­
ră icoiuinu.'ire) ; 24.00 Buletin de ţiilor de .prelucrare a pro­ prelucrat an de an produsele te totală de 6 100 kW. A-
ştiri; 0,03-6,00 Estrada nocturnă. j Roadele coope- duselor agricole, a fabrici­ agricole şi a făcut economii ccstea aprovizionează cu n i c e d e la A q i g e a şi. N.
PROGRAMUL N : C.00-0,05 Pro­ lor de capacitate mică cu astfel incit, după o perioa­ curent electric zona mun­ B ă l c e s c u , j u d e ţ u l C o n s t a n ­
gram muzical de dimineaţă; C.05 toasă pentru irigaţii, ilumi­ ta, p r o i e c t a t e p e n t r u c r e ş ­
llulctin de Şilrl; 7.00 Radiojurnal: Căpitanul Korda („Arta") ; SI- ,] | rarei în producţie profil diferit şi a micro- dă, ea a avut fonduri sufi­ t e r e a şi i n g r ă ş a r c a a 8 000
Iubire („Patria");
DEVA:
i
*1,05 Tot lnainlc; 0 20 Concertul centralelor. Bezna care în­ ciente pentru a cumpăra un nat, radioficare şi pentru
pentru chitară Şi orchestră de 17.00 Cupa vacanţei. Cicluri MERTA: Aurul („Mureşul"); j văluia odinioară totul la generator şi ridioa adăpos­ dezvoltarea rapidă a indus­ d e v a c i p e a n . E le siut j»r<>-
Manuebt Ponce: A.00 Anii tineri HUNEDOARA : Cronomctrul I triei locale. Din aceste mi- v ă z u t e c u i n s l a l a f i i m o ­
plini de floare — cintcce pionie­ sportive pentru ecolarl; („Slderurglstul") ; Vlrldiana i între C.A.P. şi căderea serii este sfîşiatâ de tul necesar microhidrocen- d e r n e p e n t r u p r e p a r a r e a . şi
reşti; 9,10 Curs de limba spanio­ 18.00 Căminul ; („Constructorul") ; CALAN : salbe de lumini pe distanţe traleî. In scurt timp, ea a crocentrale, peste 90 au fost
lă : 9.30 Buletin de ştiri: 9.35 18,50 Cinul Corul de copil &l Viaâtorui de căprioare („1! tot mai mari, desenind con­ început să funcţioneze. La construite în ultimii cinci d i s t r i b u i r e a h r a n e i şi p e n ­
Jocuri populare; 9.4;> Maimcu lea- Iunie") I TELIUC: Omul din ani, iar comunele populare t r u a l i m e n t a r e a cu a p ă , cu
iral. Ovidiu de Vasile Alecsandri: Palatului pionierilor din Sicrra („Minerul"); PETRO­ I I.A.S. turul aşezărilor care (înain­ început, localnicii au folosit i n s t a l a ţ i i p e n t r u î n c ă l z i r e
11.23 Arii şi scene dm opere ro­ Bucureşti; ŞANI: Moartea filntelismlni i te nu cunoşteau decît lu­ pe scară largă bogatele re­ şi brigăzile de producţie au
mâneşti; 11.42 Muzică populară 19.10 Tragerea Loto ; („7 Noiembrie"); Baladă pen­ alocat fonduri fin proporţie şi i l u m i n a r e şi d i s p u n d e
egipteană; n.âs Ştiinia la zi: 12.no tru cel cAzuifl („Republica") ; I Cooperativa agricolă de pro­ mina opaiţului. Apa nurilor surse forestiere confecţio- s p a t i i p e n t r u d e p o z i t a r e a
Buletin ăe ştiri; 12.03 Avanpre­ 19.20 1 001 dc seri; I.UPENI: Regele Lear (..Cul­ ducţie din Orăştlc a Înfiinţat se transformă în energie şi nînd din bambus cu o deo­ de peste 90 la sută din cos­ f u r a j e l o r . Lo P o a r t a A l b ă
LONEA: Tomul de
miera cotidiană; 12.15 Melodii 19.30 Telejurnalul dc scarA. tural"); („Minerul"); Stelele in ncest an, pe baza colabo­ caii putere domesticiţi a- sebită atenţie conducte, ta­ tul lor. Şi aici multe gene­ s e a f lă i n t r - u n s t a d i u î n a ­
rării cu I.A.S. „Avicola" Min­
Crăciun
populare bănăţene; 12.30 Muzicii Sport ; leargâ acolo unde omul are blouri de comandă ebc. Tur­ ratoare, motoare, transfor­
uşoară cu Doina Spătarii. Tony 20.00 Cronică politlcA IntcrnA; din Egcr — Beriile I-II („7 tia. o fcrm.1 de creştere a pă­ matoare şî turbine pentru i n t a t c o n s t r u c ţ i a unui c o m ­
sărilor. I.A.S. l-a pus Ja dis­
del Monaco şl Danyel Gerard ; 20.IS Pc sub frunza plopului Noiembrie"); ANINOASA: Ali- poziţie un efectiv matcă do nevoie de ei, ajută la ridi­ binele şi generatorii au fost p l e x p e n t r u c r e ş t e r e a şi
13.00 Radiojurnal; 13.ÎS Varietăţi — rimă Maria Pictraru; hal viteazul — seriile I—II ; 3 700 găini, unele utilaje, si-l carea nivelului de trai al produşi de uzina construc­ dotarea microcentralelor au i n g r ă ş a r c a i n d u s t r i a l ă a
muzicale; 14,00 Buletin de ştiri ; 20.30 Moment comic cu... Şte­ („Muncitoresc"); PETITILA : j ocorriă asistenţa tehnică dc fost produse în întreprinde­
14 05 Solişti şl formalii nrflstice fan Mihâilescu • BrâUa, Impostorii („Muncitoresc") ; j tpccjatltate. Producţia zilnică colectivităţii. toare de maşini din cadrul 150 000 d e p o r c i p e a n .
de amatori; 14,30 OdA Umbli ro­ Matei Alexandru şl Con­ VULCAN: Printre coMnele : dc ouă a ajuns la peste 2 800. Judeţe şi provincii, comu­ judeţului. Folosind metode rile din judeţ.
verzi („Muncitoresc");
l/ni-
mAne (reluare); 15.0(1 Clntece dc stantin GuriţA ; CANI: Cinci pontru Infern („7 1 Dc la această fermă s-au livrat ne populare şi brigăzi de locale şl printr-o campanie Foştii şerbi şi păstori, Pentru vînători
Ionel Fernlc şl Pclre Androescu; 20,40 Film artistic . - ' » Noiembrie") ; BAJIBATENI : j pînă acum G0 000 bucăţi ouă şi de inovaţii au început să muncitorii şi tehnicienii din
15 27 Selccliunl din „Opereta* dc Argoman .supcrrUabolioul („6 2 6-a încasat suma de 48 O00 Iei, producţie au construit în
Ion Harlulary-Darcl^e; 13.45 Rap­ August"); ORAŞT1E : Femeia i Întregul ofectlv de găini este ultimii ani numeroase mi- producă turbine de diferite Lhassa şi regiunile adminis­
sozi populari : Maria Sunipat şt 22.20 Selecţiunl din concursul sA se teamă dc bărbat („Fla­ I Îngrijit şl hrănit de o singură crocentrale care Joacă un tipuri, precum şi genera­ trative Sigatse, boka, Ciam- şi pescari
Tudor Trăistaru; 16,00 Radiojur­ naţional de creaţie şi In­ căra"); GEOAGlU-nAl: Poveş­ | cooperatoare, Otilia Badea. do şi Naciuka au participat
nal: 10.15 Lucrări simfonice de terpretare de muzică u- tile piticului Biinbo; HAŢEG: : Avlnd In vedere avantajele rol deosebit Ş» în transfor­ tori care au fost folosiţi P e V a l e a D o f t a n e i , la
Feli\- Mcndelssolm-Dartholdy ; U- şocrA românească — Ma­ Itomeo şl Jullcia — seriile ! creşterii găinilor ouătoare, în marea naturii prin extinde­ treptat fin dotarea microhi- activ la elaborarea planuri­
vcrlura „Visul unei nopu de maia 1971; I-II („Popular"); RKAD: Fra­ | cooperare cu I.A.S., conduce- rea reţelei de irigaţii. drocentralelor din întregul lor pentru construirea cen­ p u n c t u l d e n u m i t „ V a l e a
| 23,00 Cint.1 ansamblul folcloric ţii Sarolnn („Struna roşie") * I rea cooperativei a stabilit ca N e a g r ă " , a f o s t i n a u g u r a t
vară": Simfonia nr. 4 In Ln ma­ ! efectivul matcă să Ajungă tn In judeţul Yunciun din ■judeţ. A crescut, totodată,
jor „Italiana'’; 10,55 Sfatul medi­ „Reda" din R.A.U.; GURABAKZA : Apa curativă detaşamentul celor calificaţi tralelor O asemenea hidro­ u n o r i g i n a l c o m p l e x t u r i s ­
cului; 17.00 Buletin dc ştiri; 17.05. 23.10 Telejurnalul de noapte. („Minerul"); ÎL) A: Pc luciul I 1972 la 5 000 dc găini. provincia Fukien, ţinut centrală de 24 kW a fost tic, destinat î n d e o s e b i ui­
Teatru radiofonie. ghcţli („Lumina"). muntos, cu multe cursuri de pentru producerea acestor
_____________________ ___________ utilaje, numărul lor ridicin- construită, fin ciuda climei mitorilor şi p e s c a r i l o r ama­
apă, funcţionează 124 micro- tori, c a r e g ă s e s c a i c i s p a t i i
hidrocentrale-cu o capacitate du-se în întregul judeţ la rele şi a aerului rarefiat, d e c a z a r e , b u c ă t ă r i e , loc d e
peste 2 000 tehnicieni. In numai două luni într-un
generatoare de patru mii kW d e p o z i t a r e a u s t e n s i l e l o r
Suprafaţa irigată de sta­ sat de munte la o altitu­ p e s c ă r e ş t i şi v î n ă t o r e ş t i ,
•care se află sub administra­ ţiile de pompare şi micro- p r e c u m şi a l t e d e p e n d i n ţ e .
rea comunelor populare şi centrale a crescut de la dine de 4 700 m A s e m e n e a l o c a l u r i v i n ă t o -
brigăzilor de producţie şl 2 660 ha după eliberare la Microcentralele aduc lu- r e ş t i s i n t p r e v ă z u t e a fi
împreună cu cele 130 staţii peste 9 900 ha fin prezent. (mipa şi emisiunile de ra­ c o n s t r u i t e i n m a s i v u l P\t-
de pompare au schimbat Ccle; peste 800 de maşini a­ dio pînă Sn cele mai înde­ c e g i l o r , p e v ă i l e H u z ă u l u i ,
complet înfăţişarea acestor limentate de aceste micro- părtate aşezări şi dezvoltă T e l e a j e u u l u i şi l a l o m i f c i .
locuri. centrale prelucrează anual economia regiunii.
Cind brigada de produc­ 50 milioane kg orez, griu Noi baze furisfice
La conferinţa Consiliului de finvâţare a schiului, pati­ progrese s-au realizat şi în Petroşani propuse a se rea­ ţie Utun a hotărît să con­ etc. I. GALAŢEANU
municipal pentru educaţie najului, acţiunea de iniţiere practicarea exerciţiilor fizi­ liza. reclamă eforturi mari. struiască hidrocentrala sa, Energia electrică ieftină a corespondent Agerpres (a în Munţii Rodnei
fizică şi sport Petroşani, nu­ Ja dnot .De)fin'71". ce şi a 6portului de către stu­ Pentru aceasta, fiecărei între­ dispunea de numai 2 600 iu- contribuit la dezvoltarea in­ Pekin
meroşi sportivi fruntaşi, an­ In licee, şcoli profesionale denţi. prinderi, organizaţii de tine­ L a S i g h c t u l M a r m a f i c i a
trenori. profesori, activişti au şi la Institutul de mine. spor­ In întreprinderile şi insti­ ret şi asociaţiilor sportive f o s t a m e n a j a t u n c o m p l e x
relevat în discuţiile lor as- tul reprezintă o realitate, ex­ tuţiile Văii Jiului sportul a din oraş li s-au repartizat t u r i s t i c , c o n s t r u i t în s ti lu l
v e c h i
m a r a m u v e ş a n .
pene pozitive şi negative ale primată prin participarea ma­ devenit tot mai mult o reali­ sarcini precise în privinţa Unul din renumitele mo­ n o u ă c a b a n ă t u r i s t i c ă O
a
activităţii acestui sector, suc­ sivă la campionatele rezerva­ tate, atrâgînd spre activităţi contribuţiei şi a muncii vo- numente istorice poloneze, CASTELUL D f o s t p u s ă la d i s p o z i f i a v i ­
cesele obţinute, dar mai ales te elevilor şi studenţilor, por­ sportive majoritatea salaria­ luntar-patriotice. Cu contri­ castelul regal din Varşovia, z i t a t o r i l o r in M u n ţ i i R o d ­
va fi
reconstruit.
Istoria
lipsurile manifestate în sec­ nind de la fazele pe clasă, ani ţilor. Trebuie să amintim că buţia Ministerului Invâţâ- zbuciumată a polonezilor se nei, z o n ă i n c a r e a fo st
ţiile de popice, alpinism, fot­ de studii şi continuînd cu fa­ din ccic 29 asociaţii sporti­ onîntului, a C J.E.F.S. Deva, împleteşte strins de cea « t e r m i n a t ă fu acest a n şi
bal, baschet, in baza materia­ zele municipale şi judeţene. ve, 16 organizează cu re- cu sprijinul organelor locale castelului. Timp de aproape c o n s t r u c ţ i a d r u m u l u i n a ţ i o ­
lă cit şi faplul că foarte pu­ a început amenajarea micro- şapte veacuri, aici au fost n a l d e t r e c e r e c ă t r e o b i e c ­
ţini salariaţi participă la ac­ complexului sportiv de la scrise pagini de neuitat în PE VISTULA t i v e l e turistice din n o r d u l
tivităţile sportive de masă. IN V A LE A JIULUI I.M. Petroşani, care va cu­ istoria Poloniei, castelul fi­ M o l d o v e i . D e a s e m e n e a , a
Sportul şi-a făcut prezenţa prinde terenuri de volei, ind distrus şi reclădit în î n c e p u t c o n s t r u c ţ i a a d o u ă
tot mai-mult în rîndurile pio­ handbal, fotbal şi tenis. cîteva rinduri Documentele n o i h o t e l u r i t u r i s t i c e cu 350
nierilor şi şcolarilor. Au fost Unităţile sportive, organi­ vremii atestă existenţa unei terului Nicolae şi a dinas­ La intrarea în oraşul d e l o c u r i f i e c a r e , la B o r ş a
organizate întreceri de fot­ îmbunătăţirea continuă a gularitate .campionatul de zaţiile U.T.C., consiliile popu­ construcţii din lemn pe va­ tiei Ronianovilor. vechi al Varşoviei dăinuie şi M o g o a ş a .
bal, handbal, atletism, vo­ bazei materiale a influenţat casă" la două, trei ramuri de lare sint chemate să mani­ tra acestui edificiu, încă In septembrie 1939, pala­ încă un zid înnegrit, în ca­
lei. Un răsunet deosebit au pozitiv atragerea tineretului sport Un merit deosebit re­ feste o mai mare Iniţiativă din secolul al XlII-Jea. In tul a fost bombardat de că­ re au rămas doar găurile de MGheţarul de la
avut angrenarea elevilor în la practicarea sistematică a vine în acest sens sindicate­ In amenajarea de noi tere­ 1595, după incendiul de Ja tre hitlerişti, prâduit şi de­ la ferestre. De aici începea
competiţiile şcolare, sistem exerciţiilor fizice. Cel mai lor, care au sprijinit sub­ nuri şi baze 6portîve simple, Wawel — fosta reşedinţă a vastat. Patrioţii polonezi — vechiul castel, care cobora Vîrtop"
divizie, la atletism. volei, grăitor exemplu ni-1 oferă ce­ stanţial asociaţiile sportive, fructificind mai bine posibi­ monarhilor polonezi —• re­ mulţi dintre ei fâeînd parte spre Vistula. Văzut dinspre
handbal şi fotbal ca şi cele le 6 licee şl două şcoli pro­ contribuind astfel la apropi­ lităţile locale, sprijinindu-se gele Zygmunt din dinastia din actualul comitet de re­ Vistula, castelul se prezintă, I n a p r o p i e r e a c o m u n e i A -
531 de acţiuni turistice or­ fesionale care beneficiază de erea salariaţilor de exerciţiul mai mulţi pe munca patriotică Waza hotărăşte să mute ca­ construcţie a castelului — deocamdată, destul de mo­ r i e ş e n i , d i n j u d e ţ u l A l b a ,
ganizate cu peste 15 000 de terenuri de sport amenajate fizic. a tineretului — principalul pitala la Varşovia. Trei ani au reuşit, cu riscul vieţii, dest ; au rămas în picioare a f o s t r e c e n t d e s c o p e r i t ă o
elevi, organizarea centrelor cu mijloace proprii. Unele Este de remarcat că s-au beneficiar al acestora. In lu­ mai tîrziu începe construc­ să salveze o bună parte din pînă azi doar cîteva clădiri p e ş t e r ă a p r e c i a t ă c a u n a
obţinut numeroase titluri de mina recentelor documente de ţia castelului, care va dura tablourile, sculpturile, mobi­ şi construcţii masive din
m a i i n t e r e s a n t e
d i n c e l e
campioni naţionali la schi, partid Şi de stat cu privi­ 30 de ani. Urmează invazia la şi ornamentele arhitecto­ piatră. In contul deschis d i n ţ a r ă , p e c a r e s p e c i a l i ş ­
TEN gimnastică, navomodelism de re la ridicarea pregătirii po- suedeză din 1655 şi 1656, nice de epocă. pentru reconstruirea caste­ tii au b o t e z a t - o „ G h e ţ a r u l
In acest an, vor fi efec­
după care palatul, devastat
deja,
lului au fost vărsaţi
către sportivii Leontin Cior­
litico-ideologice si ’ profesio­
tan (2 titluri), Pop Ştefan, nale s-au stabilit măsuri con­ şi incendiat, este reconstruit tuate toate lucrările de ar­ prin subscripţie publică. în d c la V î r t o p " . D e n u m i r e a
Kraktus Iosif, Hupca Viori­ crete în scopul creşterii gra­ de regele Jan Kazimierz. O heologie necesare pregătirii prima lună, peste 10 milioa­ I a c e a s t a a f o st i n s p i r a t ă d e
I g r o s i m e a s t r a t u l u i d e q h e a -
ca, Demeter Ileana, Mustaţă dului de calificare şi perfec­ dată cu venirea ultimului reconstrucţiei. Cele circa ne zloţi (costul total al con­
Start în competiţia internaţională Iuliana şi Wass Ileana, că a ţionare a specialiştilor şi a rege polonez, Stanislaw Au­ 4 000 de elemente de sculp­ strucţiei sc va cifra la circa I ţ ă c a r e s e p ă s t r e a z ă în t o t
t i m p u l
a n u l u i p c o p a r t e
reintrat în divizia B echipa activiştilor sportivi. Printr-o gust Poniatowski, începe pe­ tură şi gravură, circa 3 000 500 milioane zloţi). Ambiţia d i n s u p r a f a ţ a p e ş t e r i i . P e n ­
mărturisită a comitetului de
dotată cu „Cupa prieteniei" de handbal Ştiinţa Petroşani mai bună conjugare a pre­ rioada cea mai însemnată a de diferite schiţe şi docu­ reconstrucţie a castelului tr u c e r c e t ă t o r i şi t u r i ş t i
de
existenţei castelului.
şi reprezentanţii municipiu­
mente vechi, peste 300
eforturilor
ocupărilor
şi
lui nostru au făcut parte din CM.E.FS., sindicatelor, U T.C, Multe episoade de primă tablouri şi mobilă, salvate este de a nu apela la banii p e ş t e r a e s t e deosebit d c
i n t e r e s a n t ă , p r i n f a p t u l că,
In sala sporturilor Con­ ţările socialiste. La aceas­ loturile naţionale de seniori consiliilor pionierilor, inspec­ importanţă ale istoriei polo­ în anii ocupaţie» hitleriste. statului. „Prin reconstrucţia
structorul «lin Hunedoara, tă primă ediţie participă şi juniori la rugbi. modelism, toratului . şcolar, in viitor tre­ neze sînt legate direct de oferă o bază temeinică pen­ castelului, spune prof. Lo- i n t r - u n S p a ţ i u r e s t r i n s , c u ­
p r i n d e f o r m a ţ i u n i d e o s e b i t
modernizată recent, dotată formaţii din Cehoslovacia, fotbal şi schi. buie să obţinem progrese castelul varşovian. Astfel, tru reconstruirea cit mat fi­ rentz, directorul Muzeului d c v a r i a t e , c o n s t i t u i n d u n
cil tribună şi alte spaţii RD. Germană, Bulgaria, In ceea ce priveşte bazele substanţiale in antrenarea ce­ aici a fost semnată vestita delă a castelului varşovian. Naţional din Varşovia, se va a d e v ă r a t m u z e u c r i s t a l o ­
anexe, echipată cu instala­ Ungaria, Polonia şi Româ­ sportive, trebuie arătat că în tăţenilor la acţiunile de ma­ constituţie de la 3 mai, la S-au păstrat, totodată, tro­ încheia în mod practic o­ g r a f i e .
ţiile necesare. încep, astăzi nia. oraşul Urîcani s-a moderni­ să. jn formarea deprinderilor confluenţa anilor 1606-1807, nul şi însemnele regale, sa­ pera de reconstruire a ma­
la orele 9, întrecerile pri­ In şedinţa tehnică ce b zat o sală de gimnastică, iar dc practicare a exerciţiilor aici a locuit, pentru cîteva bia de încoronare a regelui rilor monumente istorice (Agerpres)
varşoviene"
mei ediţii a „Cupei priete­ avut loc ieri seară a fost la Petrila s-a dat tn folosin­ fizice. sâptâmîni, Napoleon Bona- Stanislaw August, precum
niei" — competiţie interna­ stabilit programul meciuri­ ţă o sala de gimnastică pen­ DOREL VLADISLAV parte, şi, tot aici, în ianua­ şi urna cu inima cunoscutu­ I. DUMITRAŞCU
ţională de tenis de masă re­ lor. Partidele se vor desfă­ tru lupte, box şi jocuri. Ce­ preşedintele Consiliului rie 1831, Seimul a hotărît lui erou naţional Kos- corespondent Agerpres la
zervată echipelor de juni­ şura intre orele 9-13 şi 1G- le două bazine de înot, lo­ municipal pentru educaţie în unanimitate detronarea ciuszko. Varşovia
ori — băieţi şi fete — din 21. cul de agrement din oraşul fizică şi sport Petroşani
Echipa Constructorul Hunedoara—
4%
băieţi—campioană republicană Sa D l O BIECTE DE BK0N Z întreprinderea
juniori
După trei zile de pasio­ rească titlul dc campioană
nante întreceri, contind pen­ republicană. In meciul de­ LA CHERGHE.
tru returul campionatului cisiv, cu Politehnica Bucu­
republican de tenis de ma­ reşti, tînărul hunedorean
să rezervai echipelor de Comeliu Popoviei a reuşit
juniori — băieţi şi fete — să cîştige partida cu Col- Descoperi iea şl folosirea ceramice neolitice, precum si puse din grupe dc linii para­ crare a bronzului în această
au fost desemnate campi­ tescu, după ce acesta con­ metalelor, a cuprului şi apoi urme de construcţii (ziduri lele dispuse in zig-zag zonă. Probabil că unele din
oanele. Pornind ca favo­ ducea confortabil, şi să a bronzului, ce marchează în­ de piatră, cărămizi, ţigle), ce­ Din depozit mai fac parte obiectele descoperite in acest
rită, alături de liderul tu­ răstoarne scorul în favoa­ ceputul unei noi etape în ca­ ramică. unelte de fier roma­ trei pomponi, obiecte de for­ depozit să fie produsul acti­ cu sediul Iu Midia
rului — Politehnica Bucu­ rea echipei sale. drul orinduirii comunei primi­ ne. mă conică şi cu patru des­ vităţii acestui atelier, iar po­
reşti —, echipa Constructo­ întrecerea echipelor fe­ tive, a constituit un pas im­ Depozitul ce-1 prezentăm, chideri triunghiulare în corp, sesorul pieselor de Ja Cher- ANGAJEAZA
rul Hunedoara (antrenor minine a fost ciştigată de portant pe scara evoluţiei despre care avem puţine şi care se încadrează în catego­ gheş să fie chiar meşterul a­
Nicolae Suciu), compusă din Spartac Bucureşti. societăţii omeneşti, impulsio- sumare menţiuni în literatura ria pieselor de harnaşament, telierului respectiv.
Corneltu Popoviei, Dumitru Urăm călduroase felici­ nîud procesul de dezvoltare de specialitate, este compus precum şi cîteva fragmente Obiectele din depozitul de urgent muncitori calificaţi pentru urm ă­
01 Idea şi Gheorghe Anasta­ tări tinerilor tenismani hu- social-economîc şi uşurînd o­ din 13 piese diferite. Obiecie- de sîrmâ spiralicâ. Greutatea la ,Chergheş, în majoritate
sii!, a reuşit, printr-o se­ mului procurarea celor nece­ le de podoabă formează ma­ totală a depozitului este de piese de podoabă, prin varie­ toarele meserii : f
tatea lor tipologică, dintre ca­
1,703 kg. Piesele au fost des­
ric de victorii mult aplau­ nedoreni. noi succese pe sare traiului. Cunoaşterea a­ joritatea pieselor depozitului. coperite în stare bună de con­ re unele — colierul ornamen­
cestei
perioade îndepărtate
Acestora li se adaugă piese
date. să recupereze handi­ drumul afirmării, pe care din istoria societăţii omeneşti, de harnnşnment şi o bucată servare neprezenlînd urme de tat, brăţara cu capete spira- ® OPERATOK CAZANE CU ABUR :
capul liderului şi să cuce- păşesc viguros. lice, brăţara cu caneluri —,
ce a constituit-o epoca meta­ de bronz brut. Cele mai nu­ uzură prea evidente. Toate « LĂCĂTUŞ RETARATH c a z a n i
lelor pe teritoriul hunedo­ meroase piese ce intră în obiectele sînt acoperite cu un prin raritatea lor, de o mare
Corvinul Hunedoara—Mine»ul rean, ca de altfel pe întreg componenţa depozitului sînt strat de oxid de culoare ver­ valoare documentară, asigură CU COMBUSTIBIL ;
teritoriul patriei, este posibi­ brăţările de diferite tipuri. de deschis, datorat păstrării acestui depozit o importanţă
Ghelar 0-1 (0-0) lă prin studierea a numeroase Ele au fost obţinute fie prin îndelungate în pămint. deosebită. Pe baza analogiilor © ELECTRICIENI EXPLOATARE CEN
cu alte
depozite cunoscute,
Faptul că nu se cunoaşte
turnare în tipare de piatră,
vestigii arheologice t aşezări
omeneşti, unelte din piatră, fie prin prelucrarea unei ba­ locul exact al descoperirii şi depozitul de obiecte de bronz TRALE ŞI STAŢII ŞI REPARAŢII F.LEC
In cadrul pregătirilor pen­ Cîrlea (Minerul Teliuc), Ma­ os sau metal, ceramică. o­ re de bronz, avind extremi­ nici mediul arheologic în ca­ de la Chergheş aparţine pe­ TRICE ;
tru noul sezon fotbalistic, rian (Mureşul Deva), Mu- biecte de podoabă etc., desco­ tăţile uşor apropiate şi sec­ re a fost găsit, elemente ce rioadei de început a primei
pe stadionul Corvinul s-au ţiu şi Tarcu (C.S.M. Sibiu). perite întîmplător sau ca ur­ ţiunea ovală, plan-convexă ar fi suferit uncie indicii a­ epoci a fierului, secolul XII ® SUDOR ELECTRIC Ş I AUTOGEN
intîlnit divizionara B Cor­ Csergo şi Steiner nu au ju­ mare a unor săpături arheo­ sau rombicâ. Unele din bră­ supra. motivelor ce au deter­ î e.n.
vinul Hunedoara cu divizio­ cat. logice sistematice. ţări sînt decorate în părţile minat depozitarea sau ascun­ Această descoperire, adău­ © IZOLATORI TERMICI ŞI HI­
nara C Minerul Ghelar, De remarcat este faptul că In rîndul descoperirilor în- exterioare cu motive geome­ derea obiectelor, nu scade cu gată celor cunoscute, aduce DROFUGI ;
In urma unui «joc de sla­ în minutul 25 al primei tîmplâtoare din această pe­ trice obţinute prin tehnica nimic importanţa lui Este noi contribuţii la susţinerea
bă factură tehnică, pe a­ reprize Stan (Corvinul) rioadă un loc aparte il ocupă inciziei şi constînd din grupe posibil avînd în vedere cau­ tezei potrivit căreia in epoca © TINICHIGII ;
locuri depăşind graniţele şi Dobre (Minerul) şi-au depozitul de obiecte de bronz de linii paralele sau oblice, zele depozitării altor obiecte bronzului şi la începutul pri­
mei epoci a fierului pe teri­
sportivităţii, băieţii antre­ „schimbat" cîteva „directe", de Ia Chergheş (comuna Cîr- triunghiuri, nervuri (cane- de metal care prin raritatea toriul hunedorean exista o ® MUNCITORI NECALIFICAŢI.
norului Nicolae Molnor (Mi­ iar Socol (Corvinul) a ieşit jiţi), descoperit în pădurea luri) transversale sau avînd lor aveau o deosebită valoa­
nerul Ghelar), mai omogeni, furios de pe teren dezbrâ- din împrejurimile localităţii, extremităţile terminate în re. ca proprietarul depozitu­ intensă activitate de prelucra­ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
metalului în
re a
ateliere
lui de la Chergheş sâ-şi fi
mai insistenţi la balon in cindu-se de tricou, dar apoi in urmă cu patru decenii două discuri apiralire înfăşu­ .ascuns preţioascle-i obiecte de meşteşugăreşti, dovada eon- Sc asigură locuinţă in Deva.
repriza a doua şi cu un mar­ s-a râzgîndit. Şi, cum ar­ Depozitul de obiecte de rate în sensuri opusc. bronz pentru a nu cădea în slituind-o numeroasele depo­
caj strict reuşesc să-şi bitrul intilnirii T. Terheş bronz, ale cărui împrejurări de Deosebit de important, prin miinile duşmanilor în timpul zite de obiecte de cupru şi
«adjudece victoria în min. 55 descoperire au rămas necu­ fineţea execuţiei, este un co­ frecventelor lupte re aveau bronz sau piese izolate, ma­ Informaţii suplimentare se pot obţine
prin golul lui Dosan (din- a condus sub orice critică, noscute pinâ azi, nu este sin­ lier obţinut ruin turnare, cu loe între comunităţile tribale. teria primă fiind oferită de la serviciul personal al întreprinderii, te-
tr-o evidentă poziţie de of­ conducerea clubului Corvi- I gura mărturie arheologică din extremităţile uşor subţiate si Prezenţa unei turte de bogatele zăcăminte ale sub­
said). nu| a hotărît să-l schimbe la localitatea Chergheş sau din terminate r>rîn două urechiuşe solului. lcfou 11 150 — interior 215.
vecinătatea ei De-a lungul a­ bronz in depozitul de la
Antrenorul Corvinului, Eu- pauză cu N. Predoiu (? ? ?) I nilor aici au fost scoase la răsucite spiralic Partea exte­ Chergheş alături de obiecte IOAN ANDRIŢOIU (14G)
tim Slepan, in acest meci a i iveală, tot întîmplător, nume- rioară este ornamentată cu de podoabă ne face să pre­ muzeograf |q Muzeul judeţean
folosit şi cîţiva .jucători noi i IOAN VLAD I roase .silexuri si fragmente m o tiv e lineare, ineizate. com­ supunem un atelier de prelu­ Deva