Page 77 - Drumul_socialismului_1971_07

V/ V .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

5 *
B La Moscova s-a deschis

| expoziţia românească 1

I „Maşini şi utilaje"

| B După eşuarea loviturii

{ de stat din Sudan j

| a Puternice acţiuni |

I revendicative în S.U.A.

| B Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5 145 SIMBATĂ 24 IULIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI
1
'jjU M J M M tttttttM iâ H itltlN tfn ifttittlM H iiiH fl/ltttffU ttttttW ttfN tfW ffs

ADUMÂRI GEN ERALE A LE SALARIAŢILOR
VIZITA Oi IU I A TOVMIIllll [ CEAIIŞESCU im

SPIRITUL RESPONSABILITĂŢII

PORTUI $1 PE PIIEIIIII DE

MUNCITOREŞTI IN ACŢIUNE

In cursul zileî de vineri, Intîlnire cu activul judeţean de partid
Comuniştif şi ceilalţi sala­ bleme majore care n-au gă­ desfacerea contractului de
riaţi ai Fabricii de aglome­ sit cea mai eficientă rezol­ muncă deoarece n-au înţeles
rare nr. I de la Combinatul vare pînă acum. Augustin ce înseamnă răspunderea cele mai reprezentative u-
siderurgic Hunedoara au dez­ Haiduc, şeful de schimb, spu­ muncitorească. nîtâţi industriale ale mu­ După vizitarea întreprinde­ ale comuniştilor, ale tuturor făşurării campaniei de recol­ întreprinderii de reţele elec­
bătut felul în care au mun­ nea i Despre această răspundere nicipiului Constanţa — por­ rilor economice eonstânţene, oamenilor muncii din judeţul tare a griului şi a altor lu­ trice Constanţa, Ion I. Lungu,
cit anul acesta şi sarcinile de — Ştim bine fiecare dintre s-a discutat mult şi nu in- tul şi şantierul naval — în Sala Sporturilor din loca­ Constanţa, pentru eforturile crări agricole, precum şi a­ rectorul institutului pedago­
plan pentru anul 1972. Fie­ noi că tovarăşul Nieolae tîmplâtor la adunarea gene­ au fost vizitate de secreta­ litate a avut loc o adunare cu pe care le depuneţi, pentru a­ supra unor probleme dc inte­ gic, Ion Păun, preşedintele
care participant la adunare Ceauşeseu a propus un vast rală. Mai mulţi salariaţi, rul general al partidului, activul de partid din judeţ. jutorul neprecupeţit pe care res cetăţenesc. El a subliniat cooperativei agricole de pro­
a demonstrat practic ce în­ program de educare comunis­ printre care inginerul Dumi­ tovarăşul Nieolae Ceauşeseu, Adresîndu-se tovarăşului ni-] acordaţi, pentru grija cu apoi că organizaţia judeţea­ ducţie din comuna Castelu,
seamnă forţa muncitorească tă a tuturor oamenilor mun­ tru lacob, şefii de echipă împreună cu soţia sa, Nieolae Ceauşeseu, celorlalţi care vă interesaţi de activita­ nă de partid şi toţi oamenii Liliana Bucur, directoarea în­
în acţiune şi şi-a exercitat cii din ţara noastră. Cied că «Ioan Dascălii, Nieolae Ticru, Elena Ceauşeseu. Secre­ conducători de partid şi de tea noastră. muncii din judeţ, manifestîn- treprinderii integrate de lină
din plin drepturile pe care aceasta este una dintre ma­ Ioan Beşliu şi alţii, au subli­ tarul general al parti­ stat, tovarăşul Vasile Vîlcu. Salutăm, de asemenea, pre­ du-şi deplina aprobare şi a- şi Marin Croitoru, secretarul
i le oferă democraţia noastră rile probleme de care trebuie niat că lipsa de disciplină şi dului a fost însoţit de membru al Comitetului Exe­ zenţa celorlalţi conducători deziunca faţă de documente- comitetului U.T.G. de la Şan­
socialistă de a participa ne­ să ne ocupăm cu întreaga slaba răspundere a unor . sa­ tovarăşii Manea Mânescu, cutiv al C.C. al P.C.R., prim- de partid şi de stat, care vă le-program elaborate de con­ tierul naval Constanţa.
mijlocit la viaţa economică, răspundere. Noi trebuie să lariaţi influenţează negativ Paul Nieulescu-Mizil, Ma­ secretar al Comitetului jude­ însoţesc In această vizită cu ducerea partidului privind e­ Primit cu vii aplauze, a
politică şi socială a ţării, de găsim cele mai bune forme acţiunile întreprinse pentru xim Berghianu, Florian ţean Constanţa !:i P.C R , a multiple şi profunde semni­ ducarea comunistă a maselor, luat cuvîntul tovarăşul Nieolae
a contribui activ la conduce­ prin care să asigurăm sala­ reducerea consumului de cocs Dânâlaehe, Janos Fazekas, spus : ficaţii pentru noi. muncesc pentru traducerea Ceauşeseu.
rea şi organizarea activităţii riaţilor posibilităţile reale ca şi altor materiale,' exploata­ Petre Lupu, Dumitru Po- Avem astăzi plăcutul prilej In continuare vorbitorul a lor în viaţă.
productive. să-şi ridice în permanenţă rea raţională şi mai eficientă pescu, Vasile Vîlcu, Petre să vă exprimăm direct, iubite informat pe oaspeţi asupra Au mai luat apoi cuvîntul Cuvîntarea a fost ascultată
Cele mai importante pro­ nivelul politic, cultural şi pro­ a agregatelor, îmbunătăţirea Blajoviei, Miliai Gere, Ion tovarăşe Nieolae Ceauşeseu. îndeplinirii planului produc­ Ion Voicii, secretar al comi­ cu deosebită atenţie şî sub­
bleme privind munca acestui fesional. Vorbim mult despre condiţiilor de muncă. Ioniţâ, Vasile Patilineţ şi din adîncul inimii, cele mai ţiei industriale pe primul se­ tetului P.C.R din port, Ale­ liniată în repetate i’înduri de
harnic colectiv au fost anali­ calitatea producţiei dar este Aceste probleme au fost a­ Ion Stânescu. Este pen­ calde sentimente de preţuire mestru al acestui an, a des­ xandru Tunschi, directorul aplauze prelungite.
zate cu înalta răspundere a foarte necesar să ne ocupăm nalizate prin prisma dreptu­ tru a doua oară în a-
oamenilor care ştiu că sînt de calităţile oamenilor care rilor şi obligaţiilor care re­ ceastâ sâptămînâ cînd
proprietarii colectivi ai mij­ realizează producţia, de con­ conducători de partid şi de
loacelor de producţie dar şi ştiinţa şi pregătirea lor. In vin salariaţilor, conducerii stat, în frunte cu secreta­ Cuvîntarea tovarăşului
producători şi beneficiari. In­ esenţă vreau să se organize­ administrative, organizaţiilor rul general al partidului,
ginerul Aurel Achim, şeful ze în fabrică mai multe ac­ de partid, sindicale şi de ti­ iau contact, în judeţul şi *
fabricii, şi-a făcut datoria să ţiuni cu caracter educativ şi neret. Pe bună dreptate a
informeze adunarea generală de ridicare a pregătirii pro­ municipiul Constanţa, cu
a salariaţilor despre succese­ fesionale. fost criticată conducerea sec- realităţile din economie, cu
le dobîndite de către colectiv O serie de aspecte privind stadiul îndeplinirii sarci­ N1COLAE CEAUŞESCU
Si despre atributele viitoare. disciplina şi educarea sala­ nilor de producţie, cu mo­
Salariaţii fabricii cunoşteau riaţilor au fost subliniate de [Continuare in pag. a 3-a) dul cum sînt transpuse în
insă puterea colectivului lor către tehnicianul Vasile Sâ- practică obiectivele de per­ Stimaţi tovarăşi,
de a-şi respecta cuvîntul pen­ vescu, de muncitorul Silves­ spectivă ale planului cin- Constanţa a fost prima re­ intereselor vitale ale naţiu­ noului cincinal (Aplauze pre­
tru a realiza în mod exem­ tru Avasiloaei şi alţii. Din cîncinal Doresc să încep prin a vă giune în care s-a terminat nii noastre socialiste. (Aplau­ lungite).
plar sarcinile de plan şi an­ dorinţa de a obţine rezultate Intîlnirile de lucru ale adresa dumneavoastră, pre­ cooperativizarea agriculturii. ze puternice). Cunoaşteţi programul de
gajamentele luate. De la în­ mult mai ' semnificative în secretarului general al cum şi celor 60 000 de comu­ (Vii aplauze). Sînt de atunci Aveţi, fără îndoială, reali­ dezvoltare a României in a­
ceputul anului şi pînă acum muncă, participanţii la dez­ partidului cu colectivele de nişti ai organizaţiei judeţene, 14 ani. Am vizitat acum cîte- zări şi in ridicarea nivelului nii 1971-1975. Judeţului Con­
ei au dat 16 100 tone mine­ bateri au reliefat o serie de Acfiuni com e­ oameni ai muncii, cu teh­ tuturor locuitorilor municipi­ va zile unele cooperative, o de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a stanţa îi revin sarcini mari ;
reu aglomerat peste plan, au neajunsuri în organizaiea şi nicieni şi specialişti din ului şi jadeţului Constanţa, întreprindere de stat, o staţi­ referit aici la condiţiile de în acest cincinal, în judeţul
realizat mai bine de 2,5 mi­ conducerea activităţii produc­ industrie şi agricultură au un salut călduros din partea une agricolă de cercetare şi trai tot mai bune create oa­ dumneavoastră se prevede un
lioane lei economii prin re­ tive şi au criticat fără me­ un puternic , efect mobili­ Comitetului Central al/parti­ am putut constata cu satisfac­ menilor muncii din judeţul program de investiţii de pe­
ducerea cheltuielilor de pro­ najamente pe cei vinovaţi. morative — dului, a Consiliului de Stat şi ţie succesele remarcabile ob­ Constanţa. Dacă privim ce ste 20 miliarde lei, din care
ducţie şi au sporit simţitor Maistru) electrician Alois Du­ zator, duc la descoperirea a guvernului României socia­ ţinute în domeniul agricultu­ s-a construit şi se construieş­ un volum important repre­
productivitatea muncii. Toate duia a spus printre altele : unor soluţii mai valoroa­ liste. (Aplauze puternice). rii atît în ceea ce priveşte re­ te în municipiul şi in jude­ zintă dezvoltarea portului şi
angajamentele luate în cin­ — Trebuie să ne ocupăm Vasile se, pentru soluţionarea u- coltele la producţia vegetală, ţul dumneavoastră, putem a- a şantierului. naval. Dezvol­
stea zilei de 23 August au moi mult de disciplina mun­ unor probleme importante, In aceste zile, am vizitat u­ rezultatele în zootehnie, cît şi fîrma că Constanta ilustrează tarea în domeniul naval va
fost depăşite îar în ce pri­ cii. Noi am analizat de repe­ de stringentă actualitate şi nele unităţi din judeţul şl in mecanizarea lucrărilor agri­ în mod grăitor transformări­ creşte mult faţă de prevede­
veşte reducerea preţului de tate ori această problemă. A­ dc perspectivă, stimulează municipiu) Constanţa, atît în cole ; pot spune că astăzi ju­ rile iniţiale ale cincinalului.
cost s-a depăşit chiar anga­ vem salariaţi care au înţeles Alecsandri spiritul creator al oameni­ industrie cit şi în agricultură. deţul Constanţa se numără le înnoitoare şi succesele pe Şantierul naval din Constan­
jamentul anual. bine ajutorul colectivului şi lor muncii. S-a vădit a­ Cunosc, de altfel, mai de printre judeţele fruntaşe în care le obţinem în toată ţa­ ţa are sarcina ca pînă în
ra. Nu există astăzi judeţ, o­
Comuniştii şi ceilalţi sala­ caută să nu mai comită aba­ Cu prilejul aniversării a j ceasta cu prisosinţă în dia­ mult judeţul Constanţa — în­ agricultură din România. (A- 1975 să construiască nave de
riaţi ai fabricii s-au oprit în­ teri. Faţă de alţii s-au luat 150 de ani de la naşterea I logul secretarului general că din anii imediat următori plăuze puternice). raş sau sat al patriei noastre, GO 000 tone şi, în acelaşi timp,
să mai mult asupra unor pro­ măsuri care au ajuns pînă la al partidului cu realizato­ eliberării ţării, precum şi din unde să nu se simtă pulsul să înceapă construirea unui
marelui scriitor patriot Va- i anii mai apropiaţi — şi pot Realizările obţinute în jude­ viu al activităţii constructi­
vas de 150 000 tone. Acestea
sile Alecsandri, la biblio- ; rii proiectului de extinde­ să apreciez marile realizări, ţul Constanţa în dezvoltarea ve — în industrie, în agricul­ sînt sarcini măreţe, dc înaltă
teca comunală din Vata de ! re şi moderni7.are a por­ transformările adinei care au industriei, agriculturii şi in tură, în celelalte domenii ale răspundere, a căror îndepli­
Jos au fost organizate do- j tului Constanţa, cu navi­ avut loc aici, atît în indus­ celelalte domenii de aotivita- vieţii sociale, unde să nu se nire presupune luarea tuturor
gatorii, cu muncitorii por­
Cooperatorii din Roşcani uă acţiuni culturale cu ca- j \ tuari, cu constructorii de trie şi agricultură, cit şi în te fac parte integrantă din reliefeze cu putere preocupă­ măsurilor şi eforturi susţinu­
racler comemorativ.
mâieţele victorii obţinute de
domeniu] ştiinţei, învâţâmîn-
stalului
Prima a cuprins un re- j nave. tului şi culturii, în ridicarea poporul român în fâuriiea so­ rile partidului şi bunăstării te din partea organizaţiei de
partid judeţene şi a munici­
pentru
creşterea
Pe întregul traseu, de la
citai de poezie pe margi- i
au terminat recoltatul nea volumului „Doine şi ; Mangalia Nord şi pînă la bunăstării oamenilor muncii. cietăţii socialiste, în transfor­ poporului. Viaţa demonstrea­ piului Constanţa, din partea
marea României într-o ţară cu
Astăzi, Constanţa este un pu­
lăcrimioare". In cadrul î Constanţa, în comunele 23 ternic centru industrial al o industrie dezvoltată, cu o ză că tot ceea ce întreprin­ comuniştilor de la şantierul
naval, a conducerii adminis­
întreaga
de partidul nostru,
griului . simpozionului literar inii- ! August şi Tuzla, la Eforie patriei, îar în curînd va de­ agricultură în plin progres, cu sa politică, întreaga sa acti­ trative, a specialiştilor, a tu­
tulat „Lui Vasile Alecsan- i
Sud, Eforie Nord. Agigea
o ştiinţă şi cultură socialistă
dri", bibliotecara Maria i şi Lazu, tovarăşul Nieolae veni şi oraşul cu cel mai im­ Înaintată (Vii aplauze). În­ vitate sînt închinate omului, turor oamenilor muncii. Nu
naval
al
portant
şantier
mai vorbesc de sarcinile deo­
Ieri — ne-a informat primarul comunei Dobra, tova­ Baniţiu şi profesorul Li- j Ceauşeseu şi ceilalţi condu­ României. Sper că atît orga­ făptuirile din judeţul dum­ făuririi fericirii lui. (Aplauze sebite ce revin Ministerului
răşul Adrian Costa — membrii cooperatori din satul viu Lucaci au expus de- \ cători ai partidului şi sta­ nizaţiile de partid de la şan­ neavoastră vorbesc de munca puternice). Industriei Construcţiilor de
Hoşcani au terminat de recoltat griul de pe 105 de spre viata şi activitatea j tului sînt salutaţi cu tierul naval eît şi orga­ depusă de comunişti, de or­ Aş dori să adresez, cu a­ Maşini ; el are obligaţia de a
hectare cîte au avut insâmîntate în acest an. Recolta bardului de la Mîrceşti j multă căldură de mii şi nizaţiile municipiului şi ganizaţiile de partid, de comi­ cest prilej, călduroase felici­ lua toate măsurile ca oame­
de griu de pe mai bine de 20 de hectare a şi fost dusă pusă în slujba emancipării j mii de cetăţeni. Mul- comitetul judeţean vor acţio­ tetul judeţean de partid, de tări comuniştilor, muncitori­ nii muncii, colectivul şantie­
în hambare. La această realizare a contribuit pe lin­ poporului român, a formă- I na în aşa fel îneît programul toţi oamenii muncii, dn frun­ lor. ţăranilor, intelectualilor, rului naval să poară îndepli­
gă buna organizare a muncii şi hărnicia tuturor mem­ rii limbii naţionale şi lite- j î de dezvoltare a şantierelor te cu muncitorii. La fel ca tuturor locuitorilor din muni­ ni în cele mai bune condiţii
raturii române moderne.
brilor cooperatori de aici. (Continuore în pag. a X?o) navale din Constanţa să se întieaga noastră clasă munci­ cipiul şi judeţul Constanţa
realizeze cel puţin la terme­ toare, ca în-tregul nostru po­ pentru felul cum au realizat
nele planificate, dacă nu chiar por, ei traduc în viaţă neabă­ sarcinile cincinalului care a (Conţinua r* In pag. a 2-a)
ceva mai devreme. (Aplauze tut politica Partidului Comu­ trecut, pentru rezultatele ob­
puternice). nist Român, ce corespunde ţinute în primele 6 luni ale
Cu toate forţele mecanice şi umane
PROGRAMUL DE ACŢIUNE IDEOLOGICQ-EDUCATIVA
la secerişul griului! . Expunerea secretarului ge­
neral al partidului la consfă­
tuirea de lucru a activului de
partid din domeniul ideolo­ Colectivul de muncă, o autentică
giei şi al activităţii politice şi
Incepînd de ieri, timpul a devenit frumos şi se Bugnari, Achim Oanâ, Ioan Tn cooperativa noastră s-a cultural-educative se sedi­
mentează tot mai puternic in
poate relua secerişul griului cu toate forţele mecanice Stîrc şi alţii, care lucrează la început recpltatul in ziua de conştiinţa oamenilor. Prim-to-
şi manuale. Acolo unde, din cauza ploilor din ultime­ transportul cerealelor şi al 9 iulie — ne relata tovarăşul pitorul Constantin Borâscu de scoală de educaţie comunistă
Ioan Manolescu, inginer
paielor. In baza de recepţie
şef,
le zile, griul a câzut, cît şi unde terenul este prea s-a transportat cantitatea de secretarul comitetului de par­ la Hunedoara spune în legă­
moale şi nu se poate intra cu combinele, trebuie sâ se peste 134 tone, din care 30 to­ tid la C AP. Beriu. S-au re­ tură cu aceasta un lucru deo­ t *
sebit de interesant:
treacâ la recoltat cu secerile şi coasele. ne în contul contractului. coltat 54 ha cu combinele şi — De cîte ori o citeşti ai o anumită formă, o fizionomie cercat, a schiţat, a construit,
In douâ-trei zile bune de 10 ha manual. Mecanizatorii sentimentul câ descoperi lu­ Muncitorul are în însăşi clară — adică sâ se situeze a stricat şi a refăcut cu a­
Acum nu este timp de aş­ griului l-au primit din par­ lucru — ne spunea inginerul Ion Murgoi, Nieolae Dâmian, cruri noi, aspecte tot mai construcţia sa morală un pro­ nu oriunde pc filiera angajă­ ceeaşi dîrzenie, cu aceeaşi în­
eminent simţ al datoriei,
al
teptat ca întreaga recoltă sâ tea tovarăşului Ioan Păstrăv, şe] al coopeiativei — noi în­ Iosif Popa şi Stoian Samoiles- profunde. Nu poţi ca dintr-o răspunderii pentru propria sa rii, ci numai în frunte. Cînd căpăţînate cunoscută in sen­
fie strînsâ numai cu combi­ secretarul Comitetului orăşe­ cheiem recoltarea griului. A­ cu sînt harnici şi pricepuţi. Ei datâ sâ-i pătrunzi valoarea activitate, pentru modul in vorbim de oameni ca Ştefan sul cel mai bun al cuvîntului.
nele. Timpul — aşa cum spu­ nesc de partid Orăştie, Iustin cest lucru este pe deplin po­ depăşesc normele de recolta­ problematicii. întregul conţi­ care întregul colectiv se a­ Tripşa, Erou a) Muncii Socia­ In aceste zile i se va omologa
neau unii cooperatori în vir- Popa, vicepreşedinte al con­ sibil pentru că aici mecani­ re cu 2-4 tone pe zi. Lucrînd nut de idei. chită de sarcini. Faptul aces­ liste, Mircea Scripcaru, Sil­ încă o inovaţie — a 15-a, iar
stă cu care am stat de vorbă siliului popular, şi Ioan Cocoş, zatorii depăşesc cu regulari­ cu viteza pe care am atins-o Discutăm despre cerinţele ta Ii întăreşte sănătatea etică, viu Morar. Constantin Tolea, peste puţin timp intră pe rol
— n-a ţinut niciodată şi nu preşedintele consiliului orăşe­ tate viteza zilnică de recolta­ în prezent, pînă la 1 august şi exigenţele pe care expune­ sau despre alţii de felul lor, a 16-a.
ţine cu cei leneşi, cu oamenii nesc al sindicatelor. Zeci de re. terminăm şi noi dc recoltat rea le pune în faţa comunişti­ ii consolidează convingerea ne formăm o imagine precisă
ideologică, ii dă dreptul
sâ
care amină lucrurile de azi muncitori din întreprinderile Şi la C A P Câstâu există griul de pe întreaga suprafa­ lor. Aici interlocutorul nos­ asupra a ceea ce înseamnă Multă vreme, răcirea uşilor
pe mîme. Cine a recoltat la şi instituţiile oraşului au fost un ritm susţinut de muncă ţă. Posibilităţi sînt şi hărnicia tru reţine o concluzie de ma­ ocupe în societate poziţia cea muncitor fruntaş, înaintat. In la cuptoarele Martin s-a fă­
timp, a ciştigat, cine nu, a mobilizaţi şi ajută în timpul la recoltare. Lumndu-se cu cu care lucrează mecani/ato- re valoare : mai avansată, recunoscută de efortul colectiv ei ocupă locul cut eu ajutorul unor conducte
pierdut. Acest lucru îl ştiu liber şi în zilele de săr­ trei combine s-a secerat griul i ii şi cooperatorii oferă ga­ toate celelalte categorii de oa­ cinstei şi demnităţii, pentru flexibile din cupru. Acestea
lor
foarte bine toţi cei care mun­ bătoare la strânsul recoltei. de pe 90 ha din totalul de ranţia câ se vor achita cu „Cred câ faptul cel mai im­ meni ai muncii. El are o con­ câ se afirmă.priri muncă, prin erau importate. Gîndirea
cesc pe ogoare. Datorită acestui sprijin şi 1G0 ha. In acelaşi timp s-a cinste de sarcini. De aici s-a portant esle îndemnul pc ca­ cepţie proprie, bine închega­ angajare fără rezerve, cu de­ maistrului Ioan Cismaş, cu
Avem în multe cooperative ajutor s-a reuşit ca sâ se re­ eliberat de paie suprafaţa de transportat la baza de recep­ re secretarul general al par­ tă despre critică şi autocriti­ plină răspundere". sprijinul larg şi eficient al şe­
încă mari suprafeţe de gnu colteze grîul de pe 177 ha 70 ha. In această activitate îşi ţie cantitatea de 30 tone orz tidului ni-l dă de a ne privi că. Discutăm acest aspect cu Avem în faţă un om care fului de secţie, inginerul Cor­
care trebuie recoltate fără din 220. Mecanizatorii Auiel aduc contribuţia mecanizato­ şi 10 tone grîu. cu toată răspunderea propria tovarăşul Mircea Tiglaru, se­ pînă nu demult se pierdea nel Deheleanu, a găsit şi aici
întîiziere. Şi nici un efort nu Pitorodescu, Ioan Dânilâ, rii Ion Ciorîţâ, Ion Lâscoi şi Cooperativele agricole din activitate, adică de a analiza cretarul organizaţiei de bază în anonimat, un om tăcut, po­ soluţia, confecţionind furtune
este prea mare pentru a Constantin Rusu, Gheorghe Alexandru Rusu, cooperatorii Orâştioara de Jos. Ocoliş. O- permanent în spirit autocritic, din schimbul C al oţelâriet tolit, pus parcă mereu pe me­ originale, mult mai ieftine şi
strînge la timp şi fără pier­ Tat şî Gheorghe Giurgiu îşi Silvia Cioriţâ, Savela Dănilâ, răştioara dc- Sus, situate în munca, gîndirea, tot ceea ce Martin nr 2. . ditaţie. Este maistrul Ioan de aceeaşi eficienţă. II între­
deri întreaga producţie de depăşesc zilnic norma de re­ zona de deal. au început şi facem. Poate că nimic nu de­ — Cum aţi exprima dum­ Cismaş. Dintr-o dată a deve­ băm pe maistrul Cismaş dacă
Maria Samoi-
Maria Udrea,
grîu. coltare cu 1-2 tone. Martin lescu, lacob Munteanu. Ioan ele recoltatul atît cu combi­ fineşte mai bine pe comunist neavoastră poziţia critică şl nit binecunoscut nu numai descifrează în munca sa latu­
La C AP. Orăştie. o pre­ Vereş şi Constantin Bârbuţ Mogoşan şi Iulian Ionescu. nele eît şi manual. In aceste decît puterea de a avea spi­ autocritică a muncitorului 7 în Hunedoara, ci în întreaga ra autocritică
ocupare deosebită în această au balotat paiele de pe 120 unităţi suprafeţele de pe care rit autocritic, cinstit, sincer, „Nu am pretenţia sâ dau o tară şi chiar peste hotarele „Eu cred că mai curînd
privinţă am întîlnit din par­ ha. Preşedintele cooperativei care muncesc la recoltatul şi s-n secerat griul sînt mici. încărcată de dorinţa de a re­ definiţie, dar cred că cel mai ei, pentru câ numele său este avem de-a face cu critica.
tea organizaţiei de partid — şi inginerul şef subliniau fap­ transportul griului şi paielor. Trebuie luate măsuri ca şi în considera oricînd ceea ce nu bine se exprimă prin atitudi­ purtat de remarcabila reali­ Adică instalaţiile noastre, a­
secretar tovarăşa Florica O- tul că în această activi­ Sint însă unii membri coo­ aceste unităţi sâ se lucreze cu se apropie cit de cit de ideal. nea sa faţă de muncă, faţă de zare tehnică cunoscută sub gregatele. au o anumită con­
râşan —, a consiliului de con­ tate o contribuţie deosebită peratori ca : llie Spineanu, forţe sporite la stringerea re­ Tovarăşul Nieolae Ceauşeseu mediul social şi condiţiile in denumirea „Lancea Hunedoa­ strucţie pe care noi ne-ain
ducere — preşedinte tovară­ şi-o aduc coopeiatorii Le- Ion Spineanu, Dan Dubleş, coltei. In acest scop trebuie însuşi ne dă şi din acest punct care îşi desfăşoară activita­ ra". C'rsmaş a devenit cunos­ obişnuit s-o privim cu ochi
nuţa
şul Marin Şurcâ — şî a ingi­ Udrea, Mana Popa. Iuli­ llie Ciorîţâ, Ion Turoş şi sâ se folosească pe scară mai de vedere un exemplu stră­ tea. înainte de toate el ţine cut instantaneu. Aceasta este critic, cu intenţia de a aduce
nerului şef. tovarăşul Ioan an Barbu, Maria Vereş, Niculiţâ Ducoi, salariaţi la largă foita manuală, secerile lucit. expunerea sa fiind stră­ să-şi facă datoria exemplar, doar aparenţa, pentru câ afir­ îmbunătăţiri unde se poate".
Avram Un ajutor preţios în Maria Petruţescu, Ponoran F.C. Orăştie, care, deşi au şi coasele. Numai în acest fel bătută dc o puternică expre­ sâ participe cu toate forţele marea are în sine o extraor­
buna organîzai-e si desfăşura­ Petru şi soţia sa Voichi- fost solicitaţi, refuză sâ dea o există garanţia câ întreaga re­ sie critică şi autocritică, o 1 a- sale la succesul colectivului. dinară putere de gîndire, de
re a muncii pentru terminarea ţa, de la combine, Ioan Sîrbu, mină de ajutor la strînsul re­ coltă va fi stiînsâ la timp şi devârntâ analiză în spirit co­ Această participare capătă şi dăruire şi muncă încordată şi [Continuare in pag. a 3-a)
cît mai grabnică a recoltării Antonie Lâzârescu, Gherman coltei. fără pierderi. munist, combativ şi militant*. aa In viziunea muncitorească tenace. Ani de-a rîndul a în­