Page 78 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 78
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5145 9 SIMBĂTĂ 24 IULIE 1971
Vizita efe lucru a tovarăşului Ceauşescu in jortul
şi pe Şantierul de construcţii navale Constanţa
Cumularea (Urmare din pag. 1) explicaţii în legătură cu ame stanţa execută lucrările vh
dau
Constructorii portului
zînd închiderea Incintei vii
toarelor docuri uscate. Aces
najările interioare ale bazinu
lui portuar în care au prins
ţii şi altul pentru reparaţii da
contururi precise noi cheiuri tea — unul pentru construc
NiCOLAE CE colore, aruncă în calea oas şi pentru mărfuri generale, vînd cîte o ecluză şi instalaţii
ţimea ovaţionează îndelung,
nave — vor semăna cu două
şi dane mineraliere, petroliere
flutură steguleţe roşii şi tri
bazine alăturate, fiecare a-
platforme, depozite şi magazii,
peţilor flori.
La Constanţa, coloana ofi căi ferate de rulare a maca puternice pentru evacuarea
sau introducerea apei
care
cială se îndreaptă, prin stra ralelor, clădiri administrative
propunem ca, realizînd aceas să fie colaborarea strînsâ a politica marilor puteri impe Uniunii Sovietice — primul da Traian, către port. Este şi feroviare etc. S-au şl dat va atinge o adincime de 14
tă nouă etapă în dezvoltarea ţârilor socialiste, întrajutora rialiste de dezbinare a ţări stat socialist din lume, a că zona de unde, spre mare, se în exploatare primele dane. m. In interiorul lor vor putea
limor* din pog. 1| socialistă a României, să cre rea lor în lupta pentru fău lor balcanice şi, în general, rui creare a marcat o coti desfăşoară priveliştea domi platforme şi magazii pentru Intra la reparaţii sau vor fl
ăm condiţiile pentru a trece rirea, In fiecare ţară, a so a ţărilor mici nu a adus decît tură radicală în istoria ome nată de pădurea de catarge depozitarea mărfurilor. Se construite pe uscat nave de
la edificarea societăţii comu cialismului, în lupta împotri daune popoarelor respective, nirii — a suferit un eşec to şi macarale a modernei porţi trece pe lingă podurile des- mare tonaj, iniţial de 50 000-
manie obiective cuprinse Jn niste. Toate aceste etape ale va imperialismului, pentru uşurînd dominarea şi asupri tal. Astăzi, Uniunea Sovieti maritime româneşti. cârcâtoare de mare randa flO 000 tdw, iar în perspectivă
noul cincino). dezvoltării noastre sînt, de progres social şi pace în lu rea lor. lată de ce ne-am că, datorită succeselor obţi In fata gării maritime, oas ment pentru minereuri — 100 pînâ la 150 000 tdw.
Slntem convinşi eâ judeţul fapt, etape ale revoluţiei so me (Aplauze prelungite). adresat şi ne adresăm tutu nute în dezvoltarea sa eco peţii sînt aşteptaţi de un ma tone pe oră — pe lîngă insta In timpul vizitei pe şantier,
Constanţa va realiza în în cialiste şi comuniste. Ele cu Ne preocupăm şi acţionăm nomică şi socială, in constru re număr de muncitori por laţiile pentru manipularea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
tregime sarcinile ce-i revin pentru dezvoltarea colaboră ror popoarelor din Balcani de irea societăţii comuniste, joa tuari, navigatori, constructori produselor petroliere, de ilu 1 se prezintă cîteva cargouri
în domeniul industriei, câ prind diferite domenii de ac rii cu ţările din cadrul a găsi calea colaborării, a u- că un rol deosebit de impor navali. Pe o mare pancartă minare, semnalizare şi dirija de 1 920 tdw, aflate în con
muncitorii, tehnicienii şi in tivitate, toate sferele vieţii C A.E R. De altfel, în curînd nîrii pentru a asigura întă tant pe arena mondială, se este înscrisă urarea „Bine re a navigaţiei şi transportu strucţie. Se subliniază câ pre
ginerii nu vor precupeţi nici sociale Şi procesul de dez va avea loc, în România, o rirea păcii şi colaborării în a- manifestă ca un factor de aţi vetnit în mijlocul nos rilor feroviare din incinta ocuparea constructorilor es
un efort pentru a îndeplini voltare a industriei şi agri sesiune consacrată colaboră eeastâ zonă t seamă în rîndul forţelor pro tru, iubite tovarăşe Nicolae te reducerea continuă a tim
şi depăşi programul ce le stă culturii este un proces revo rii ' în C.A.E.R. Noi conside Dorim ca în Europa să se gresului şi păcii, în lupta Ceauşescu". Se apluadâ înde portului. Noul bazin portuar pului de asamblare a unui n-
in fată. Le doresc tuturor suc luţionar. E! incumbă dezvol răm C.A.ER.-ul ca un orga înfăptuiască securitatea. să pentru colaborare, destindere lung, se ovaţionează pentru — de două ori şi jumă
ces deplin in activitatea lor ! tarea şi introducerea în pro nism important în realizarea fie promovate relaţii noi, ca şi securitate, în rezolvarea Partidul Comunist Român, tate mai mare decît cel semenea vas şi câ eforturile
constructorilor
şi progresele
(Aplauze puternice). ducţie a ştiinţei şi tehnicii ce colaborării dintre ţările so re să excludă folosirea forţei marilor probleme care frâ- pentru secretarul său general, vechi — dispune de a-
In agricultură, judeţul lei mai înaintate. Mersul nos cialiste membre ale acestei şi ameninţarea cu forţa în mîntâ omenirea contempora pentru ceilalţi conducători de dîncimi ce permit intrarea în în această direcţie sînt remar
Constanta are, de asemenea, tru înainte presupune, in a organizaţii. Considerăm câ raporturile dintre state. Do nă. Apare cu toată claritatea partid şi de stat. port a navelor de mare tonaj. cabile.
La sectorul mecanic al şan
de îndeplinit un program celaşi timp, transformarea o această colaborare trebuie să rim să se asigure condiţii ca câ şi politica de izolare a O companie de onoare, for Reconstruit şi modernizat,
vast. Suprafeţele irigate vor mului ; nu se poate concepe contribuie la dezvoltarea eco Europa — continentul de un R. P. Chineze, ca şi politica mată din militari şi membri portul Constanţa se vn situa tierului, constructorii se află
fi aici cele mai mari din ta iâurirea societăţii comuniste nomiei fiecărei ţâri, la întă de în mai puţin de 50 de ani de izolare, la timpul respec ai gărzilor patriotice, prezintă în categoria marilor porturi în plină activitate pentru li
ră ; Constanţa va continua, fără transformarea revoluţio rirea bazei tehnico-materia- au pornit două războaie mon tiv, a celorlalte ţâri socialis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, europene. Prin darea in ex vrarea în termen, a tuturor
deci, şi acum, după coopera nară a omului, fără ca omul. le a socialismului din fiecare diale — să devină un conti te, a suferit un eşec total. comandantul suprem al forţe ploatare a celor 4fl de noi da comenzilor solicitate de bene
tivizare, să ocupe locul I în care constituie figura centra ţară, la crearea în fiecare nent al colaborării şi păcii, Nimeni în lume nu poate îm lor noastre armate, onorul. ne. la care vor putea acosta ficiar. Muncitorii opresc pen
preocupările pentru dezvol lă a societăţii comuniste, să stat membru al organizaţiei care să contribuie la dezvol piedica un popor care a pă Se intonează Imnul de stat al nave pînâ la flO 000 tdw, ca tru cîteva clipe lucrul, vin
tarea agriculturii. Sintem devină un om nou, pătruns de a condiţiilor pentru făurirea tarea progresistă a omenirii, şit pe calea socialismului — Republicii Socialiste România. pacitatea traficului de măr înaintea tovarăşului Nicolae
convinşi câ ţărănimea coope spirit revoluţionar, jiotârît în societăţii comuniste. In aceas la lichidarea înapoierii de pe fie el mare sau mic — să-şi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu furi va atinge, la stadiul fi Ceauşescu, 11 salută, expri-
ratistă, muncitorii din agri totdeauna să lupte împotri ta vedem noi prima obliga construiască noua orînduire trece în revistă compania de nal, 51 milioane tone pe an. mîndu-şi bucuria de a-1 avea
cultură, specialiştii, organiza va vechiului, pentru victoria ţie şi direcţia principală a alte continente, din alte zo aşa cum o doreşte el. De a onoare. La dana 64, conducătorii de ca oaspete.
ţia de partid a judeţului vor noului. Lupta pentru nou în colaborării dintre ţările ne ale lumii. In acest sens ceea, noi considerăm câ afir In holul gării maritime partid şi de stat sînt invitaţi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
munci în aşa fel îneît să ocu toate domeniile de activitate membre ale C.A.ER., pen şi în această direcţie acţio marea şi participarea Chinei sînt înfăţişate, cu ajutorul u să viziteze cargoul mineralier se întreţine cu muncitorii a
pe locul I şi la producţia pe este o luptă revoluţionară. Noî tru câ numai aşa socialismul năm, împreună cu ţările so la viaţa internaţională, in ac nor planşe, machete şi foto- • „Dunărea”, cu un deplasa supra metodelor de lucru fo
hectar şi la producţia anima sintem revoluţionari şi trebu se va putea afirma ca orîn- cialiste şi alte state din Eu tivitatea O.N.U. şi a celorlal grafii, stadiul actual al lu ment de 25 000 tdw, construit losite. asupra condiţiilor lor
lieră. După cîte ştiu, tova duire superioară din toate ropa, pentru înfăptuirea secu te organisme internaţionale crărilor şi programul eşalo în Japonia. Cargoul, întors cu de muncă şi de viaţă.
răşul Vîlcu şi-a luat angaja ie să râmlnem tot timpul re punctele de vedere. Desigur, rităţii pe continent, pentru consti/tuie un factor de mare nat de dezvoltare a portului n importantă încărcătură de In hala mecanică, secreta
mentul câ se va obţine anul voluţionari dacă vrem să ră- formele de cooperare pot fi realizarea în cel mai scurt importanţă pentru cauza so şi a şantierului naval con- rului general al partidului i
acesta în judeţ, pe terenurile mînem comunişti ! (Aplauze diverse, dar oricît de diver timp a unei conferinţe eu cialismului, pentru lupta îm stânţean, program ce, cu un minereu algerian, se află în se prezintă o serie de insta
irigate, o producţie de 12 000 puternice). se ar fi ele, oricît de mult ropene care să deschidă ca potriva imperialismului, pen an în urmă, a fost dezbâiut curs de descărcare. Directo laţii şi dispozitive realizate
kg porumb la hectar. Am vi Doresc să remarc cu satis se va dezvolta interdepen lea realizării acestui dezide tru progres şi pace în lume. tot aici, împreună cu tovară rul portului, Nicolae 2eicu. pe şantier în cadrul acţiunii
zitat unele locuri unde s-au facţie câ atît în cuvîntul to denţa în producţie între di rat. Noi apreciem că există (Aplauze puternice). şul Nicolae Ceauşescu. Sînt înfăţişează oaspeţilor şi une -de autodotare.
obţinut, anul trecut, peste varăşului Vîlcu cît şî al ce ferite sectoare de activitate, condiţii pentru a se ajunge la de faţă ministrul industriei le aspecte privind dezvoltarea — Trebuie să acordaţi o deo
10 000 kg la hectar şi cu a lorlalţi tovarăşi care au vor aceasta nu trebuie să ducă ţinerea acestei conferinţe şi Partidul şi statul nostru construcţiilor de maşini, loan flotei comerciale. Flota noas sebită atenţie realizării pe
cest prilej tovarăşii m-au a bit aici. s-au făcut referiri la în nici un fel la încălcarea vom acţiona cu toată forţa militează ca în lume, în re Avram, colectivele de condu tră dispune în prezent de şantier a tot maî multe in
sigurat câ, anul acesta, vor preocupările organizaţiei de suveranităţii naţionale, nu pentru organizarea ei, pentru laţiile dintre state, să se in cere ale portului şi şantieru peste 50 de cargouri pentru stalaţii şi dispozitive necesa
obţine 12 000 kg. Desigur, e partid din Constanţa privind trebuie să împieleze cu ni înfăptuirea securităţii pe con staureze principii noi, să se lui, alţi specialişti din indus mărfuri generale, mineraliere re procesului tehnologic,
vorba de anumite suprafeţe activitatea ideologico-educa- mic asupra dreptului parti tinentul nostru. pornească de la deplina ega tria constructoare de nave şi petroliere de diferite mă indică tovarăşul Nicolae
de sute sau, poate, de mii de tivâ, de făurire a omului nou, dului comunist din fiecare Dorim să dezvoltăm conti litate în drepturi între tonte dm ţara noastră, precum şi rimi. realizate în tară sau pe Ceauşescu reprezentanţilor
hectare. Judeţul Constanţa va constructor al socialismului ţară, al clasei muncitoare — guu relaţiile de colaborare cu ţările, de la respectarea in cercetători şi proiectanţi ai marile şantiere ale lumii, în- conducerii şantierului Numai
avea, însă, la sfîrşitul cinci şi comunismului. Este. într-a care este clasa conducătoa celelalte state din Europa in dependenţei şi suveranităţii institutelor de specialitate. sumînd o capacitate de peste astfel se pot însuşi tehnologii
nalului peste 250 000 de hec devâr, o preocupare de onoa re —, al poporului respectiv, toate domeniile de activitate. lor naţionale, de la renunţa Se dau ample explicaţii în o jumătate de milion de to înaintate, pot fi asimilate
tare irigate şi va trebui să re care trebuie să stea per de a hotărî de sine stătător rea la forţă şi ameninţarea legătură eu obiective intrate ne. In portul Constanţa se produse noi.
obţină asemenea producţii1 nu manent în atenţia partidului programul dezvoltării, potri Considerăm câ activitatea pe cu forţa în raporturile dintre în funcţiune, cu cele care ur manipulează in prezent de In încheierea vizitei pe şan
pe cîteva mii, ci pe zeci şi nostru. Numai îmbînînd acti vit propriei voinţe. (Aplauze care am desfăşurat-o pînâ a- state, de la neamestecul în mează a fi realizate în cursul peste zece ori mai multe măr tierul naval constânţean, în
zeci de mii de hectare culti vitatea de dezvoltare a indus puternice). eum în această direcţie cores treburile interne, de la nece acestui cincinal. Dialogul ge furi fa(ă de realizările anilor tre conducătorii de .partid şi
vate cu porumb. Chiar dacă triei şi agriculturii cu preo Noi ne preocupăm de a punde acestui ţel, ea îlustrînd sitatea colaborării pe baza n- nerează propuneri şi sugestii de vîrf dinaintea celui de-al de stat şi specialiştii din
nu anul acesta, dar aş dori cuparea pentru formarea o dezvolta larg relaţiile cu toa felul armonios în care se îm vantajului reciproc. Numai în privind amplasarea cîl mai doilea război mondial. In ul construcţia de nave are loc o
să realizăm asemenea pro mului nou. pentru ridicarea te ţările socialiste, pentru că bină politica internă şi poli spiritul acestor principii se raţională o noilor obiective, timul an. bunăoară, la che amplă discuţie cu privire Ia
ducţii, pe mari suprafeţe, pî- conştiinţei socialiste, pentru sistemul socialist mondial es tica internaţională a partidu pot instaura relaţii noi. ca în aşa fel ca portul, aflat în iurile portului au acostat cir perspectivele de dezvoltare a
nâ la sfîrşitul cincinalului. realizarea unor relaţii noi în te totalitatea celor 14 state lui şi guvernului nostru. (Vii re să excludă războaiele şi plin proces de redimensiona- ca 2 000 de nave româneşti şi industriei navale. Una din
Cred câ sînt condiţii pentru socialiste care construiesc as aplauze). să asigure fiecărui popor po re, şi şantierul naval să-şi străine şi au fost manipulate principalele preocupări pe
aceasta şi trebuie luate toate tre oameni. întemeiate pe e tăzi, in condiţii diverse, noua Ne pronunţăm pentru înce sibilitatea de a se dezvolta poată desfăşura activitatea în peste 6,5 milioane tone măr care conducerea şantierului şi
măsurile cn de pe terenurile chitate şi dreptate socială, pe orînduire şi considerăm câ tarea războaielor şi a conflic independent. cele mai bune condiţii. furi, de peste patru ori mai reprezentanţii ministerului de
irigate să obţinem producţii colaborare şi ajutor reciproc, între toate aceste ţâri tre telor militare, pentru retra Nu uităm pericolul pe ca In continuare, se vizitează mult decît în 1955. resort o înfăţişează secretaru
tot mai mari, să obţinem cîte relaţii în care fiecare să-şi buie să existe relaţii de co gerea trupelor americane din re-1 reprezintă continuarea cargoul de mărfuri generale In cabina de comandă a va lui general al partidului se
două cuiluri, iar la legume înţeleagă răspunderea şi me laborare în toate domeniile Vietnam, din Cambodgia, din cursei înarmărilor şi nu sîn- „Tlrgovişte", ancorat în faţa sului se studiază încă o dată referă la modalităţile şi, în
chiar trei culturi. Aceasta es nirea in societate, în lupta dc activitate. In spiritul a Laoş, din întreaga Indoehinâ, tem de loc partizanii teori gării maritime. Pe punte, to deosebi, la zonele de extin
te singura cale de a face ca pentru făurirea orînduîrii co cesta au acţionat şi acţionea pentru ca popoarele din a- ilor care încearcă să convin varăşul Nicolae Ceauşescu soluţiile adoptate, se aduc co dere a şantierului naval. Sînt
agricultura să aducă o con muniste. numai astfel vom a ză partidul, guvernul tării ceastâ parte a lumii să fie lă gă opinia publică câ a imn a primeşte raportul comandan rective. Dana pentru navele analizate cauzele rămînerii
tribuţie tot mai* puternică la sigura fiecărui membru al noastre sate să-şi hotărască singure nucleară ar fi o armă o pă tului navei, Eroul Muncii So de pasageri primeşte altă în urmă în realizarea unor
dezvoltarea societăţii noastre societăţii tot ceea ce este ne Vizita pe care am fâcut-o dezvoltarea, să-şi rezolve pro cii. Nu există „armă a pă cialiste Ştefan Vasiliu. Oas destinaţie, acestora atribuin- obiective principale din pro
socialiste, la ridicarea bună cesar, atît dîn punct de ve în ţările socialiste din Asia blemele interne fără nici un cii" şi cu atît mai mult nu peţii sînt conduşi prin com du-lî-se o altă dană. mai în filul şantierului de la Con
stării ponorului. Urez tutu dere material cît şi spiritual, este tocmai expresia acestei amestec dinafară ; aşa cum poate fi armă a păcii arma interiorul portului. Pentru stanţa, se recomandă soluţii
ror lucrătorilor din agricul pentru înflorirea personalită politici a partidului şi guver ne pronunţăm pentru înceta nucleară. Desigur, eît timp exis partimentele cargoului, li se transportul petrolului de la pentru remedierea situaţiei.
tură, organizaţiei de partid ţii sale. Să ne .gîndim per nului nostru — politică de rea conflictului din Orientul tă imperialism, cît timp se oferă explicaţii de ordin navă la rezervoare se reco Multe din proiecte se dove
din judeţul Constanţa succe manent câ ceea ce facem tre dezvoltare a colaborării cu Apropiat, pentru soluţionarea menţine pericolul unui război, constructiv şi funcţional cu mandă construirea unor con desc susceptibile de îmbună
se tot mai mari în realizarea buie să servească fiecărui toate ţările socialiste, de în sa în spiritul rezoluţiei Con fiecare stat socialist—ca, de alt privire la navă, asupra rute ducte subacvatice. tăţiri, iar tovarăşul Nicolae
acestor sarcini de cinste. (A membru al societăţii : în a- tărire a unităţii şi colaboră fel, fiecare naţiune — este în lor pe oare le străbate şi La clubul navei, în sala Ceauşescu recomandă con
plauze puternice). rii tuturor ţârilor socialiste. siliului de Securitate. drept să ia măsuri de a se mărfurilor transportate. Din maşinilor, în cabine secretarul structorilor să-şi revadă pla
cc;aşi timp, fiecare membru 1957 şi pînâ astăzi, nava „Tir-
Sînt justificate preocupări al societăţii trebuie să se gîn- Considerăm că, prin vizita pe Considerăm eâ dezvoltarea înarma, fiind gata să-şi ape general al partidului se între nurile, proiectele, să caute
le de care s-a vorbit aici pri deascâ la faptul câ are obli care am fâcut-o. am adus o evenimentelor internaţionale re Independenţa, cuceririle govişte”, realizare a construc ţine cu marinarii asupra con căile cele mai eficiente pen
vind pregătirea cadrelor, pre gaţii şi îndatoriri, că trebuie contribuţie uriaşă la dezvol demonstrează în mod preg- revoluţionare. Dar, fiind co torilor navali din Galaţi, diţiilor de viaţă şi activitate tru folosirea raţională a in
cum şi, în genera1, privind să facă lotul pentru n-şi adu tarea relaţiilor dintre parti nat că trebuie pus cu desă munişti, noî nu putem uita este condusă de Ştefan Vasi pe vas, asupra problemelor vestiţiilor importante alocate
ridicarea nivelului de cunoş ce contribuţia la înfăptuirea dul nostru şi partidele co vîrşire capăt politicii impe că arma nucleară este o ar liu. Tovarăşul N i c o l a e cu care se confruntă în lungi acestei ramuri de producţie.
tinţe, de cultură al tuturor programului minunat de fău muniste din aceste ţâri, la rialiste de forţă, de dictat şi Ceauşescu se interesează de le lor curse pe oceanele lu O problemă însemnată lua
oamenilor muncii. Fără îndo rire a comunismului în Româ lărgirea relaţiilor dintre amestec în treburile altor mă a distrugerii şi câ ea tre condiţiile de muncă şi de mii. „Dunărea” face legătura tă în discuţie este asimilarea
ială, dezvoltarea în următorii România şi aceste state so state, câ dezideratul păcii in buie scoasă în afara legii. Noi viaţă ale echipajului, de eco între Constanţa şi porturile In fabricaţie a unor motoa
ani, într-un ritm rapid, a ma nia (Ap'auze puternice). cialiste şi câ totodată am ternaţionale nu se poate rea nu considerăm câ trebuie să nomicitatea curselor navei, japoneze. re de mare putere. In legătu
rinei noastre comerciale ne Am arătat la întîlnirea cu dat prin aceasta un aport de' liza decît prin renunţarea la ascundem poporului nostru — de metodele de încărcare şi Din nou pe nava ^Lancea”. ră eu aceasta, s-a evidenţiat
cesită măsuri de pregătire a activul de partid din domeni scamă la cauza unităţii tutu politica de război, la oric& şi tuturor popoarelor lumii — descărcare a mărfurilor trans Se pătrunde in ’lai^; ŞÎ. du necesitatea cooperării între
cadrelor — atît a marinari ul muncii ideologice câ avem ror ţârilor socialiste, a tutu fel de presiuni împotriva al realitatea despre pericolul ar portate. Se face recomanda pă ce se descrie un arc de întreprinderi, construcţiile
lor, cît şi a cadrelor de co rezultate bune în toate dome ror partidelor comuniste şi tor state. Viaţa arată eâ e mei nucleare, pentru câ ori rea ca, pentru mai lesnicioa cerc, se acostează in faţa i navale fiind o activitate deo
mandă, a ofiţerilor de mari niile de activitate, inclusiv în muncitoreşti, a tuturor for absolut necesar ca la solu unde ar cădea bomba atomică sa lor manipulare, mărfurile sebit de complexă, de mare
nă. Probabil câ va trebui educaţia comunistă a mase ţelor antiimperialiste. (A- ţionarea problemelor interna ea nu va aduce decît moar să fie containerizate, balota menselor instalaţii ale şantie anvergură. Se arată câ este
într-adevâr să revenim asu lor. Şi în acest domeniu ne pîauzc puternice). ţionale să ia parte toate sta te şi distrugeri. Iată de ce te. pachetizale, metode mo rului naval constânţean. Sute necesar ca toate tipurile de
pra măsurii privind concen propunem sarcini sporite. Tre In lume au loc schimbări tele, fie ele mari sau miei. partidul şi guvernul nostru derne care duc la scurtarea şi sute de constructori navali nave produse în ţară să fie
trarea într-un singur loc a buie să avem un program de foarte muri ; popoare întregi Desigur, nu este un secret se pronunţă cu hotârîre împo operaţiunilor de incărcare- au venit sâ-1 salute pe tova echipate cu mijloace de
şcolilor de marină. Pregăti perspectivă şi în sfera acti se ridică la luptă împotriva pentru nimeni câ, întotdeau triva armelor nucleare, pen răşul Nicolae Ceauşescu, ofe- propulsie fabricate de indus
rea marinarilor şi a ofiţeri vităţii politico-ideologice — dominaţiei străine, denunţă n- na. primele victime ale poli tru distrugerea şi interzice descârcare, la economisirea rindu-i buchete de flori, pe tria noastră. Altă problemă :
lor pentru marina comercia aşa cum avem în producţia cordurî şi tratate vechi. în ticii imperialiste de forţă şi rea lor. Considerăm câ avem cheltuielilor de muncă, la e* ceilalţi conducători de partid profilarea şantierelor navale
lă impune cunoştinţe vaste, materială, în formarea cadre robitoare. atît în domeniul e- dictat au fost ţările mici. De datoria să acţionăm în aceas -fectuarea mecanizată a lucră şi de stat. din Galaţi şi Brăila pe con
din multe puncte de ve lor, în cercetarea ştiinţifică. eonomic, cit şi militar, pu- aceea, noi acordăm o aten tă direcţie cu toată fermitatea rilor. In faţa unor sugestive strucţia anumitor tipuri de
dere superioare celor ce se Numai imbinînd în mod ar nind pe primul plan afirma ţie deosebită faptului ca ţă şi energia, să chemăm toate Cu nava «Lancea” se vizi planşe şi machete, ing. Du vase. Se abordează proble
predau în actuala formă de monios toate aceste laturi ale re^ drepturilor lor de a-şi ho rile mici să acţioneze eu toa popoarele să-şi ridice vocea tează apoi portul. Ca două u- mitru Fuîorea prezintă sta ma producţiei de nav£ pescă
organizare» Va trebui să re activităţii sociale vom reuşi tărî singure dezvoltarea, fără tă fermitate pentru apărarea rioşe braţe de piatră, impu diul actual şi perspectivele de reşti şi se indică să se ela
zolvăm rapid această proble să ţinem sus steagul luptei re nici un amestec dinafară. independenţei şi suveranită pentru a scoate arma atomi nătoarele diguri construite in dezvoltare ale acestei între boreze un studiu pe această
mă. voluţionare pentru făurirea Priviţi în America Latină, in ţii lor. să se opună politicii că şi armele de distrugere în ultimii ani închid imensa in prinderi a construcţiilor de temă. Se recomandă să se
masă in afara legii, să lupte
Desigur, probleme de pre comunismului şi. totodată, să Africa, priviţi chiar în Euro imperialiste de forţă şi dic cintă a noului bazin portuar. nave care, nu demult, a săr studieze posibilitatea creări;
pentru dezarmarea generală.
gătire a cadrelor se pun şi în ne aducem contribuţia la cau pa — în Islanda, în Malta ! tat. să-şi afirme şi să-şi a- (Vii aplauze). Şi această lup Lungimea lor totală însumea bătorit 75 de ani de existenţă. unui nou şantier naval la
pcrc dreptul la o viaţă libe
alte sectoare. Cunoaşteţi preo za victoriei socialismului şi Peste tot noi şi noi popoare ră ! Subliniind aceasta, por ză peste 5 300 metri. Ele des Planurile de dezvoltare a na Mangalia, profilat atît pe
cupările conducerii ’de partid comunismului in întreaga lu şi guverne cer denunţarea ve nim tocmai de la principiile tă exprimă poziţia noastră part de mare o oglindă li vigaţiei maritime, precum şi producţia de nave pescăreşti,
sintem
revoluţionară 1 Dacă
şi de stat privind pregătirea me (Aplauze puternice). chilor acorduri imperialiste de clasă, precum şi de la ceea niştită de apă de 523 ha, de a celei pe rîurile interioare de transport, cît şi pe repa
cadrelor de conducere pentru Aşa cum am sublimat nu impuse cu forţa, cer retrage cc dovedeşte experienţa — aş revoluţionari, dacă sintem două ori şi jumătate mai ma ale ţârii, pun In faţa şantie raţii generale de nave.
toate sectoarele de activitate, o dată, noi considerăm câ în rea trupelor străine, cer drep putea spune de milenii — a comunişti, trebuie ca în acti re decît cea a vechiului port. rului sarcini de mare impor Râspunzînd întrebărilor se
programul de recalificare şi tre sarcinile naţionale şi cele tul ca bogăţiile naţionale să istoriei, câ atunci cînd popoa vitatea internaţională, în pro Nava înaintează încet în tanţă. Şantierul de construc cretarului general al partidu
reciclare a cadrelor, valabil şi internaţionale există o unita aparţină poporului respectiv. rele mici şi mijlocii s-au ri blemele fundamentale ale larg. La cheiuri se află alinia ţii navale din Constanţa, care lui în legătură cu gradul de
pentru industrie, şi pentru a- te strînsâ. Fără îndoială, re Noi considerăm câ acest pro dicat în apărarea independen dezvoltării contemporane, ca te numeroase nave româneşti cu numai doi ani în urmă a integrare şi tipurile de nave
griculturâ, şi pentru comerţ. zultatele, succesele noastre — ces revoluţionar, care se afir ţei lor au putut juca un rol şi în problemele viitorului şi străine de mare tonaj ; în realizat prima navă maritimă ce se vor construi în ţara
noastră, specialiştii arată câ
Fără indoialâ câ şi turismul ca ale oricărei ţări socialiste mă cu putere, constituie o ca impor.ant în viaţa interna României, să ne plasăm pe a onoarea sosirii conducătorului cu o capacitate de 1 920 tone,
se încadrează în programul — în făurirea socialismului racteristică principală a epo ţională. Exemplul poporului ceeaşi poziţie ! Să analizăm partidului şi statului, ele au devine şantierul naval nr. 1 este prevăzută producerea în
ţară a întregii game de agre
de reciclare şi pregătire a ca sînt un bun al sistemului so cii actuale şi arată câ au a vietnamez, al celorlalte po totul în spiritul materialismu arborat marele pavoaz. O ori al ţârii, din ale cărui docurl gate şi a tuturor aparatelor
drelor. Vom adopta în acest cialist mondial. nn bun al pus pentru totdeauna vremu poare din Indochina aduce lui dialectic şi istoric, al mar- ginală simfonie de sirene îl vor fi lansate la apă nave ma cu care sînt înzestrate nave
sens acele forme care şi pe cauzei socialismului în lume: rile politicii de asuprire şi noi şi noi confirmări acestui xism-leninismului, şi să acţio însoţeşte pe secretarul gene ritime cu capacităţi cuprinse le. In eîţiva ani, se va rea
plan mondial se dovedesc e dc aceea, noi considerăm câ dictat, că popoarele sînt ho- adevăr. Tocmai privind de pe năm ca revoluţionari! Or, a ral al partidului, pe ceilalţi între 25 000—60 000 tdw, iar, liza un nivel înalt de inte
ficace şi care corespund cel prima noastră îndatorire, ca târîte să trăiască libere, fără poziţii de clasă, pornind de fi revoluţionari, comunişti, conducători de partid şi de în perspectivă, coloşi pluti grare. Gama actuală de pro
parlid do guvernâmînt. este înseamnă a lupta pentru apă stat, în călătoria în rada por tori de 150 000 tdw. Ca în a-
mai bine necesităţilor dezvol dominaţie străină 1 (Aplauze ia necesitatea unirii tuturor duse va fi lărgită cu alte ti
tării activităţii noastre in di de a lucra în aşa fel încit Prelungite). forţelor lumii contemporane rarea vieţii popoarelor, împo tului. tîtea alte domenii de activita puri de natfe pentru diferite
să asigurăm edificarea,
în
ferite domenii. Ceea ce tre condijii cît mai bune, cu Noi am sprijinit şi spriji împotriva politicii imperialis triva politicii de înarmare Se acostează apoi la dana te. unde termenii de compara nevoi ale economiei naţiona
buie să ne preocupe este ca, lipsuri cît mai puţine, a so nim lupta popoarelor care se te, ne pronunţăm pentru o care ameninţă viaţa întregii nr. 63, recent dată în folosin ţie — trecut — prezent — le şi, îndeosebi, vase destina
cu ţările
largă colaborare
indiferent de formele pe ca cialismului în România, Să ridică pentru eliberarea lor mici şi mijlocii, acţionăm îm omeniri. (Aplauze puternice). ţă. Aici se dau noi explicaţii viitor — pun în lumină ma te transportului de produse
re le vom adopta, indiferent demonstrăm, prin preocupa naţională. împotriva colonia preună cu toate statele, fără In acest spirit, îmbinînd în legătură cu dezvoltarea rile înfăptuiri ale poporului petrolifere, de minereuri, de
de locul unde vor funcţiona rea noastră de 7.i cu zi, su lismului şi neocolonialismului, deosebire de mărime, pentru sarcinile naţionale cu cele in portului Constanta. Construc român în anii socialismului cărbuni, cargouri pentru che
diferite cursuri sau şcoli, să perioritatea orînduirii socia pentru independenţă naţiona pacea şi securitatea tuturor ternaţionale, partidul nostru ţia socialistă, industrializarea ca urmare a traducerii în via restea şi de mărfuri generale
asigurăm cadre bine pregăti liste. In felul acesta, ne în lă, pentru dreptul de a-şi ho popoarelor, libere şi egale în acţionează şi va acţiona con în ritm rapid a ţării au dus ţă a politicii de industriali Avem constructori navali
te, in stare să îndeplinească deplinim nu numai o obliga tărî singure soarta. Vom â- drepturi. (Vii aplauze). secvent şi în viitor pentru a la creşterea considerabilă a zare promovate cu fermitate pricepuţi, entuziaşti, care a-
în mod conştiincios toate sar ţie sacră faţă de poporul ro corda şi în viitor tot sprijinul Realizarea acestui deziderat contribui la realizarea unei schimburilor economice inter de Partidul Comunist Român, sigurâ pe secretarul general
cinile ce le revin. Pe măsură mân, ci şi o importantă în nostru acestor popoare, vom cere găsirea de soluţii la pro politici de colaborare Intre naţionale ale României. Au dezvoltarea construcţiei de al partidului, pe ceilalţi con
ducători de partid şi de stat
ce trec anii, societatea noas datorire internaţionalistă, pen dezvolta colaborarea şi unita blemele spinoase ale vieţii toate ţările socialiste, intre crescut şi s-au diversificat nave arată ce salt uriaş a fă că îşi vor îndeplini exem
din
exporturile. Au devenit
tră se diversifică, pretenţiile tru câ exemplul ţârilor care tea în lupta împotriva impe internaţionale. O importanţă toate statele lumii, fără deo ce in ce mai complexe impor cut ţara noastră şi va face pe plar obligaţiile asumate, rea
mai departe în acest Impor
cresc, deci şl' obligaţiile cadre construiesc socialismul consti rialismului cu toate popoare deosebită au în -acest sens sebire de orînduire socială, turile. De unde înainte vre tant şi complex domeniu al lizînd vase de tot mai mare
lor— la toate nivelurile.de jos tuie un imbold pentru popoa le, cu toate forţele care se în creşterea rolului O.N.U., rea pentru a contribui la cauza me din portul Constanţa ple industriei constructoare de tonaj, care vor duce sub pa
şi pînâ sus — cresc. Acesta rele care mai gem sub ju regimentează în această lup lizarea universalităţii sale. păcii şi cooperării în lume. cau nave încărcate în genere maşini. Se vorbeşte de per vilionul tricolor al patriei
este sensul măsurilor luate de gul colonialismului şi impe tă, considerînd că aceasta es Republica Populară Chineză (Aplauze prelungite). cu petrol, cereale, cherestea spectivele industriei construc produsele româneşti pe cele
Comitetul nostru Central pri rialismului. cote luptă pen te una din îndatoririle noas trebuie să-şi ocupe locul pe In încheiere, doresc să u şi alte materii prime, astăzi ţiilor navale, potrivit cărora, mai îndepărtate meridiane
vind reciclarea şî calificarea tru eliberare naţională si tre internaţionale ca partid care-1 merită dc drept în a rez Comitetului judeţean de exportăm tot mal multe pro pînâ în 1975. şantierul din ale lumii.
cadrelor, sensul măsurilor a socială, pentru socialism. (Vii comunist, ca popor care con ceastă organizaţie. Este tim partid, comuniştilor, muncito duse ale industriei, maşini de Constanţa va construi şi va După încheierea vizitei în
doptate în ultimul timp de aplauze). struieşte societatea socialistă. pul să se înţeleagă de către rilor, ţăranilor, intelectuali înaltă tehnicitate, utilaj pe livra flotei noastre nave cu o port şi în incinta şantierului
Comitetul Executiv privind Desigur, ca ţară socialistă. România trăieşte în Bal toată lumea câ astăzi nu se lor, tuturor oamenilor muncii trolier, tractoare, fabrici com capacitate de 60 000 tone şi va naval, coloana maşinilor ofi
îmbunătăţirea activităţii ideo- România sc preocupă per cani şi de aceea se preocupă mai pot soluţiona probleme din municipiul şi judeţul Con plete de ciment, produse ale trebui să pregătească simul ciale străbate din nou cen
logîco-educative în rîndul ti manent de dezvoltarea rela ca în această zonă să existe le internaţionale fără parti stanţa succese iot mai mari chimiei şl instalaţii chimice tan construcţia altora mai trul municipiului Constanta
ţiilor sale cu toate ţările so
neretului, al întregului nostru cialiste. Noi acţionăm pen înţelegere şi colaborare. Do ciparea marelui popor chinez in activitatea lor, multă să complexe. Ponderea Români mari. Se detaliază proiectul $i ajunge în faţa Sălii Spor
popor. tru depăşirea divergenţelor rim ca Balcanii să nu mai fie de fiOO de milioane de oa nătate şi fericire. (Aplauze ei în comerţul mondial a pe baza căruia se va realiza turilor din localitate, unde
Noi -sintem un partid revo existente în relaţiile dintre un .butoi cu pulbere”, ci o meni. Ignorarea acestei reali puternice, prelungite : urale ; crescut considerabil, atît sub marea întreprindere construc secretarul general al parti
luţionar ; am înfăptuit revo ţările socialiste, dorim să fa zonă a colaborării, a păcii, fă tăţi a zilelor noastre nu poa sc scandează „Ceauşescu — raport cantitativ cît şi calita toare de nave. In viitoarele dului, ceilalţi conducători de
te decît să dăuneze atît cau
luţia şi am trecut la constru cem toiul ca existenta unor ră arme atomice, fără baze zei socialismului şi luptei îm P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.*'! tiv, iar traficul de mărfuri docuri uscate se va realiza un parlid şi de stat sini aşteptaţi
irea societăţii socialiste — deosebiri de păreri. într-o militare străine. Dorim ca în potriva imperialismului, cît Cei prezenţi ovaţionează în prin portul Constanţa este o ciclu productiv cu o capaci de un mare număr de oameni
sarcină pe care am realizat-o problemă sau alta. su nu in Balcani să se pună capăt cu Si cauzei destinderii şi păcii delung pentru Partidul Comu veritabilă oglindă a aces tate anuală în şantier de 5-6 ai muncii.
cu succes Congresul al X-leu fluenţeze în nici un fel asu desăvîrşire oricăror încercări în lume. Este ştiut, de altfel, nist Român, pentru Comitetul tei realităţi. Redimensionarea nave niari.
a stabilit un program vast'de pra raporturilor dintre state de aţîţare a unui popor îm eâ politica imperialiştilor de său Central, pentru secretarul portului, modernizarea lui de In prezent, în partea sudică Reportajul vizitei a fost realizat
făurire a societăţii socialiste şi partide. Considerăm câ potriva altuia ; se cunoaşte Ignorare pe o perioadă, de generat al partidului, tovară curg tocmai din această rea a portului vechi, constructo de \
multilateral dezvoltate ; ne mai presus de orice trebuie din experienţa trecutului câ asemenea, destul de lungă, a şul Nicolae Ceauşescu). litate. rii hidrotehnicieni din Con N. POPESCU-BOGDANEŞTI
M1RCEA S. IONESCU