Page 79 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 79
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 145 • SIMBATA 24 IULIE 1971 3
V ă răspundem la întrebare Spiritul responsabilităţi
muncitoreşti in acţiune
C. D„ din Haţeg, ne 6olicl- inclusiv ( cu contracta de pozitul pe salariu cu 30 îa
li sâ o findrumăm cum să muncă pe durată determina sută la angajaţii care au în T e n is d e m a s ă
procedeze pentru ca pensia a- tă de pînâ la 4 luni, tn curaul întreţinere mal mult de trei obligaţiilor, muncitorul Sil
limenlarft a copilului sâ se unul an calendaristic; la persoane. (Uimore din pagi 11 vestru Avasiloael a exprimat
direct părerea tovarăşilor săi
mărească, dat fiind că şi sa persoane fizice, cooperative a- Gheorghe Stiolna, din Bar- de muncă i «Ştiu că cine
lariul tatălui minorului a grlcole de producţie şl case bura, ne-a relatat că a-a an
crescut cu mult faţă de anul de ajutor reciproc. Trebuie gajat în muncă In anul 1958. munceşte cu dăruire şl răs „Cupa prieteniei" -
pundere este preţuit şl stimat
1960, cînd 6-a stabilit pensia. reţinut Insă că fin cazul cînd A lucrat pfinâ In anul 1969 ţlel pentru faptul că n-a răs Cred că a venit vremea ca
Pentru soluţionarea acestei un pensionar se angajează la cînd s-a pensionat pe caz da puns la unele sugestii din al cine nu-şi face datoria să fie
situaţii trebuie să vă adresaţi o unitate de prestări servicii boală. După un an de pensie te adunări ale salariaţilor sancţionat indiferent ce func prima zi de întreceri
deşi s-a subliniat că majori
organelor de .judecată. fin mediul rural primeşte pe s-a reîncadrai în muncă la a tatea propunerilor făcute de ţie are. Multe treburi depind
Glj. JVlareu, din Ilia, care ilîngâ pensia întreagă şi sala ceeaşi unitate, ba cîte zile de către muncitori au fost re de noi dar şi alţii trebuie sâ
este pensionar pentru limită riul, chiar dacă nu are vîrstâ concediu am dreptul ? — do zolvate. S-a arătat de aseme ne ajute. - ieri dimineaţă, în moderna Sever Dâneţ, secretarul Fe I 3-2 ; Bulgaria — Cehoslova
de vîrstâ, ar vrea să ştie ca de 62 de ani sau vechimea reşte 6â afle cititorul. nea că direcţia comercială a Dezbaterea din cadrul adu sală a sporturilor .Construc deraţiei române de tenis de cia 1-3 ; România HI —
re sint criteriile pentru a pu completă. Legea menţionează că per combinatului nu dă tot spri nării salariaţilor fabricii de torul* din Hunedoara, au în masă : . Prima ediţie a .Cupei România II 0-3: Ungaria —
tea presta 4, luni de muncă I. D., din Deva, ne-a relatat soanele care se pensionează jinul în aprovizionarea fa aglomerare a afirmat din ceput întrecerile primei edi prieteniei" se bucură de ex România IV 1-3; R.D.G. —
pe an fără să i se diminueze fin scrisoarea trimisă că dove pe caz de boală se consideră, bricii cu piese de schimb, di plin responsabilitatea şi con ţii a .Cupei prieteniei" — celenta organizare a A.S. România V 3-0 ; Cehoslovacia
pensia sau salariul. deşte o vechime în muncă de pe timpul cît sînt în invali recţia transporturilor execută ştiinţa muncitorească, a con competiţie internaţională re Constructorul Hunedoara. Me — România III 3-1 ; Polonia
In Legea pensiilor, la art. 31 de an! şi are vîrstâ de 55 ditate, ca avlnd activitatea reparaţii de slabă calitate la zervată Juniorilor, la care rită toată admiraţia eforturi — Bulgaria 0-3; România IV
57, se spune printre altele că de ani. In toţi aceşti ani cît neîntreruptă în muncă, nu vagoane, iar conducerea com turat forţa «cestui colectiv şl participă formaţiile de băieţi le depu6e de constructori pen — R.DG, 3-1 ; România I —
binatului n-a insistat îndea
pensionarii cu pensii inte a lucrat a fost impiegat de mai că timpul cît primeşte juns la forurile superioare dorinţa tuturor salariaţilor şi fete ale Cehoslovaciei, R.D. tru a pune la dispoziţia con Ungaria 3-1 ; România III —
grale pentru limită de vîrstâ, mişcare şl funcţionar. „Cînd pensie se exclude din calcul. să se monteze electrofiltre la 'de a răspunde sarcinilor tra Germane, Bulgariei, Ungari curenţilor o asemenea sală, Polonia 3-0 ; România II —
precum şi pensionarii cu mă pot pensiona?" — doreşte In cazul de faţă semnatarul fabrica de aglomerare şi a sate de partid, de a-şi înde ei, Polonie! şl România cu cî cît şi organizatorii care au Cehoslovacia 1-3. Feminin :
pensii acordate prin hotărîri să afle cititorul. Răspuns : scrisorii primeşte concediu de rămas datoare tn privinţa plini cu cinste îndatoririle a te 5 echipe. asigurat cele mai bune condi Bulgaria — Cehoslovacia 0-3;
ale Consiliului de Miniştri şi numai Ia data cînd va împlini odihnă şi alte drepturi în ra realizării unor propuneri ale In cadrul festivităţii de des ţii de concurs". România IV — România II
ale altor organe competente, vîrstâ de 60 de ani. salariaţilor. Vorbind despre tribuite clasei muncitoare de chidere, tovarăşul Vasile Aurel Popovici, directorul 0-3; România V — R.D.G.
strict necesari unităţilor, men N. Bîrna, din Ribiţa, ne port cu anii munciţi. responsabilitatea tuturor an societatea noastră socialistă. Gheorghlu, preşedintele A.Ş. concursului i „S-a creat un 0-3; România III — Româ
ţinuţi sau reîncadraţi în spune că are în întreţinerea T. ARDELEAN Constructorol şi al comisiei cadru corespunzător unei a nia I 2-3; Cehoslovacia —
muncă in funcţii admise la sa patru persoane din caro N. PANAITESCU gajaţilor, despre respectarea de organizare a competiţiei, semenea competiţii, care con România IV 3-2 ; Ungaria —
cumul, au dreptul, pe timpul una, respectiv tatăl, primeşte a felicitat delegaţiile partici tribuie la ridicarea bunului Bulgaria 3-0; R.D.G. — Româ
cit lucrează, să primească, pe pensie I.O.V.R. „Pot cere în ■ P li »i pante şl a salutat prezenţa renume al hunedorenilor şi ;j nia III 2-3; (Polonia — Româ
lingă salariu, şi 50 la sută treprinderii unde lucrez să-mi Maestre! Emerite a sportului nivelului tehnic competiţio- nia V 3-2 ; România IV —
din pensie dar nu mai puţin reducă impozitul pe salariu Ella Constahtinescu, antre- nal". Ungaria 1-3 ; România II —
de 500 lei Prevederile de mal cu 30 la sută dacă am un sa ■ : - ; . : : m m . \ noare federală, multiplă cam Emil Rotea, arbitru princi Cehoslovacia 3-2; România
sus se aplică celor care se lariu de bază de 1 000 lei ?* pioană mondială, şi a Luciei pal : «Merită salutate efortu III — Polonia 3-0; România
pensionează pentru limită de — ne întreabă cititorul. Slâvescu, campioană mondia rile pentru crearea condiţiilor I — R.D.G. 1-3.
vîrstâ (60 de ani eu vechime Răspuns i nu, pentru că lă în 1950 la Budapesta. Pri bune de desfăşurare a meciu După cum remarca direc
completă 25 de ani), după ce tatăl semnatarului scrisorii mul mare concurs Internaţio rilor. Se asigură un nivel ri torul concursului, Aurel Po
împlinesc vîrstâ de 62 ani. beneficiază de pensie. In a nal de tenis, la Hunedoara, a dicat acestei competiţii ce se povici, merită evidenţiată bu
bărbaţii şi 57 ani, femeile, cu cest caz numărul celor între stlmit un viu interes în rân bucură de o prestigioasă par na comportare a echipei
condiţia însă de a lucra în ţinuţi este numai de trei. Or, , m I m * ''''' 1 h J B B E M durile sportivilor, specialişti ticipare". România IV, formată din ju
posturi cu pînâ la 1/2 normă legea spune că se reduce Im lor şl publicului. Despre or Pînâ la închiderea ediţiei niorii mici Şlefan Moraru şl
ganizarea şi importanţa între s-au înregistrat următoarele Alex. Buzescu, care are şanse
cerii, am solicitat citeva o- rezultate, pe echipe: mascu de ocupare a unui loc frun
O autentică şcoală Cu satisfacţie ? lin : România V — Ungaria taş. N. STANC1U
pinil, pe care le consemnăm
3-2 ; România IV — România
de educaţie comunistă
lor, procedeele tehnice cu fi Poarta echipei liul va lansa
ii utorul cărora se elaborează
(Urmare din pag. 1)
oţelul. Şi fincă ceva, aici nu
numai doi oameni au această După Ion Vasile şi Victor
însuşire, ci finlregul colectiv. Zamfir, a plecat şi portarul un nou talent?...
Da, omu] înaintat are între Stan.
altele acea trăsătură pe ca Meritul pentru o astfel de Zvonurile S-au risipit. Pre
re o cunoaşte sub forma o- realitate ÎI are organizaţia do supunerile au devenit certi
fensivel permanente împotri partid, prin priceperea şl ca tudine. Tratativele între F.C. reîntoarcerea la vatra care sptanea un (jucător de la Jiul,
va vechiului, a ceea ce esle pacitatea de a fl sădit, culti Argeş şi Jiul Petroşani s-au l-a aruncat în arena jocului acţionăm mai relaxaţi şi mai
înapoiat, tendinţa de perfec vat şi îngrijit climatul de încheiat în favoarea piteşte- cu balonul rotund — la F.C. siguri pe noi. Sile ne dă în
ţionare, de depăşire a unor muncă creatoare, dăruirea Şi nilor şi goal-keeperul Jiului Argeş. Şî a făcut acest gest credere, ne (împinge spre vic
stadii, de autodepâşire. Pen pasiunea pentru îndeplinirea — Stan — va apăra, în noul într-un perfect spirit de fair- torie*. Poate «u peste mult
play. Stan a „Jucat cinstit'* —
tru el nimic nu este osificat, sarcinilor. In oţelâria Martin 6ezon, buturile echipei din timp se va vorbi la fel de
îngheţat. Maistrul Cismaş nu nr. 2 au fost introduse tehno Trivaie. Desigur că vestea nu cum se spune. Tocmai de a Marincan «au de noul venit,
găsit înţelegerea
lovan.
ceea, el a
dezvăluie teoretic aceste as logiile cele mal moderne, de are darul să bucure pe su C.S. Jiul Petroşani deşi, re Am scris aceste rinduri de
pecte, dar are o mare putere mare eficienţă, 6e lucrează ca porterii Jiului, întrucît por petăm, Jiul avea încă mare spre Stan pentru că este şi el
de convingere prin practică, după un creier electronic. Ea tarul Stan — relansat puter nevoie de el. S-a procedat, unul dintre jucătorii afirmaţi
prin însuşi modul său de a a devenit din multe puncte de nic pe prima scenă a fotbalu însă, absolut corect, dovadă la Jiul, unul dintre jucătorii
gindî. Creaţia este definiţia vedere o autentică şcoală de V erticalul a devenit o const an tă a noilor n ţc z lrl din Valea Jiului. lui românesc la Jiul Petroşani că toţi cel care joacă cu „căr care s-a dârui-fc pentru echipa
— mai putea apăra cîţiva ani
sa. iar această definiţie dată educaţie multilaterală, dar în In Im agine — u n asp ect din oraşul V ulcan. culorile acestui club mineresc ţile pe faţă", care slujesc cu în care a activat, care a cu
de Cismaş, de Deheleanu con devotament cauza căreia i noscut multiple satisfacţii la
vinge, educă. primul rînd de educaţie co cu tradiţie. Dar el a preferat s-au dedicat au larg deschise aceâstă echipă. (Pe terenul de
munistă, în care oamenii îşi
In această secţie nu numai însuşesc valori etice de ade porţile afirmării. joc şi în afara sa. La Jiul,
agregatele şi instalaţiile sint văraţi comunişti. Şi, portarul Stan — la 26 Stan a absolvit liceul teore
privite activ, cu ochi critic, cl dovan. Ion C rlstoreanu LUPENI t D oar un telefon de ani — Ie are larg deschise. tic, şi-a (întemeiat o familie,
şl V eronlca G eorgescu;
înseşi mentalitatea oameni- CORNEL ARMEANU 21,ÎS P rim ul film serial reali („C u ltu ral"); LONEA: P om ul Cînd a venit la Jiul — în vede mai matur viitorul).
zat de T eleviziunea ro dc C răciun („M in eru l"); S te urmâ cu 4 ani — era un ano
mAnA: „U rm ărirea* — lele din Eger — seriile I-II Prin muncă asiduă şi dis
episodul I: „C ursa de („7 N o iem b rie"); VULCAN : nim. Aici, însă, a găsit teren ciplină, prin încadrarea con
16.15 E m isiune In lim ba g er şo a rec i"; P rin tre colinele verzi („M un prielnic de afirmare. S-a an
m ana ; 22,05 M om ente com ice : SA rl- DEVA ; Tublrc („ P a tria "); citoresc0); URICA NI: Cinci trenat cu conştiinciozitate, a ştientă în rigorile obiective ce
18.00 B u n i seara, fete ! B una
BL > w dem cu A m za P elca... C ăpitanul K orda („A rta "); 81- p en tru Infern („7 N o iem b rie"); evoluat mai bine de la meci vizează azi întregul tineret al
BARBATENI: A rgoraan su p er-
3L» seara, băieţi I; M otive de 1. B iieşu ; M ERIA; A urul („M ureşul"); ţării, pe toţi oamenii muncit
19,10 P u b licitate ; 22,30 Selccţlunl din C oncursul HUNEDOARA : C ronom etrai diabolicul („6 A ugu st"); O- la meci, a devenit repede ti
19,ÎS 1001 de seri; naţional de creBţle şl In („S ldcrurgistul") i V lrldlana RAŞT1E: Fem ela sâ se team ă tular şi, apoi, etape la rînd, — indiferent de domeniul în
Rezultatele tragerii din 23 iulie 1971 : 19,30 T eleju rn alu l de searA. te rp re ta re de m u zici u- („C onstructorul") » CALAN : de b irb a t („F lacăra") i GEOA- s-a numărat printre cei mai care activează — oricare din
S p o rt f
EXTRAGEREA I: 56, 66, 85. 34, 75, 44, 18, 35, 12. şoarâ rom ânească — edi V lnâtorul de căp rio ara („11 G IU -B A I: Poveştile piticului tre jucătorii Jiului (cu stagiu
20.00 SAptâm lna In tern aţio n ala; ţia 1871 i buni Jucători ai echipei Jiul.
EXTRAGEREA A II-A ; 73, 45, 58, 55, 82, 71, 88. 20.16 T ele-en d clo p ed lai 23,ÎS T elejurn alul de noapte. Iu n ie"); TEL1UC; Om ul din B im bot H A ŢEG : L upoaica printre cei mai constanţi por la această echipă sau nou-ve-
Fond de premii : 1 102 158 lei. , 21.00 „C lntece n o r — m u zici S lcrra („M inerul"); PETRO („P o p u lar"); BRAD: T ra n d a niţi în rîndurile ei) pot de
popularA cu A ngola Mol- S port. ŞA N I: M oartea fllatelistulu! firi roşii p en tru A ngelica tari ai campionatului diviziei veni elemente de valoare, ca
(„7 N oiem brie"); B aladă p en („S teaua ro şie"); ILIA ; Pe A. „Cu mîinile sale", Stan a re sâ ducă departe, în cele
tru cel c i 2uţl („R epu blica"); luciul gheţii („L um ina"). construit multe succese ale patra colţuri de ţară, tradi
echipei Jiul, după cum la fel
se poate spune despre Pero- ţia şi valoarea fotbalului dîn
nescu, Libardi, Sandu, Sto- Valea Jiului, din Judeţul Hu
şl plan de M arţian N egrea (Con ker, Naidin etc. — piloni de nedoara.
stan tin C e m iia n u şl M arla Fot:-
Săptămina viitoare la televiziune W U i n o ); 11,30 Din album ul m uzicii u bază ai echipei mulţi ani la
12.00
şo a re; 11,55 Ş tiin ţa la zi1,
B uletin de ştiri; 12,03 A v an pre rînd. „Cu Stan In spate — ne DAN VRINCEANU
m ieră cotidian ă; 12,18 M elodii
populare de v irtu o zitate; 12,30 La
DUM INICA 21,40 Film artistic — P atru la . MIERCURI pola circului ; 22,10 In to rp reta PROGRAM UL I: 6.00-0.30 M uzi m icrofon soliştii D enlse C onstan-
P rem ieră pe ţ a r i — cu A ndle sip tim ln U : A ngela Sunilca : că şi a ctu alităţi; 9.30 M ioriţa ;
M urpby, D aven Mc G avin, R uta 22.35 T eleju rn alu l de noapte. tlnescu, Mi cheie T orr, Z aflr H ad-
8.30 S port şl s in â ta te : 9,00 Ma Lee ; 23,05 T elejurnalu l de n o ap 18.00 „E x -tera '71- - em lslu- 10.00 B uletin de şrtrii 10,05 Reci zim anov şl fo rm aţia V alenţlu G ri-
tineu dum inical p en tru copil — te. n e-concurs de con strucţii teh n i tal de op eretă : 10.20 Piese go rescu ; 13,00 R a d io ju rn al; 13,15 Oficiul judeţean
„M ic Pitic, In im i de voinic..." ce p en tru pionieri şl şcolari ; VINERI in stru m en tale; 10,30 E m isiune m u F estivalul „Z ilele m uzicale tlrg u -
de Scrgiu IMIlorian. In te rp re te a ]8,2S „M ult e dulce Şl fru m o a zicală de la M oscova; 11,00 B ule m uresene". Selecţluni din con
ză actorii de la T eatru l de stat LUNI să. . * ; 18,40 C o n fru n tări - tin de ştiri; 11.03 O m elodie... certe; 13,40 F ragm ente din o p ere
din G alaţi — „C lntafl cu noi" — T endinţe ru tin iere In aplicarea 17,00 Cupa v acanţei — em isiu trei In terp reţi; 11.15 R adloclub tu te de Lopez; 14,00 B uletin de de turism
program de clm ere pioniereşti 18.00 CfntAra p atria şl partid ul — noii legislaţii In dom eniu) in ne pen tru şcolari ; 18,00 Căm i ristic; 11.30 P atrie, p âm lnt Iubit ştiri: 14,05 De to ate p en tru toţi
— Film serial „Fiul m ării* ; 10,00 vestiţiilor ; 19,10 T rag erea pro» nul i 18,50 1 urnea copiilor — Cu — clntece In execu ţia corului (relu are); 15.05 M elodii de Paul
pro gram de clntece şl v ersuri ;
V iaţa satulu i. S ecvenţe de cam 18,20 S cena — T u rn eu l te a tral ; noexp res ; 19,20 1001 de seri ; M lhaela Istrate şl Kuric D arie; „G avriil M uslcescu" din laşi, d iri U rm uzescu; 1S.20 Din m uzica po
panie. R ecolta tn h a m b a re ,— In 18,45 S top-C adru ; 19,15 P ublici 19.30 T eleju rn alu l de se ară — 19,10 T rag erea Loto ; 13,20 1001 ja t de Ion P av alach e; 12.00 Mu p o arelo r; 15,30 C enaclul artelo r ;
m iezul evenim entelor. A ctivitate S port ; 20,10 R eflector ; 20,25 Te- de seri ; 19.30 T eleju rn alu l de zică u şoară de R adu Ş erban ; 16.00 R a d io ju rn al; 10,15 R apso Hunedoara - De va
tate ; 19,20 1001 de seri i 19,30
polltlco-ctlucaelvi Io com unele T eleju rn alu l de seară — S port; leclnem ateca. — Nim eni nu ştie seară — S port ; 20,10 Ş ap te zile 12.10 Recital de operă M ario clei dia I In La m ajo r de G eorge
judeţului B raşov. V ara o ie 20,10 Rom an foileton — Roşu şi nim ic. P roducţie a stu diourilor tn ţ a r i i 20,25 C ln ti Irin a Mi M onaco; 12.30 ln tlln lre cu m elo E nescu : S uită din baletul „Cind
rilo r — re p o rta j pe păşunile cehoslovace ; 21,40 R ecitalul b a cuţ ; 20,40 Pagini um oristice din dia p o p ulară şl in terp retu l pre stru g u rii se coc” de M lhall J o ra ;
m ontane. In desene şl c atre negru (□) ; 21,00 O am eni şl fap ritonului Octav E n ig irescu ; literatu ra rom ână ; 21,00 E cran fera t; 13.00 R a d io ju rn al; 13.1S A- Jocuri pop ulare din B ihor de ANUNŢA
ne : resp ectarea norm elor de te ; 21,10 S teaua f i r i num e (m u 21.S5 Teleglob — A m azonla p e rom ânesc : P ădu rea splnzuraţi- van p rem lerâ cotid iană: 13.30 R a- C onstantin S ilvestri; 16,55 S fatul
z ic i p o p u lari) : 22,10 Din viaţa
protecdo a m uncii. P etrecere popoarelor care construiesc so ru an ă ; 22,16 Ecourile vacanţei lor (IO : 22,20 P ro gram m uzical dlo dlv ertism ent m uzical; 13,00 B u m edicului; 17,00 B uletin de ştiri;
populara tn com una A dlncata, cialism ul. Im agini din Cuba : — film m uzical; 22,30 T eleju r realizat de televiziunea din letin de ştiri: 16.00 R adiojurnal ; 17,03 C oncert de m u zici p opu REDESCHIDEREA BĂII SARATE DEVA.
lud. S uceav a; 11,ÎS A doua ed i 22,3S T eleju rnalu l dc noapte ; nalul de noapte ; 23,00 în ch id e R.D.G. ; 22,45 T elejurnatul dc 17.00 Ş tiinţă, tehnică, fantezie ; la ră ; 17,30 Noi În reg istrări lite ra
ţie a festivalului de m uzică de 22,4$ TelesporL-t 23,00 închiderea rea em isiunii. noapte ; 23,00 închid erea em isi 17.30 C lntece de dragoste şl fb- re cu... Ion M anta; 17,30 M uzică Baia este deschisă zilnic de Ia orele 8-17,
ram erâ — B raşov 1971 • 11,45 unii. curl ; 28.00 O rele serii; 20,00 T a u şo a ră; 18,00 P u b licitate radio ;
M om ent muz.lcal cu violonistul em isiunii. bleta de s c a ră ; 20.05 C lntece şl 18.20 F rag m en te din op era „O
G corgc C arabulea ; 12,00 Dc JOI SIMBATA Jocuri p o p u lare: 20,30 C oncursul noapte fu rtu n o asă" de P aul Con- iar duminica, de la orele 6-12. Luni închis.
strajă patriei ; 12,30 In relu are, MARŢI naţional dc creaţie şl in te rp re ta sta n tln escu ; 19,00 B uletin de ştiri;
la cererea telespectato rilo r — re de m uzică uşo ară ro m ân eas 19.05 Melodii de estra d ă ; 19,30 (146)
17.00 Em i9lune tn lim ba m a 16,15 Em isiune In lim ba g er că. „M am aia 1971*. A specte din R evista revistelor cu ltu rale de
m u zici din o perete; 13,00 E m i 18.00 Vasile A lccsandrl — sim g h iară; 18,30 La volan — em i ziua a d ou a; 22,00 R adiojurnal ;
siu n e In lim ba m ag h iară; bol al poetului p atrio t. S eară siune p en tru conducătorii o uto : m an ă: 18,00 n u n i seara, fete I 22.30 C oncert de sc a ră ; 22,55 Mo Ion B udescu; 10,40 Jocuri popu
H.30 P ostm erldlan . Din su m a r: de v ersu ri ; 18,20 T oate pinzele 18,S0 T im p şi ano tim p in ag ri Bună scara. bâletJ ! ; 19.10 T ra m ent poetic. V ersuri de Vasile la re ; 10,50 N oapte bună, copil ;
„P e
20.00 Poem ul vocal-sim fonlc
gerea de am ortizare A.D.A.S :
S port. — C oncursuri Internatio sus 1 — em isiune p en tru pio cu ltu ră ; 19,10 P en tru să n ăta 19,20 1001 de seri • 19.30 T eleju r A lecsandrir 23.00 C oncert de se a plaiuri m oldovene" de Viorel D o
nale de c ilir ie şl m otoclcllsm nieri ; 19,05 B reviar Juridic ; tea dv. „C a treb u ie să facem ră — co n tin u are: 24,00 B uletin de
v ltezi ; 16.00 M agazin » 18,10 p in i la sosirea m edicului 7“ ; nalul de seară : 20.10 T ele-en- ştiri; 0.03—6.00 E strada nocturnă. boş; su ita „Im agini hunedorene*
riclopcdtn ; 21.00 Săpiâmtna In
P la n e u giganţilor — fUm serial 19,15 P u blicitate ; 19,20 1001 dc 19,20 1001 dc seri ; 19,30 T eleju r PROGRAM UL II; G.00-8,05 P ro de A dalbert W lnkelr; slu ta „Ţ a
ra d e piatră" de C arm en P etra-
pentru tin eret ; 19,00 V etre fol seri : 19,30 T eleju rnalu l «le se a nalul de seară ; 20,10 P agini a tern aţională : 21.15 P rinţul film gram m uzical de d im in eaţă; 8.05
clorice — B anatule, m tn d râ floa ră. S port ; 20,10 D inam ica so lese alo m uzicii corale in in te r serial realizat dc televiziunea Tot Inninfc; 8.20 C oncertul p en tru B asacopol ; C an tata P atriei de
re : 19,20 1001 de seri : 19,30 Te cietăţii rom ftneştl ; 20,40 CînlA p retarea A nsam blului „D oina" ; rom ână : „U rm ărirea" — scena obol şl o rch estră de M lrcea Ba- L aurenliu P rofeta. In p au ză: Bu întreprinderea
leju rnalul de a e a ri ; 20,10 Re pen tru dv. Ioana C ristca şl Emil 20.30 T eatru scu rt — Unul d in riu de Kugen B arba, N. Ml- sa rab : 8,40 V alsuri In stru m en ta letin de ştiri. S criitori la m icro
fon — A lexandru A ndrlţo lu ; 22.vfl
p o rtaju l sâptflm lnll — o raşu l cu G avrlş ; 20,S0 S cară dc teatru — tre noi — scenariu tv. de Radu hall. Regla Radu G abrca — ep i le: 9,00 Copiii lum ii clntA; 9,15 R om anţe; 22,30 E m isiune llerarâ ;
clopote de nisip — M ediaş ; 20,25 Ion A napoda — com edie dc B ă d lli ; 21,ÎS M elodii Şl Jocuri sodul II. R ecepţie la von B rau n ; M elodii p o p u lare: 9.30 B uletin de
D esene anim ate ; 20,40 C oncur G eorge M lhall-Z am flrescu. P re populare In In terp retarea A n 22,05 C oncert G heorghe Z am ştiri; 9.33 Selecţluni din opereta 22,50 Melodii de G h erase D endrJ-
sul naţional de creaţie şl In ter m ie ri tv. ; 22,25 Recital A u sam blului folcloric „P rah o v a" al fir; 22,35 T elejurn alul de n o ap „C ulegătorii de stele" de Florin 110; 23,00 B uletin de ştiri; 23,03
te; 22,45 T clesporc; 23,00 R eci
p retare dc m u zici u şo ară ro d ă C ilu g ire a n u ; 22,40 T eleju r P alatu lui culturii din P loieşti: tal D ova; 23,30 în chid erea em i C om işel; 10,00 S ulta p en tru plan D ans pen tru toate vlrstele; 24,00
D ebussy
de
„C olţul copiilor*
m aneasca — M am aia 1971 (Inter- nalul de noapte ; 23,00 În ch ide 21,33 A parcnţo şl realităţi în lu siunii. (W alter G leseklng): 10,20 M uzică Sim fonia a V l-a 1n La m ajo r de electrocentrale Deva,
viziuuc). C oncertul lau reaţilo r; rea em isiunii. m ea capitalului : 21,50 Sub cu u şo a ră; 10,59 M uzică p o p u la ri ; A nton B ru ck n er: 0.55—1,00 B ule
11,15 P atru piese p en tru clarinet tin de ştiri.
cu sediul in Mintia
mea îmi permit a transmite
adunate la faţa locului în fi
Existenţa la tot pasul, pe manuscrise şi tipărituri In mar al comitatului, fâcînd o riţiu face o prezentare a nul 1882". un prea mlcu adaosu la bi
întreg cuprinsul ţinutului hu- tr-o colecţie arhivistică şi o comunicare asupra aşezărilor trecutului istoric hunedorean. blioteca acestei societăţi".
nedorean, a unor urme de bibliotecă antice de Ia Cigmâu. Deva, George Bariţîu cunoştea des Cunoaşterea cît mai apro O a doua scrisoare a Iui ANGAJEAZA
viaţâ ce atestâ prezenţa so Demn de menţionat este Grădiştea de Munte, Haţeg, tul de bine ţinutul Hunedoa fundată a Istoriei meleaguri George Bariţiu către socie
Câlan, Sarmizegetusa,
ridică
cietăţii umane cu milenii în că, pentru prima oară, o in rei, era interesat îndeaproa lor hunedorene i-a fost faci tate, este datată „Deva 15 ocfc.
urmâ a reprezentat fârâ în stituţie cultural-ştiinţificâ din pentru prima oară problema pe de istoria şi antichităţile litată eminentului cărturar 1884", prin care face socie urgent muncitori calificaţi pentru urmă
doială unul dintre motivele, judeţul Hunedoara are o necesităţii şi înfiinţării unei existente aici. Intre anii 1882 de legăturile permanente ai tăţii o donaţie în bani pen toarele m eserii:
poate cel mai hotârîtor, al funcţie muzeistică, arhivisti societăţi de istorie şi arheo tru fondul de cercetare. In
înfiinţării, cu peste 90 de ani că şi bibliofilă. logie în ţinutul Hunedoarei. şi 1885 el a vizitat printre Societatea de istorie şi ar- teresant este faptul că am • OPERATOR CAZANE CU ABUR :
în urmă, la Deva, a „Socie bele scrisori sînt redactate la
tăţii de istorie şi arheologie Deva, fapt ce arată că au © LĂCĂTUŞ REPARAŢII CAZANE
a comitatului (Hunedoara". fost aduse şl.depuse direct de
Adunarea generală de con autor. De altfel se pare că ŞI COMBUSTIBIL ;
stituire a societăţii a avut George Bariţiu şi Societatea de istorie scrisorile amintite mai sus au
loc la 13 mai 1880, denumi fost concepute cu prilejul vi 0 ELECTRICIENI EXPLOATARE CEN
rea de început fiind : „Socie zitelor lui Bariţiu în ţinutul
tatea de istorie, arheologie şi Hunedoara. (Cele două scri TRALE ŞI STAŢII ŞI REPARAŢII ELEC
cultură a comitatului Hune sori sînt descrise pe larg sub TRICE ;
doara". După o serie de dis şi arheologie a comitatului Hunedoara semnătura prof. Constandin
cuţii, se va renunţa la cuvîn- Clemente, In „Sargetia" VI, • SUDOR ELECTRIC ŞI AUTOGEN;
tuî „cultură", societatea men- anul 1969, pag. 135-138 şi re
ţinîndu-şi însă acest carac- produse Sn fotocopie). • IZOLATORI TERMICI ŞI HI
ler pe 1oată perioada eî de Legăturile Iui George Bari DROFUGI ;
funcţionare. Sub egida Societăţii de is Abia peste ani şi ani se va altele localităţile Deva, Strei, heologie, care în urma adu ţiu cu Societatea de istorie şi
In aceeaşi şedinţă do con torie şi arheologie a comita realiza acest deziderat din i Haţeg. Sarmizegetusa. nării generale din 29 mai arheologie a comitatului Hu • TINICHIGII ;
stituire s-a dezbătut şl pro tului Hunedoara a luat naş niţiativa unor intelectuali şi Cercetările arheologice în 1881 îl primeşte pe George nedoara constituie o pagină
iectul de statut, problemă ca tere şi şi-a desfăşurat activi cărturari localnici. cepute sub egida Societăţii Bariţiu în rîndul membrilor de cinste şi mîndrie în acti ® MUNCITORI NECALIFICAŢI.
re de altfel constituia princi tatea timp de mai multe de Referindu-se la întemeierea de istorie si arheologie a ei de onoare. vitatea acesteia. In acelaşi
palul punct al ordinii de zi. cenii Muzeul judeţului. instituţiei, George Bariţiu no timp, relaţiile amintite mai Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
Din statut reiese de altfel ro Ideea întemeierii unui for ta în „Observatorul" nr. 17, comitatului Hunedoara la Bariţiu aduce mulţumiri sus întăresc o dată în plus Se asigură locuinţă în Deva.
lul şi menirea societăţii : „des care sâ coordoneze activita din 1880, că^aceasta învitâ pe Ulpia Traiana Sarmizegetusa pentru cinstea ce i se face.
coperirea trecutului istoric a- tea de îndrumare în cerceta toţi la colaborare şl că ..este îl îndeamnă pe Bariţiu la printr-o scrisoare ce poartă figura luminoasă a acestui
tîl de bogat al comitatului rea trecutului o găsim expri cercetări minuţioase, care de data de 30 mai 1882. Cu a- cărturar, militant impetuos Informaţii suplimentare se pot obţine
Hunedoara", prin cercetări mată cu mult înainte de fon (societatea) un terenu din a pentru libertatea şi unitatea
dc teren şi săpături arheolo darea societăţii. La Cluj, în celea unde nu încăpu nici altfel se vor materializa în ccst prilej, face cunoscut că poporului român, pentru îm la serviciul personal al întreprinderii, te
gice. colecţionarea de antichi 3-4 septembrie 1854. cu pri rivalităţi naţionali şi confe raportul înaintat în anul 1882 donează societăţii un număr plinirea idealurilor şi năzu lefon II 150 — interior 215.
tăţi ce sc vor păstra într-un lejul sesiunii ştiinţifice a me sionali. nicî urgii de natură Academiei : „Raport asupra de cărţi pentru biblioteca a inţelor de veacuri ale aces
muzeu arheologic şi etnogra dicilor şi nnturaliştilor. mul călătoriei la ruinele Sarmize- cesteia. „In semn de mulţu tuia. (11G)
fic : slrîngerea şi păstrarea tilateralul om de ştiinţă, dr. politică". Cu acest prilej, în
celor mai de preţ documente, Andrei Fodor. medicul pri- ziarul respectiv, acelaşi Ba- gelusei şi a infhrmnţiunilor mită călduroasă din partea Prof. GH. LAZIN