Page 81 - Drumul_socialismului_1971_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! §

ce Declaraţia M.A.E.

al Guvernului Revoluţionar

Provizoriu al Republicii

Vietnamului de Sud

Bl Veşti din ţările socialiste

^ Cambodgia

m Cadran. Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5146 DUMINICA 25 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BAN]

j \ra n n m m N zzn m zm m u fm in n ztittn n n in m im H rn n iim m m iH tH iti

în tr eg u l c o lec tiv e s t e r ăs pu n zăto r CU PLANUL PE spune în textul telegramei
constitui
factorii
— vor
principali care vor sta la
DE PRODUCEREA UNOR PIESE DE SCHIMB 7 luni Îndeplinit Sîntem hotăriţi ca prin mă­
viitoare.
activităţii
bazo
surile pe care Ie vom lua să
asigurăm n realizare exem­
plară a sarcinilor de plan si
Şl UTILAJE DE BUNA CALITATE I. M. Barza suitori şi galerii, un rol în­ a angajamentelor ce ne re­
canizări la transportul
pe
vin în acest an.
semnat jucîndu-1 noile stu­
dii de organizare a proce­
Despre hărnicia şi iscusin­ lui tehnic şi uman de care se ea câ trebuie sâ acţionăm mai ra condiţii optime de lucru sului dc producţie, care vor E.M. Certej
ţa muncitorilor de la Atelie­ dispune în prezent. hotârît «în direcţia cultivării activităţii viitoare. Munca plină de abnegaţie, avea Ia bază . metodologii
rele centrale Crişcîor vor­ Vorbind pe larg. în spirit cu mai multă fermitate a a­ Darea de seamă şi discuţii­ hărnicia întregului colectiv moderne dc conducere.
besc de la sine rezultatele ob­ critic şi autocritic, despre titudinii socialiste faţă de le s-au referit pe larg şi la de la I M. Barza s-au concre­ O ştire primită în cursul
ţinute pe prima jumătate a preocupările actuale din ca­ muncă. unele aspecte ale stilului de tizat prin realizarea înain­ zilei de ieri la redacţie ne
anului în curs in îndeplinirea drul secţiilor şi sectoarelor, Scoţînd în evidenţă faptul muncă al comitetului de di­ te de termen a sarcinilor de I.P.B. Deva anunţă că şi colectivul Ex­
sarcinilor şi angajamentelor despre modul cum trebuie câ adunarea generală a sala­ recţie. Luînd cuvîntul ingi­ plan pe primele 7 luni ale ploatării miniere Certej a
asumate. Planul producţiei pregâtitiâ producţia anului riaţilor reprezintă o adevăra­ nerul Ioan Tomodan, mecani­ anului. Utilizarea pe o sca­ realizat înainte de termen
ră tot mai mare a metode­
globale şi marfă a fost depă­ viitor, precum şi despre defi­ tă tribună a afirmării oame­ cul şef al atelierelor, a criti­ lor moderne de exploatare, Colectivul dc muncitori, sarcinile de plan pe prime­
şit cu 1,4 la sută, productivi­ cienţele semnalate, cei în­ nilor muncii, ca producători cat activitatea comitetului de folosiroa integrală a timpu­ ingineri şi tehnicieni din ca­ le 7 luni ale anului. Hărni­
tatea muncii a sporit cu 3.4 scrişi ]a euvînt au conferit a- şi proprietari colectivi ai direcţie, care nu în toate ca­ lui de lucru în abataj, extin­ drul întreprinderii dc prefa­ cia oamenilor din adîncuri
la sută, iar .economiile la dunârii generale a salariaţilor mijloacelor de producţie, o zurile a dus la îndeplinire derea muncii în acord la bricate din beton Deva. a avut şi de această dată o
1 000 lei producţie marfă au atributul de şcoală de educa­ formă de participare directă măsurile adoptate, propunind un număr însemnat de lu­ printr-o telegramă adresată materializare practică, care
fost reduse cu 35,10 lei. re a cadrelor, de întărire şi a clasei muncitoare la con­ ca in viitor măsurile luate sâ crări sînt doar cîţiva din redacţiei, anunţă îndeplini­ se va sotda pină la sfîrşitul
Desigur, ar maî fi multe ci­ dezvoltare a atitudinii socia­ ducerea producţiei, lăcătuşul vizeze mal mult modul de factorii care au contribuit rea înainte de termen a sar­ acestei luni cu realizarea
fre şi fapte de evidenţiat, folosire şi întreţinere a uti­ la înregistrarea acestui suc­ cinilor de plan pe primele peste sarcinile de plan a u-
toate oglindind cu prisosinţă lajelor precum şi folosirea ces. 7 luni ale anului Acest lu­ neî producţii globale şl
ce, pline de abnegaţie, me­ Adunări generale ale salariaţilor
rezultatele unei munci rodni­ acestora cu maximum de efi­ Nicotae Lungu. directorul cru va permite harnicului marfă în valoare de peste
După cum ne informa ing.
tovarăşul
cienţă. La fel şi
de
1,3 milioane Ici. Demn
colectiv de aici să realizeze
nite sâ fructifice mai din Gheorghe Todea. director tehnic al întreprinderii, pî- suplimentar, pînă la sfîrşi­ remarcat este şi faptul că,
plin rezervele existente In contabil financiar Sn cadrul nă la sfîrşitul acestei luni tul lunii in curs, o producţie dc la începutul anului, pro­
toate secţiile, în scopul acce­ liste faţă de muncă şi avu­ sculer Elena Miclean a pro­ Centralei minereurilor nefe­ va fi realizată suplimentar marfă în valoare de peste ductivitatea muncii valorice
lerării ritmului de dezvoltare tul obştesc, de maturizare a pus, printre altele, iniţierea roase Deva, a atras atenţia o producţie globală şi mar­ 3,5 milioane lei, concretiza­ 0 sporit cu 20 la sută, ceea
a unităţii, creşterii eficien­ răspunderii faţă de perfecţio­ unor întreceri cu obiective comitetului de direcţie în le­ fă ce depăşeşte 8,7 milioane tă în peste 1 kilometru de ce însemnează o creştere de
ţei întregii activităţi econo­ narea continuă a activităţii concrete între echipele de lu­ gătură cu modul cum trebuie lei. De remarcat că, de la tuburi din beton armat, 1 300 Iei pe salariat.
mice. De. altfel, darea de sea­ productive. cru în vederea realizării e­ pregătită producţia anului începutul anului, producti­ 3 000 mp fîşii din beton şi
mă prezentată în faţa salari­ — Realizările de pînâ a­ xemplare a sarcinilor de plan, viitor, avind în vedere nea­ vitatea muncii valorice a peste 1 200 mc grinzi che- Şi la activitatea de in­
aţilor de către tovarăşul Flo- cum sînt meritorii — arăta îmbunătăţirea activităţii pe junsurile din acest an clnd in Şefa de echipa Maria Moc- sporit cu 11,8 la sută, cişti- soane şi alte produse. vestiţii s-au obţinut succese
rea Mlhoc, preşedintele comi­ în cuvîntul s'âu şeful de e- linie de protecţia muncii, pre­ primele luni a fost asigurată sol de la atelierul de mobila gul mediu în Iei pe salariat Puterea de muncă şi dă­ deosebite, reallzîndu-se plnfi
tetului de direcţie, a reuşit în chipâ din cadrul secţiei de cum şi lichidarea cazurilor de cu comenzi numai 74 la 6Utâ al l.T.L. Petroşani dovedeşte fiind depăşit cu 4.6 la sută. ruirea fiecărui membru al în prezent 78 la sută din
în
In continuare se are
general să scoată în evidenţă modelărie, Ştefan Surda. Dar indisciplină După cum era şi din producţie. Au fost, de a­ hărnicie, pasiune şl tnlent In vedere extinderea micii me­ colectivului nostru — se
contribuţia fiecărei echipe mai există — de ce sâ nu re­ firesc propunerile vorbitoarei semenea, indicate căile de organizarea lucrului. planul de investiţii anual.
productive, un accent deose­ cunoaştem — şi cazuri de in­ au fost aprobate cu interes reducere a preţului de cost
bit. în lumina exigenţelor ac­ disciplină care grevează ne­ şi de alţi vorbitori printre la lucrările executate, arâtîn-
tuale, punîndu-se pe înlătura­ gativ asupra realizărilor care şi electricianul Romulus du-se rolul pe care îl au a­
pentru. producerea unor pie­ LA SECERIŞUL GRiULUI
rea c»t mai grabnică a nea­ noastre. Numai prin reduce­ Filip. secretarul organizaţiei telierele în cadrul centralei
junsurilor existente. cerîn- rea celor 111 om zile absen­ U.T.C. pe ateliere, care a spus:
du-se sprijinul comuniştilor, ţe nemotivate, semnalate şi — Aportul celor peste 200 se de schimb şi utilaje mi­ Cooperatorii
al întregii mnse de salariaţi. in darea de seamă, am fi pu­ de tineri din cadrul secţiilor niere
Atît din textul dării de sea­ tut realiza mult mai mult. noastre trebuie sâ se reflecte întregul colectiv trebuie sâ din Brănişca,
pe
acţioneze în continuare
mă cît Şi din discuţiile care Ne punem acum .cu toţii firesc mai substanţial în realizarea linia intensificării munci! po- FIECARE ZI DE MNCĂ-TC1
nu urmat ,s-a desprins cu întrebarea : oare ce au făcut sarcinilor ce le avem de în­
pregnanţă că muncitorii, in­ grupele sindloale»,.^.. maiştrii deplinit în continuare. Mai litico-educative, a cieşlerii Boz şi Cristur
ginerii şi tehnicienii uzinei pentru discutarea- în faţa co­ âverp neajunsuri în ceea ce răspunderii fiecăruia faţă d?
au term inat se­
nu consideră că realizările lectivităţii a celor vinovaţi ? priveşte folosirea utilajelor folosirea mai judicioasă a MAI BOGATĂ ffiREALIZĂRI
actuale au ajuns la . limita Nu au făcut nimic în acest şi aprovizionarea cu materia­ mijloacelor materiale şi bă­
maximă, mai există încă ne­ sens. neşti, pentru a da mineri­ cerişul grîului
secate rezerve care, folosite Am citit recenta expunere le a locurilor de muncă şl de lor piese şi maşini de bunfi
integral, vor asigura pe de­ a tovarăşului N î c o l a e aceea trebuie sâ acţionăm calitate.
încetarea ploilor, care au
plin valorificarea potenţialu­ Ceauşescu şi am desprins ide- mai prompt pentru a asigu­ C, DUMITRU întrerupt pentru eîteva zile via Cigmăian. Elisabeta Ga­ coltat peste 100 ha din cele După cum ne-a informat
nea, Aurica Gâlâţean, Ludo-
160 cultivate cu grîu.
Avem
activitnteo de recoltare a vica Benko, Irina Cismas şi producţii bune — spunea pre­ telefonic tovarăşul Miron
griului, a permis ca, începînri Hortensia Voicu, se întreceau şedintele. La orz am obţinut Betea, secretarul Comitetu­
de vineri, secerişul sâ fie re­ In strîngerea recoltei. de pe întreaga suprafaţă de lui comunal de partid Bră­
nişca. in cooperativele a-
luat cu forţe sporite în toate
„Steaua de unităţile agricole socialiste. răşele Sofia Piscoi şi Dorica 30 ha o producţie medie de | gricole de producţie apar-
Delegatele de batoză, tova­
3 803
kg la hectar, iar
|ă
Si fiecare zi de muncă este Popescu, clnlăreau cu atenţie griul recoltat pînâ acum pro­ j ţinătoare comunei, ieri, la
pe Mureş" acum tot mai bogată în rea­ producţia rezultată de la fie­ ducţia medie trece de 3 600 j orele prînzului, s-a înche-
lizări.
] îat recoltarea griului. Coo-
Eforturile
conjugate
care combină. Din prima tu­
kg la hectar. O data cu re­
ale ţăranilor cooperatori ci ră cu combina în lan, Ion coltarea ne achităm si obliga­ i peratorii au strins întreaga
ale
mecanizatorilor,
spre cota conducerea organizaţiilor sub Ganea şi Marcel Cîorcontină ţiile către stat. Am predat I recoltă de grîu de pe cele
de
au adus la cîntar cîte I 000 kg
! aproape 300 ha ale coope-
în bază 38 tone de orz pre­
partid, se concretizează într-o de grîu fiecare. Mecanizatorii cum si 120 tone grîu. Con­ ! rativelor din Brănişca şi
noştri — ne spuneau tovară­
finală muncă intensă, din zori pînâ şii Păun Răvaş, preşedintele tractul a fost achitat în între­ | Roz.
în seară', la sirîngerea recol-
gime Faţă de 40 tone,
am
tei. Râtălia recoltei se apropie cooperativei, şi Iosif Tetea, transportat în bază 46. Avînd i *
1 de sfîrşit în fot mai multe brigadier de cîmp la brigada o producţie bună de grîu, Ţăranii cooperatori şi \
Harnicii constructori ai cooperative şi, îndată ce se din Uroi — sînt oameni foar­ vom livra suplimentar Ia con­ ; mecanizatorii noştri — j
Centralei termoelectrice Min­ termină recoltatul, începe o te harnici. In zile de luci*u tract încă 40 tone, dublînd j ne-a informat telefonic to- ]
i tia sc apropie de cota nouă bătălie, pentru a pune pline, fiecare dintre ei recol­ astfel eantitatea contractată j varăşul Manea Tovică, pre-
j finală — darea integrală baze trainice viitoarei recolte tează pînâ la 20 de tone, de- cu statul. Şoferii F,miliar» Ior- ! şedinţele C.A.P. Boz — au
; in folosinţă a unităţii, de păioase prin executarea pâşindu-şi cu mult normele date si Dumitru Flisei trans­ I terminat secerişul griului
Ieri — după cum ne-a in­ arăturilor de vară pe toate planificate. Preşedintele a ţi­ portă cu autocamioanele coo­ i pe întreaga suprafaţă de
format ing. Comei Cioară — suprafeţele planificate. nut sâ evidenţieze activitatea perativei boabele de grîu de j 171 ha. Noi am recottat cu
ultimul corp de cazan a j In lanurile de grîu ale coo­ neobosită a brigadierului Io- ia combine direct în baza de j combinele o suprafaţă de
; primit botezul focului. Prin perativei agricole de produc­ sif Tetea care, la cei 74 de recepţie dîn Deva. Paralel cu j 70, iar manual 101 ha. La
proba de suflare a cazanu­ ţie din Simerin, în tarlaua ani ai săi, dovedeşte multă recoltarea se eliberează tere­ j combine a rezultat o pro­
lui IV s-a fâ£ut un impor­ numită „Cruci", sc aflau cinci preocupare şi hărnicie în nurile de paie si se fnc ară­ ! ductie medie de 2 570 kg la
tant pas înainte pentru e­ combine şi mecanizatorii Ion muncă. Brigada condusă dc turi. In această muncă se e- ho. Numai ţăranii coopera­
Ganea, Pavel Vinerean, Cor­ el are cele mai bune rezulta­ videntiază mecanizatorul Ion tori din brigada Tîrnâviţa
I fectuarca racordului la sis-
nel Andrişoi, Marcel Ciorcon- te la toate lucrările agricole. Gorea, au secerat 69 ha. Din rîn-
Cartierul Aeroport*4 din Petroşani, tntr-o zi Însoriţi de varft. Foto : N. GHENA temui energetic naţional. tinâ şi Victor Bogdan care. a­ Aici, aşa cum ne relatau Intr-un ritm la fel de sus­ dut lor s-au evidenţiat Ni-
jutaţi de cooperatoarele Sil­ interlocutorii noştri, s-au re- ţinut se desfăşoară munca de colae Bic care, împreună cu
recoltare a griului şi la coo­ familia sa. a secerat 6 ha.
perativa agricolă din Ban- Aurel Tomuta. Sabin Jo-
potoc. Inginerul şef al aces­ san, Traian Rus şi Traian
tei unităţi, tovarăşul Liviu j Cin. care au recoltat ma-
Cizmaş, ne relata câ au re­ : nua) între 1.5-2 hectare. La
coltat cu combinele 5.3 ha si | buna organizare şi desfă­
manual 63 ha din 116. Meca­ şurare a muncii la seceriş
şi-o adus o contribuţie deo­
nizatorii Liviu Luca si sebită brigadierul de cîinp
Ioan Pescaru, ajutaţi de coo­
lovită Betea. Bine au mun-
peratorii Ioan Fiiip, Pavel | cit şi mecanizatorii Ion
Costicâ, Galenîa Deheleanu si
Poporul român, In frunte Vlaţa a 'demonstrat în ne­ sibilitatea să-şi cîştige cinstit — In prezent nu. Am lu­ mele conducerii rezoluţia: ceşte în mină sau pe şantier. Eugenia Albu, îşi realizează j Cosma, Cornel şi Ion Be-
cu harnica noastră clasă numărate rînduri câ de la a — muncind — cele necesare crat la T.A.P.L. vreo 7 zile. Propun sâ fie angajată la Nu s-a sfiit să scrie în cere­ zilnic normele, aducînd o dca, precum şi cooperato- i
muncitoare, a obţinut — sub nu munci şi pînâ la infrac­ traiului, satisfacerii nevoilor Mî-a trebuit adeverinţă ca sâ restaurantul „Transilvania". rea adresată directorului li­ contribuţie substanţială la rii dc pe combine şi cei de I
conducerea partidului — vic­ ţiune nu-i decît un singur spirituale si culturale. In n- mă pot înscrie la liceul se­ La numai o zi, tot fostul con­ ceului câ „a depus adeverin­ stingerea cit mal grabnică a la transport. Acum se lu- :
torii care au schimbat pen­ pas. „Pînâ cînd a muncit la ceste condiţii se mai găsesc ral. Anul acesta am fost la tabil şef — dar numai el — ţa. câ se află în cîmpul mun­ recoltei. crează la treierişul griului
tru totdeauna destinele Româ­ mină la Deva, Constantin unii tineri pentru care a mare, ajutoare de ospătar, eliberează o adeverinţă (nr. recoltat manual, la arat şi
niei, făurind astăzi cu suc­ Spâtaru era un om la locul munci este o ruşine. sezonieră. 6 657) care atestă câ Kristo cii" nici Marcela Ghiurcuţa, La C.A.P. din Hărău am însămîntarea culturilor suc­
ces societatea socialistă, so­ lui — ne spunea căpitanul de — Eu aş vrea un post, un­ Ruşinea de muncă a du­ Ildico este pe post de mun­ nici Doina SInzianu. Aceasta avut ca interlocutor pe tova­ cesive in mirişte.
cietatea echităţii şi dreptăţii miliţie Alexandru Iman. Dar deva, Intr-un birou. Cum pot s-o la minciună, la co­ citoare". din urmă a lucrat ca «munci­ răşul Cornel Târâpoancâ, in­ ★
sociale. Din rîndurile mun­ toare" la întreprinderea de ginerul şef al acestei unităţi. Şi cooperatorii din Cris­
citorilor s-au ridicat maiştri, industrie locală Deva (şeful Dînsul ne spunea câ mecani­ tur au recoltat şi treierat
tehnicieni, ingineri, oameni biroului personal, Gheorghe zatorii Ioan Tir, Sabin Băl- griul de pe întreaga supra­
de ştiinţă, pe piepturile cărora S ă înlăturăm, fără rezerve, tendinţele de parazitism, Oprea, afirmă : „N-am găsit şan şi Pamfil Cepălău, îm­ faţă însâminţată — 130 ha
strălucesc cele mai înalte acest nume pe statele de pla­ preună cu cooperatoarele şi orzul de pc 30 ha —
distincţii ale patriei, în semn tă"), Ia Administraţia de stat Viorica Jibetean, Maria Mo- nc-a informat inginerul I.
de înaltă preţuire a muncii de viaţă uşoară, fuga de muncă loto-pi’onosport doi ani la lea, Elisabeta Ciocan, Ze-
lor pline de dăruire. rînd (directorul instituţiei, novia Popa şi Sofia lovan, Tetea. Ei şi-au achitat toa­
„Toate victoriile noastre, Ioan Popescu, susţine : „avem au recoltat 151 ha din 174. te obligaţiile către stat.
contractind două vagoane şi
toate succesele pe drumul o salariată Sînzîanu, dar o Producţia medie se ridică la jumătate în loc dc unul şi
construirii socialismului au a preferat muncii viaţa u- eu sâ fiu muncitoare... ? spu­ miterea unor acte pe care so­ Sâ fi fost într-adevăr „mun­ cheamă Valeria si e... la Că- 2 700 kg la hectar. Mecaniza­
cerut eforturi serioase din şoarâ, trîndâvia. In cele din nea Ildico Kristo, o tînârâ cietatea noastră ie condamnă. citoare" atiţia ani la rînd, sau lan. Cit despre Sinzianu Doi­ torul Ion Adam a balotat pa­ jumătate cit s-au angajat
iniţial.
partea clasei muncitoare, a urmă Spâtaru a ajuns sâ fure din Deva care n-a împlinit Minciună pentru câ, din ade­ adeverinţele... «La noi are o na n-am avut o asemenea sa­ iele de pe 73 ha, iar baloţii
ţărănimii, a intelectualităţii diferite obiecte din autoturis­ încă 18 ani. Eu nu ştiu sâ fac verinţele aflate la dosarul singură decizie, în 29 august lariată, iar adeverinţă cu au fost transportaţi de pe 70 S-au evidenţiat la recol- |
legate de popor, a tuturor me — proprietarul unui fiş nimic, n-am nici o calificare l>ersonal de la liceul ,,Dece- 1969 a lucrat vreo 3 zile — numărul 10 400 n-am eliberat ha. In baza de recepţie s-au tare mecanizatorii Doru
oamenilor muncii, fără deo­ nici nu-1 cunoaştem sâ i-1 In schimb, ţigara îi ..stătea bal", rezultă câ în 1968 a „lu­ ne spune tovarăşul Ion To- niciodată, pentru câ n-am fi predat peste 100 de tone ce­ Gheorghe, Cornel Hankiş j
sebire de naţionalitate". Cu­ restituim, pentru câ Spâtaru bine" între degete — şi nu crat" la O.C.L, produse in­ mescu, directorul O.C.L. pro­ putut ajunge la asemenea nu­ şi Vasile Tirică, coopera- j
vintele secretarului general nu ştie cine era. A furat în pentru prima dată — iar bu­ dustriale (adeverinţa nr. 7 853* duse industriale. încolo,..". măr" etc., etc.). reale. torii Terezia Semciuc. Su- j
a 1 partidului, rostile la Con­ gară, apoi hainele unui coleg levardul e locul preferat unde din 13 septembrie 1968). câ Aşa câ adeverinţele... O lu­ Şi în acest caz fuga de saiia Popa, Tereza Beret- |
sfătuirea de lucru a activului de-a) său care muncea. Obiec­ toacă timpul, zilele, anii, cind un an mai tirzju era în a­ mină tot se aruncă asupra cili. Ana Nagy. Veronica i
de partid din domeniul ideo­ tele le vindea ca să-şi procure alţi tineri muncesc din greu ceeaşi unitate tot ca „mun­ lor, toate sînt semnate „pen­ muncă şi-a aruncat pecetea [Continuare in pâp 'a 3 o) Kaşler, Mihaî şi Pavel So- i j
poş.
logiei şi al activităţii politi­ bani. Va trebui sâ dea seama pe drumul afirmării. citor cu un salar tarifar de tru director" şi „pentru şeful asupra compoi tamentului şco­
ce şi cultural-educative, ex­ pentru faptele lui, atît el cît — Ce-aţi vrea sâ faceţi în 735 Iei" (adeverinţa nr. 7 046 serviciului plan". Cu aseme­ lar, Doina Sinzianu fiind de­
primă înalta preţuire pe care şi complicele său, Nica Stan, viaţă, ce ideal v-aţi propus sâ din 29 august 1969) ca şi în nea «certificate de muncitoa­ clarată la sfîrşitul acestui an
partidul nostru o dă efortu­ care l-a urmat părăsind lo­ realizaţi ? decembrie, pentru ca la nu­ re" Kristo Ildico se putea repetentă, numai două note
rilor depuse de poporul nos­ cul de muncă unde ciştiga — Sâ termin liceul seral şi mai eîteva luni sâ fie tot plimba liniştită. Cît despre atingînd limitele lui 6. Cum
tru. muncii sale eroice care a cinstit". sâ urmez o şcoală de tehnică „muncitoare" la T.AP.L. De­ felul cum a învăţat, pentru câ şi-a irosit timpul, în vreme
ridicat prestigiu] patriei so­ Exemplele citate vorbesc dentară... va. Cit despre faptul câ a lu­ n-a avut altă treabă, notele ce alţii şi-l împârţeau între
cialiste pc culmi nebânuite, de la sine despre urmările Planuri frumoase, dar cum crat cele 7 zile la T.A P.L., to­ o caracterizează producţie şi şcoală, nu e greu
Ne mindrim astăzi pe bună nefaste pe care le are fuga de se realizează ele ? Ultimele varăşa Florica Oprea, şefa de presupus I Asemenea -ele­
dreptate cu aceşti oameni ca­ munca cinstită, onestă Ase­ note — pentru câ pe la ju­ biroului personal, spune: „N-o Acest exemplu nu e unic. ve", care nu fac în nici un
re şi-au făcut din munca menea oameni devin pensio­ mătatea anului şcolar s-a re­ cunosc. Dacă se angaja la Asemenea adeverinţe — din fel cinste nimănui, n-au gă­
cinstită un principiu de viaţă narii penitenciarelor. Şi a- tras de- la şcoală pe motive noi, eu îi făceam angajarea. nou e eludată legea, cinstea sit timp pentru învăţătură, în
şi ne intrigă, ne revoltă acei ccasta.în condiţiile în care de... boală — arată câ tinâra Are însă cerere în care soli­ şi corectitudinea — au mai
pierde-varâ care preferă mun­ statul nostru garantează prin nu face nimic pentru a-şi în­ cită să fie angajată ca mun­ folosit şi altora ca sâ ocupe
cii cinstite trotuarele bule­ Constituţie dreptul la muncă, deplini idealul. O singură no­ citoare şi cam atît". Pe a- la liceul seral locul ce nu-l
vardului, cafeneaua, viaţa de în condiţiile în care i se a- tă de promovare, celelalte... ceastâ cerere fastul contabil meritau, loc ce de fapt era [Continuare in pag. a 3-a)
parazit. sigurâ fiecărui cetăţean ,po- — Acum lucraţi undeva 7 sef. Emil Iacob, pusese In nu- al unui muncitor care mon-
9