Page 82 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 82
fcflOfrţnaawMB'w^mwrţr.iMJiqfM» mm* • i£iv*rrK cî ^ta»iwffi> j a r m o s » j n u s z n s i K a n v o m i n 11 B B H I
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5146 © DUMINICA 25 IULIE 1971
2
vm
u f t i e r c u r i e * c u
IN MIEZ DE NOAPTE ţelea acest lucru. Altele, In tea profesională, grija faţă nâ spiritul mereu treaz al POŞTA PAGINII Supă
Deci, conştiinţa,
probita
lucrătorilor sanitari fată de
să ..
Marla Mang, soră la chi de omul ajuns la suferinţă îndatoririle mari pe care le
rurgie, spitalul din Orâştle, dirijează mentalitatea suro au întotdeauna şi, mai ales,
Din Certeju de Sus, un grup de mineri ne-au soli
Muhta sorUori prisaite zan, ameţit bine d« tot du dormea In toată regula. Pat, cînd şint de serviciu noap citat sâ-i informăm în trei chestiuni ; 1. Dacă se de părerea
In ultima vreme Ia re- pă un somn adine. pătură, lumină stinsă. rilor. Şi cît de mult diferă... tea. Nu ştim cine ar putea plasează zilnic din Certeju de Sus la noua exploata
L dactle ne Invitau să de- — Vrem şi noi o penicili afirma că a făcut recent un re minieră de ia Vorţa au dreptul da diurna de de
\venim pentru o noapte — Ce baţi la poartă, nă... AM AJUNS LA... DOCTORI asemenea control. Şi de aici plasare 7 Nu.
p aclenţl oi spitalelor. mâl fecior ? — ne-a luat — Acum, la ora două ? C e superficialitatea, indiferenţa, 2. Cine suportă costul abonamentelor la autouz ? mea...
C etâţ-enii din diferite .tare" dumnealui. oameni, dom’le... In marea majoritate a ca chiar a unor cadre medii, 30 lei pe lună, minerii, iar diferenţa pină la contra
co lţuri ale Judeţului ne — Ştiţi, am o durere gro- Renunţăm şi o întrebăm zurilor, medicii de gardă au a medicilor faţă de omul valoarea integrală a abonamentelor. întreprinderea.
aci iau că fntimpină ob- Şi. a treia chestiune : cînd sînt schimbul trei. de la
stai x>Ie Sn drumul spre orele 19,00 la 1,00, se socoteşte schimb de noapte şi Zilnic primim un mare nu
meţUc. Şl, fn urma rai vor primi sporul pentru aceste ore lucrate noaptea ? măr de scrisori de la cititorii
dul» ii întreprins în- Noul sistem de 6 ore de muncă se aplică de la 1 iu noştri, prin care nl se aduc
tr-uixa din nopţile re lie n,c. In cîteva zile vo-r veni şi reglementările pri la cunoştinţă multe propu
cent trebuie să spu vitoare la felul cum se vor plăti orele de noapte. neri, sugestii şi păreri pentru
nem că asemenea obsta (Răspunsurile le-nm primit dc la serviciul organiza mai buna gospodărire a loca
cole mai există. Să le rea muncii din cadrul C M N Deva). lităţilor. îmbunătăţirea activi
tăţii în diverse* domenii etc.
luăm pe rind... 'ir
In problema dv., tovarăşe Remus Dud, am luat le Ne propunem sâ rezervăm un
gătură cu Ministerul Sănătăţii. Ni s-a răspuns : „In spaţiu în fiecare pagină de
PRIMUL OBSTACOL — zavâ. Poate s-ar putea face de ce doarme. Se uită la noi înţeles care-I adevărata lor suferînd care bate în miez baza avizului medical al comisiei care l-a examinat „Curier", spaţiu în care sâ
PORTARII o Injecţie, ceva... ca la nişte marţieni şi în menire. Şi depun mult In de noapte la uşa spitalului. pe Remus Dud. nu se indică plecarea în altă ţară dăm curs celor mai intere
— La ora asta ? Da’ ce cearcă sâ-şl Îndrepte oasele. teres pentru sprijinirea o- O pentru tratamentul afecţiunii de care suferă. Bolna sante propuneri şi păreri ex
Abia a cănit Inserarea te-o apucat ? Ce or fi fâcînd bolnavii, mulul bolnav. Gărzile de Aspectele culese in vul urmează sâ continue tratamentul la Sanatoriul primate de cetăţeni, fâcîn-
cînd ne înfăţişăm la poarta Am primit muştruluiala mal ales cei gravi, prin sec noapte sînt bine organizate tr-o noapte de teren pe de recuperare dîn Sibiu" du-le astfel cunoscute orga
spitalului din Ilia. Portarul portarului cu stoicism, i-am ţie, treaba lor. Da, dar uno Se ţine legătura cu medicii la spitale le-am ndus ★ nelor în competenţa cărora
— deosebit de înţelegător şi urat să n-a!bâ nevoie de ra trebuie să 11 se facă tra de specialitate, de gardă la la cunoştinţa dr. Theo- Sindicatul salariaţilor din C S. Hunedoara ne răs cade rezolvarea lor.
binevoitor — ne crede că doctor ani mulţi de aci îna tament la anumite ore. Pre domiciliu. Aşa procedau me dor Bădău, directorul punde câ în conformitate cu H.C.M. 914/1968 nu mal Pentru început, o scrisoare
sîntem bolnavi şl pleacă să inte şl am plecat. cise I dicii Aurelia Bâc (Brad); Direcţiei sanitare a ju aveţi dreptul la abonament gratuit pe C.F.R., tova primită de la un cetăţean din
găsească medicul. II mulţu La prima apăsare pe clan După ce că ne descuie u Pascu Ardelean (Orâştle) ; deţului. Deşi cele mai răşe Filip Albu, macaragiu în combinatul hunedo- cartierul Gojdu al Devei.
mim şi ne urâm reciproc ţa uşii spitalului din Câlan, şa foarte greu, ne Ia la zor Iorgovan Muţiu (Ilia) ; Ioan multe aspecte ţin de rean. (Păcat câ îş! ascunde nume
sănătate. ■portarul Toma Chlneja a de ce facem deranj în miez lacobescu (Câlan). conducerile spitalelor ★ le).
Batem lo poarta spitalului fost In picioare. A căutat de noapte, îşi freacă ochii Numai că pînâ a ajunge la respective (care trebuie Aţi vrut sâ ne scrieţi sau sâ nc întrebaţi ceva. to „S t i m a ţ i t o v a r ă ş i ,
U n f a p t m ă r u n t Ui a p a r e n
din Brad. Insistăm, nu glu 60ra să ne acorde primul a înroşiţi de somn, apoi sora el, ee cer învinse multe ob să ta măsuri în conse varăşe Antonie Codrean, satul Dânuleşti. comuna ţă şi p o a t e d e m u l ţ i t r e c u t c u
mă. 20 de minute. Pe cînd jutor, drept pentru care l-am Elena Ostap citeşte... legiti stacole... cinţă), dumnealui ne-a Gurasada. Dar, din păcate, la noi a sosit doar... pli v e d e r e a m ă f a c e să v ă s c r i u ,
să ne pierdem râlxiarea. a mulţumit frumos, maţia. Foarte surprinsă de vizita asigurat că se depune cul gol ! c u s p e r a n ţ a că s e v o r lu a
★
pare brancardierul Ioan Fa La spitalul din Hunedoara — Şl, totuşi, ce vreţi ? noastră a fost doar Cornelia un interes sporit fată Soluţia pe care trebuie s-o aplicaţi dv,, IIie Novac, m ă s u r i d e i n d r e p t a r e . O i n i
ur, pe post de portar. Ne ia n-am avut treabă cu porta Oameni sănătoşi fiind, tot Repede, medic de gardă la de asigurarea asistentei din Hunedoara, este să luaţi legătură cu conducerea ţ i a t i v ă b i n e i n t e n ţ i o n a t ă , d a r
la zor de ce batem in poar rul. Stinsese lumina şi sfo ni se taie pofta de a soli urgenţă, la spitalul din medicale în timp de întreprinderii cu care aii încheiat contractul. l u a t ă şi a p l i c a t ă d e o a m e n i
tă. apoi se calmează şi în răia nâpraznîc. Cu toată... cita ajutor medical. Dar să Hunedoara, ,,Sâ umblaţi pe noapte, îndeosebi pen i r n e p r i c e p u ţ i r i s c ă să d u c ă la
cep justificările „Să vedeţi, strădania maşinii noastre, fi fost cu. . atac de cord ?! tru rezolvarea urgente Tovarăşul director al Direcţiei judeţene A.DAS., d/stnij7erea t u t u r o r p u i e ţ i l o r
am fost pînâ la... mai mult îs n-am reuşit sâ-1 trezim nici Mai jos, la salvare şi tele la spitale la ora asta ? Să lor, a asistenţei- medi Ioan Salcâu. ne informează câ Maria Ivaşcu, din Si d e a r b o r i p l a n t a ţ i p r i n t r e
la poartă etc., etc." la intrare, nîcî la ieşire... fonista Maria Marîş a stins nu lăsaţi oamenii să doar cale şl tratamentului meria, str Plevnei nr. 0, nu se încadrează în preve b l o c u r i l e c a r t i e r u l u i Gojdtt.
— Cît de bine l-ar fi AL DOILEA OBSTACOL — lumina şi doarme zdravăn. mă ? N-am mai pomenit fi la domiciliu. derile legale pentru a primi despăgubire. P o r n i ţ i d e la „ I z v o r u l v e s e
prins aşteptarea unui paci SURORILE Dar ne asigură că aude te — După o reanalizare ★ liei" s p r e a l e e a c e d u c e s p r e
ent în stare gravă? — în lefonul cînd sună... şa ceva..." a situaţiei la fiecare Pensionarul Ioan Vasile. din Streisîngeorgiu, ne ş c o a l ă , a p o i p r i n f a ţ a b l o c u
trebăm, dar nu primim nici Atribuţiile surorilor în Să menţionăm şi nume Aici trebuie să spunem spital — o precizat dr scrie prin nepoţica sa, Rodica, o scrisoare în care r i l o r F şi v ă v e ţ i d a s c a m a
un răspuns... schimbul de noapte sînt cu le surorilor găsite la dato lucrurilor pe nume. Organi Bădău — vom aplica spune câ i-a plăcut raidul făcut în oraşul Câlan, in- la ce v a d u c e tn c u r t n d ,.nr i-
Şl mai ferecată am găsit noscute. N-au voie să aţi rie : Veronica Filip, Lenuţa zaţiile de partid din unită măsurile ce se impun, vitlndu-ne şi dîndu-ne cîteva puncte de reper pen j a " m a n i f e s t a t ă d e g o s p o d a r i i
poarta spitalului din Orâş- pească, trebuie să fie mereu Surdu (Câlan) ; Ana Ţân- ţile spitaliceşti, conducerile Măsuri pe care re tru următorul. Promitem sâ-I facem. m u n i c i p i u l u i a t u n c i c i n d s - a u
tie. Şi aşteptarea a fost mal prezente, să acorde tot spri dâu (Orâştle) ; Doina Tudo- dacţia le va aduce la 4r g i n d i t să pună p a r i s u s ţ i n ă
lungă. Apoi a urmat dialo jinul celor ce li se adresea ran, Elena Receanu (Brad) ; spitalelor, organele locale se h cunoştinţa cititorilor. Direcţia sanitară a judeţului ne informează câ dv. t o r i la a c e ş t i p u t e ţ i , d e c a r e
gul cu portarul Lazâr Ca ză. Cele mal multe au în Olivia Nlcoarâ (lila). pare că au uitat să Intreţl- GH. I. NEGREA Constantin Sultan aţi fost internat la spitalul din i- a u l e g a t c u s i n n ă g r o a s ă .
Hunedoara, la data dc 29 iunie a.c., cu diagnosticul S ă n u m a i v o r b i m c ă m u l ţ i
polialgii şi neurastenie. d i n t r e p a r i s î n t ei s u s ţ i n u ţ i
★ de... p u i e ţ i . A c e s t e „p r o c e d e e "
a u
p r o v o c a t
răni. n e v i n d e c a
Cele trei probleme ridicate de dv., tovarăşe Vio
I.6.C.L. Deva consiliu! popular a) municipiului. Iată * l-'intina din b i l e v i i t o r i l o r a r b o r i d e î n
rica Ardeleanu, din Deva, au primit răspuns de la
a
c a r t i e r u l u i .
f r u m u s e ţ a r e
dacă nu exe faţa palatului administrativ va fi pusă în funcţiune O r ic ăr u i, o m ii v i n e sd pună
m i n a pc cleşte şi srt e l i b e r e z e
cînd sc va rezolva problema apei în municipiul nos
tru ; în Deva funcţionează două ceasuri : unul in tur b i e ţ i i p u i e ţ i . D o a r e c a r t i e r u l
nul bisericii din str. Gh. Bariţiu, altul pe clădirea n o s t r u , o r a ş u l n o s t r u şi. v r e m
cută lucrarea, poştei : repartiţia dc boia de ardei a fost suplimenta s ă - l v e d e m t o t m a i f r u m o s .
tă în această lună. s ă - l l ă s ă m u r m a ş i l o r n o ş t r i
t o t m a i m i n d r u .
N. Ungureanu, din Ghelar, prelungeşte i r P o a t e c ă a c o l o u n d e s - a u
Nu cunoaştem cine are motor electric de vînzare,
:ie spune că are virsta de 59 tovarăşe Romulus Moise, din Boş. Poate ar (i bine g ă s i t a s e m e n e a ,,s p e c i a l i ş t i “
le ani şi dovedeşte o vechime sâ fot os i ţ i rubrica noastră „M ien publicitate", dînd un cn ce.i c a r e au p r i p o n i t c u
,n serviciu de 20 de ani. din termenele! anunţ — contracost — în acest sens. s i r m ă p u i e ţ i i c a r t i e r u l u i , s e
care 14 ani în grupa Intîi de ir nor g ă s i şi a l ţ i i c a r e să solu-
inuncâ. „La ce dată mă pot Mai mulţi cetăţeni din Dova şi din împrejurimi ţ i o i e z e s i t u a ţ i a a c t u a l ă ,
pensiona ?" — ne întreabă ,,In ziua de 0 Ianuarie î966 — ne-nu scris despre necesitatea înfiinţării unui chioşc S p e r s i n c e r ca g o s p o d a r i i
cititorul. Ca să vi se reducă ne srrlc Dumitru Bozdoe. din Sl- de difuzarea presei în zona gării şi autogârii din De m u n i c i p i u l u i să se g i n d e a s c ă
meria, strada Cuta VotlA, nr. 6
virsta de pensionare cu şase — am solicitat la r.G.C.L. Deva va. Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii ne la a c e s t a s p e c t c a r e d a c ă n u
'uni pentru fiecare an prestat să-mi tciieuiascA locuinţa tn ex- comunică : „S-a luat legătură cu organele locale, pre v a fi r e m e d i a t p r o m p t v a
n grupa întii de muncă, es- torlor. O facem tovarăşe — cum şi cu ministerul de resort pentru rezolvarea a a v e a u r m ă r i in a n i i c a r e v i n \
rni-au spus dumnealor — dar tre
e necesar să dovediţi o ve buie sA nc achiţi mal Inill ceva cestei doleanţe a cetăţenilor. In cursul lunilor iulie-
chime de 25 de ani. Cum dv. hani. Am ptAtic toatA lucrarea nugust a.c. chioşcul va fi instalat la locul stabilii". r - ...................................................... .
Înainte. Dar, a trecut anul lf*R6
•iu puteţi justifica acest lu- şi 19C7 fArâ să vAd picior de ige-
• :ru, urmează să vă pensionaţi collst prin preajma casei mele. In „Curier" Produse „Marmura"
a dala cind veţi împlini virs- anul 1969 l-am acţionat In Jude
cata. Legea — cu toate depoziţi
:a de 62 de ani. ile Înflorate ale celor de la I.G.C:L; -iCs*. V în magazine
Ioan Jurj, din Riu de Mori, D e v a ---- ml-a dat dreptate. In -
ne relatează că a lucrat cn sentinţa civilă nr. 2271/1968 s-a întreprinderea „Marmu-
hotărit ca pină la sîlrgitul anului
limplar în sectorul particular (1963) I.G.C.L. sA termine lucra ra“ din Simeria produce o
din anul 1957 pînâ în 1967. rea. A trecut InsA şl 1968. A ve scamă de semifabricate şi
L-a*.n sărbătorit pe
nit şi 19C9.
,,Am dreptul să beneficiez de l.)70 iot cu casa neicncuitA. Acum Bucuria celor mici materiale pentru construc
pensie dacă am plătit impo- sîntem l-i anul 1071. S-a epuizat ţii — dale mozaicate, dc-
:it pentru meseria prestată ? orice speranţă. Am rămas însA şeuri de marmură, mozaic
cu trei r.mlutlrl r cu banii daţi,
- ne întreabă cititorul. Pen cu casa neicncuitA şl cu o sen Acum douăzeci de ani. la Cîntcc, poezioare, voie bună, I etc. — de care populaţia a- i
tru anii respectivi nu puteţi tinţA JudecAloreascA ce se cerea a Pefrila lua fiinţă o grădini joc şi năstruşnicii sînt ,.e- j vea nevoie şi le căuta di- :
fl rerpcctatA in anul 1969, nu du-
aici.
venimentc“ cotidiene
beneficia de pensie pentru că pA un secol". ţă pentru copiii minerilor. Să nu uităm apoi... deplasă j rect la sursă, dar mergind j
N. R. Sesizări oscmAnAtoare am
ou aţi cotizat la CASCOM. primit si de la alţi cetAţenJ, din Deci, primele e i.. promoţii pe drumuri mai ocolite,
A. Mardan, din Dâbîca, ar nea de furt calificat !n pa unitate este a zecea de a oraşul Simcrio. SollcltAm condu sînt astăzi oameni mari. rile Anul trecut au fost in j In viitorul apropiat a-
vrea să ştie dacă sora dum guba avutului obştesc. Sus* cest fel în municipiul Pe cerii I.G.C.L. Dova un răspuns Generaţia de azi a grădi tabără la Săcel. anul aces | ceste produse vor fi des- j
nealui are dreptul să primeas CALEIDOSCOP numitul, în două nopţi din troşani. Deci, pe Valea Jiu clar, concis asupra măsurilor pe niţei îşi trăieşte bucuriile ta... încă nu s-au hotărit... ! făcute prin unităţile co- !
pentru
care
le-n Întreprins
că o pensie sau un ajutor so luna aprilie a.c., a spart bu lui „curg" tot mai multe ini curmarea neregulilor dc acest sub supravegherea educa ! mcrţului dc stat in baza i
cial, dacă nu a prestat activi fetul cooperativei de consum ţiative şi realizări frumoa gen. toarelor Elena Barbu, Dori Text şi foto : E. DOBOŞ i unei înţelegeri survenite
tate în muncă. Răspuns: Nu Sub îndrumarea perma din Bâiţa, însuşindu-şi im se na Cito şi Elena Rucsandra. Petrilo j între amintita întreprinde-
are dreptul. nentă şi prin exemplul viu portante sume de bani. ★ i re şi comerţ.
al comuniştilor cooperatori,
Ion Şipoş din Chimindia, ne ★ Recent, în gara C.F.R. De
scrie câ are un salariu de în cadrul secţiilor cu activi Pe strada Republicii nr. 90 va a fost arestat Constantin
oază de 1 470 lei. „Mai pot tăţi economice de producţie din Petroşani s-a deschis re Buneci din Sîntâmâria-Or- Grădină
:ere întreprinderii să-mi su şi prestări de servicii ale cent magazinul general cu lea, pe care organele de mi
porte cheltuielile de transport C.A.P. Orâştie, s-au obţinut autoservire nr. 8, care a lu liţie îl urmăreau de moi de legume
ie acasă la serviciu şi retur?" importante realizări. Ast at naştere prin comasarea a mult tirrup. Individul era
- întreabă cititorul. Nu. pen fel, secţia prefabricate din două unităţi mai mici. condamnat la un an închi
tru câ aveţi un salariu de beton care produce şpalieri Noul şi modernul maga soare pentru infracţiunea de nu platformă
bază mai mare de 1 000 lei. pentru vie, stilpi şi plăci zin (în fotografia de mai abandon de familie şi se
losif BuneQ, din Buneştî, pentru garduri, dale pentru sus), dispunind de o supra sustrâgea executării pedep de...
ie ccre sâ-i spunem unde ar pavaj etc., a realizat peste faţă de peste 200 mp, per sei.
outea găsi actele din perioa 200 000 lei din planul anu mite organizarea mai bună i r
Deşi In grădina de legume a
da cît a lucrat la construcţia al de 350 000 lei, îar secţia a activităţii comerciale în- Modernele bazine căptuşi C.A.P. Deva, situata in strada
liniei Crâciuneşti — Luneoiu, cozi pentru unelte — pe • ba tr-o formă mai complexă şi te cu faianţă şi pline cu apă Balata, nr. 3, se scamânA şi plan
intre anii 1941—1043, şi la za contractelor încheiate cu mai eficientă scopului de de.. cleştar, ale noului tează numai legume şl zarzava
turi. uneori cooperatorii de aici
rariera de piatră din Cârpi- diferite întreprinderi — a îmbunătăţire a deservirii ştrand din Deva, îşi aşteaptă nu surpriza dc a vedea printre
iiş-Bampotoc. realizat 200 000 lei din pla cumpărătorilor. Totodată se zilnic vizitatorii. Cu tot tim plante borcane sparte. silele,
simplu
sau
pur şi
gunoaie
Pentru prima unitate vă pu- nul anual de 300 000 lei obţin realizări superioare. pul nefavorabil, pînâ in pre menajere aduse din oraş. Alal
;eţi adresa întreprinderii de ★ Astfel, se preconizează o zent au făcut baie aici pes tăieri — nc-a spus Ingine
construcţii căi ferate Timi Judecătoria din munici creştere a vînzârilor medii te 0 000 de persoane ! rul fermei legumicole — din-
tr-un T.v. galben s-au descărcat
şoara. strada 13 Decembrie, piul Deva a pronunţat sentin lunare de la 827 mii lei la In canalul rte Irigaţii mai multe
nr. 12. Cea de a doua adresă : ţa în cazul numitului Iacob 1 250 mii lei, ceea ce cores mmnsa lăzi cu lAmî! alterate. Făptaşii au
întreprinderea „Mafmura" Si- Barton din Bâiţa zis «Docto punde unei productivităţi a reuşit sA fugă.
Uite aşa se string in jurul şl pe
meria. rul Pleu" : un an şi 6 luni muncii de 67,8 mii lei. Inte terenul fermei de legume gră
A. Seucean, din Leauţ, ne închisoare pentru infracţiu resant de amintit câ noua mezi de gunoaie. Daeâ resturile
îpune câ a lucrat timp de 12 de la sticle, borcane, alimente al
continua să crească,
terate vor
ani la composesoratul de membrii cooperatori slnt nevoiţi
pădure ca secretar. „Pot be Călătorind pe ruta ori să abandoneze grădina, ori sA
neficia de pensie pentru aceşti sc mute pe terenul destinat pen
ani?" Nu, pentru câ nu aţi a De ici. de colo tru a strlnge gunoaiele oraşului,
vut calitatea de angajat. Do care şl aşa nu prea ae foloseşte. In saLa dc Joc. DupA un ztmbet „oferit" aparatului âe fotografiat, Jocul va declanşa,
vada cea mai concludentă a 0 Râduleştl-Deva Au altceva de spus edilii oraşu plin de farmec $1 voioşie... .
celor afirmate este câ pri II PLĂCEAU ATENŢIE, PĂRINŢI 1 lui 7
meaţi o indemnizaţie anuală. MĂRUNŢIŞURILE I O lntlmplare tristă ne
Di*, angajaţii au salarii lunare. pune din nou în situaţia de a
A. Sperdea — Hunedoara. Tinârul Vasîle David din a face apel la părinţi pentru Comparaţi
Este în atenţia noastră să Sîncraiu de Mureş, judeţul a purta o grijă mai mare
publicăm în fiecare duminică Mureş, căruia-nu-i plăcea să copiilor lor şi pentru a evi Orăştia important centru turistic
probleme de şah. muncească, .bâtea" drumuri ta astfel nenorocirile. Fiind
lungi prin diferite localităţi lăsat fără supraveghere, mi măşti!
N. PANAITESCU din ţară. In urmă cu cîtva cuţul Coroi Cristi Sorin, în
timp a fost prins imediat vîrstâ de numai 2 ani, —
după ce spărsese bufetul din Simeria,str. Traian nr. Nu nc sfiim s-o spunem. Auto Desprinsă din profilul pei Cîmpul Plinii aminteşte de formă alungită dreptunghiu râştla este tin centru de ve
TA.P.L. din Simeria. Avea 41 — a Intrat în rîul Strei, busul cu numArul 2I-HD-446 (şo sajului ardelean, Orâştîa es lupta lui Paul Chineazu. In lar, mărginit în părţile late che activitate Istorică, econo
buzunarele pline cu... mă ce trece prin apropiere. Scal fer Zarie Lnurian), c,-\rc asigurâ te aşezată la marginea podi partea nord-vesticâ, la 5 km, rale de Dealul Mic şl Dealul mică şl culturală.
runţiş 1 da l-a fost fatală... transportul cAIAtorltor pe ruta şului Transilvaniei, acolo un oraşul e dominat de castrul Pomilor şi scăldat de-a lun Toponimul oraşului a va
RAriuleţti-Deva, este o moşiuA ho de la distanţa cea mai mică de Ia Germlsara şi satul Cig-
dorogită, şl dacA merge cum gul celor două margini de rî riat în decursul epocilor, fi
ALCOOLUL! POMPIERII HARNICI merge aceasta mal mult «lin Is se privesc munţii Poiana mâu. In vechime, Orâştia se ul Beriulul şl cel al Sibişe- ind întîlnlt cu nume de di
teţimea şi ambiţia şoferului. P.uscâî cu cei ai Sebeşului. afla la intersecţia unor căi lului. Cele două dealuri late
Pe o ploaie torenţială, din Cum merge 7 Am cuteza sA zi ferite origini. Numele de O-
Intr-o zl, Gheorghe Tripon cauza descărcărilor electrice cem cA merge In detrimentul că Situată în stingă Mureşului, de întensă circulaţie (nordul rale, dintre care Dealul Mic râştie este atestat pentru pri
din satul Reia a consumat a luat foc un grajd aparţi- lătorilor. De )a RAditlcşlt, pină la confluenta acestuia cu a Ardealului cu Banatul). Azi. îşi opreşte firul la jumătatea ma dată In 1582 î n cunoscuta
multe băuturi alcoolice la nînd cetăţeanului Augustin intra in sosea, „recoltează* pe pa Grâdiştei, care se împreu o modernă şosea turistică laturii, sînt acoperite cu pă carte .Palia de la Orâştie".
caniUAţi suficiente
toate pArlile
bufetul comunal. Seara — Bîrlovan din Strei-Sâcele, o de praf, ca atunci clnd Intri pe nă la marginea oraşului cu asfaltată pleacă de aici spre duri de stejar la vîrfurlle lor, Cele mai vechi urme în le
vrînd să se întoarcă acasă — raşul Câlan. Pompierii vo sosea şi îşi mAveşte viteza sA se cea a Sibişelului, Orâştia are cetăţile dacice, Iar în apropi au bogate păşuni, livezi gătură cu oraşul, cu greu pot
ridice un nor (Ic praf de nu Iţi
a trecut puntea peste pîrîul luntari care au venit Ime mai vezi vecinul. Dccl, praf. o altitudine medie de 220 m. ere de oraş. la numai 6 km, chiar podgorii. fi citite şi tălmăcite. Ele sînt
Girlete, dar a alunecat şi diat In ajutor au reuşit — Asta-i una. Pc parcurs se mai dominată la o mică distanţă din şoseaua naţională spre Privind spre sudul oraşului de piatră, lut şi os şi stau
de cel maî înalt vîrf de deal
s-a înecat... In pofida timpului nefavo Iveşte şi o panâ-douâ. Ba nu-l — Holumbul, cu o altitudine Sebeş-Alba, se ramifică o ai mereu In faţă splendida ascunse Sn măruntaiele pă-
apA in radiator, ba s-a rupt cu
rabil — să localizeze şi să reaua, bn alt bal la motor. Noroc de 345 m. şosea asfaltată către băile panoramă a munţilor Sebeşu mîntulul. Intre obiectele pre
ROATA... stingă Incendiul. c:\ şoferul ştie unde sâ caute In partea de miazăzi, Ia o Geoagiu Acelaşi drum leagă lui, dominată în prim plan de istorice s-au găsit vase pri
„buba1* şi In 10-15 minute o re
parA. ţinutul Orâştiei cu cel al mo Bordul Sibişelului cu cetatea mitive, ciocane. buzdugane
Conducînd maşina perso MOARTEA CĂPRIOAREI In numele acelora care cAlA- distanţă aproximativă de 20 ţilor spre Balşa, Almaşu Mic, sa feudală, de Negrila sau de ctc. Din Dealul Holumb au
nală, Ion Pav'el din Uricani De cîteva zile, căprioarele toresc pe nceastA rutA facem un ■ km, oraşul e străjuit de ce de Mijloc şi cel Mare şi, in Strugariul (1 006 m) care as fost scoase la iveală topoa
a ajuns într-o seară taman din pădurea Sâcâmaşulul — apel cAtre întreprinderea de tăţile dacice de la Costeşti, continuare, cu ţinutul aurifer cund în urma lor virfuri Im re, iar în cimitirul luleranpot
transporturi auto Deva dc n do
lingă tarlalele cu grîu ale care trăiesc aici în libertate ta acest autobuz cu... mAştl de Blidaru, Grădiştea de Mun al Zlatnel. punătoare ca Godeanu (1 659 fi văzute şi azi pietre funera
Surmizegetusei. Aici. vâz.înd şi sînt ocrotite de legile ţă praf. Mal facem un apel ca cine te (Sarmizegetusa), Piatra Ro Oraşul propriu-zis este a m), Şurianu (2 245 m), Vîrful re cu inscripţii latine. Aces
va din conducerea acestei unităţi
o combină care stătea în rii noastre — sînt mai puţi sA urce Inlr-o zi 1n acest auto şie, Luneoiu, importante a- şezat intr-o frumoasă şi lar lui Pătru (2 130 m), făclnd legă te urme străvechi, îmbogăţi
Ian, a coborît şi î-a furat o ne cu una Ea a fost împuş buz de la locul de plecare, adleA şezâri militare şi civile ale gă cîmpie, ce uneşte lunca tura cu depresiunea Petroşa te şi cu alte numeroase ves
roată de cauciuc. Dorea s-o din satul RAdulcşii. Sîntem siguri strămoşilor noştri daci. La 7 Mureşului cu depresiunea nilor. tigii dacice şi romane, dove
folosească Ia autoturismul cată de vinâtoru) Alexandru cA va rcnunla să mai mcargl a km de oraş, pe acelaşi ver Grâdiştei pînă la marginea Prin aşezarea sa geografi desc că pe aceste meleaguri
său ? Nu se ştie 1 Cert este Seeula din satul Sâeâmoş, I- doua oarA. Dar am vrea fărA ln- sant al Mureşului, se află sta munţilor Sebeşului, bogată in că. Orâştia are o climă blîn- n pulsat o intensă activitate
1 ia Vinâlorul îşi va primi itrzlcie. PinA mi plouA şi se ţiunea arheologică Turdaş, cultura cerealelor şi a legume dâ, cu ierni plăcute, toamne autohtonă, cu o populaţie
râ pentru el, asta a fost pedeapsa meritată pentru înmoaie praful... una dintre cele mal vechi a- lor.
C. BiAncti;!. „Coloana iccu- „roata"... nenorocului I fapta sa de braconaj. şezâri preistorice din Transil lungi şi veri calde. numeroasă. (Va urma).
Privit de pe Ilolumb, ora
Datorită aşezării sale la un
neştinţei făt* A dc slirşil". MIRON pc vania. In partea nordică, şul ne apare mai mult intr-o loc de intensă circulaţie, O- Pi ol. AURELIA şi PlfRU BACIU
Orâştie
v