Page 83 - Drumul_socialismului_1971_07

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5146 0 DUMINICA 25 IULIE 1971

------
a c a n ţ a m e r e fşi m ă ­ a j u t a le r e c o l t a r e a l e g u m e ­ ţi e , n u - ş i î n d e p l i n e s c u n e l e î n ţ e l e s că la r e c o l t ă r i n u
r e ş t e s e m n i f i c a ţ i i l e , l o r d e p e c e l e 25 h e c t a r e n ic i c h i a r c e a m a i e l e m e n ­ p u t e m s u f e r i a m i n â r i . A u
V u m p l e d e m i e z z i l e l e c u l t i v a t e . I n g i n e r u l I o n M a - t a r ă d a t o r i e d e u t e c i s t — l u c r a t la n o i şi olfz tineri
l u n g i şi f i e r b i n ţ i a l e v e r i i n o l e s c u p r e z i n t ă c u s a t i s f a c ­ p l ă t i r e a c o t i z a ţ i e i . Ş i a ş a , u t e c i ş t i , d e la f a b r i c a c h i ­
a t u n c i c i n d , a l ă t u r i d e j u r ­ ţi e a s e m e n e a f a p t e , b u c u r o s m a i d i n m o t i v e o b i e c t i v e , m i c ă , d e la „ V i d r a " , d e la
n a l e l e d e e x p e d i ţ i e , t a b ă r ă , să p o a t ă a l ă t u r a r e z u l t a t e ­ m a i d i n a l t e l e , m a i p u ţ i n J.R.I.L., d e la p a n i f i c a ţ i e .
e x c u r s i e şi d i s t r a c ţ i i , b e n e f i ­ N e - a u a j u t a t la s t r i n s u l b a - STOCKHOLM 24 (Ager-
c i a r ii ei ii a d a u g ă p r i n o s u l l o ţ i l o r d e p a ie , la t r a n s p o r ­ pres). — In localitatea sue­
m u n c i i d ă r u i t e l o c a l i t ă ţ i i, t a t , d e s- a p u t u t a r a i m e ­ deză Baasiad a început
p li n ii , ţă r i i . d i a t . A m a v u t u n s p r i j i n competiţia internaţională
L a c o o p e r a t i v a a g r i c o l ă b i n e v e n i t , c ă a l t f e l n e p r i n ­ de tenis „Turneul campio­
d i n B e r i u l u c r e a z ă m a i m u l ­ d e a p l o a i a cu g r t u t n c i m p " . nilor", la care participă
t e u t e c i s t e , u n e l e In s e c t o ­ A m c o n s e m n a t c i t e v a d i n şi jucătorul român llie
r u l l e g u m i c o l — E m i l i a A c h i - a p r e c i e r i l e f ă c u t e m u n c i i e ­ Nâstase. In primul meci,
m e ţ , V i o r i c a B r l n d u ş , a l t e l e l e v i l o r p e o g o a r e l e c o o p e r a ­ llie Nâstase l-a întîlnit pe
i n b r i g ă z i l e d e c i m p — E l e n a t i v e l o r a g r i c o l e d i n z o n a O - Ove Bengtsson (tenismenul
T o t o i , S i l v i a Ş t e f ă n i e ş.a. E ­ r ă ş ti e i. Semnificaţiile aces­ nr 1 al Suediei) pe care
f e c t i v u l u t e c i ş t i l o r s - a m ă r i t tora sint insă g e n e r a l e . E le l-a întrecut în trei seturi :
tnsâ d i n 30 i u n t e c u e l e v i i a d u c — p r i n s e n t i m e n t u l d e 7-5, 6-4, 7-6. Foarte dispu­
a f l a ţ i a i c i p e t i m p u l v a c a n ­ m u l ţ u m i r e al ţ ă r a n i l o r c o ­ tată a fost partida dintre
ţ e i d e v a r ă . In 8 a u g u s t s e o p e r a t o r i , b u c u r o ş i s ă v a d ă campionul spaniol Manuel
v o r s ă r b ă t o r i 20 d e a n i d e l o r c o o p e r a t i v e i d i n B e r i u m o t i v a t e , u t e c i ş t i i n u p a r t i ­ t i n e r i i a l ă t u r i d e e i t n v ă - Santana si danezul Jan
la î n f i i n ţ a r e a c o o p e r a t i v e i şi munca t i n e r i l o r u te c iş ti . c i p ă e f e c t i v la m u n c ă in c<3- ţ i n d şi g r a i u l m u n c i i , m u l ­ Leschly, in care victoria a
a g r i c o l e d e p r o d u c ţ i e d i n L a c o o p e r a t i v a agricolă d i n d r u l c o o p e r a t i v e i ( E l e n a ţ u m i ţ i ei i n ş iş i d e r e a l i z ă ­ revenit primului jucător cu
B e r i u . T i n e r i i c o n t r i b u i e la C ă s t ă u , d e ş i , d u p ă c u m n e F le ş e r , E l e n a B a r t o n i ) . r i l e la c a r e sînt părtaşi — 7-5, 6-4, 5-7, 1-6, 6-3.
p r e g ă t i r e a s ă r b ă t o r i i şi p r i n s p u n e a l l i e T u r d ă ş a n , p r e ­ L a n o i, la O r ă ş t i o a r a d e n n o t ă 6unâ tn p l u s c a r a c ­
m u n c a p a t r i o t i c ă la c t m p , In ş e d i n t e l e C .A . P . , a r fi f o s t Jo s, s a t u l e m i c , in r e a l i t a t e t e r i z ă r i i t i n e r e i g e n e r a ţ i i . MUNCHEN 24 (Agerpres).
s e c t o r u l l e g u m i c o l , n e s p u ­ b i n e v e n i t şi pinii acum a­ sfnt m a i puţini tineri- To­ P r i n m u n c ă , ei işi d a u , tn La Frankfurt pe Mnin în
n e p r i m a r u l c o m u n e i , l o s i f p o r t u l e l e v i l o r la r e c o l t ă r i ­ tuşi ci ţi s i n t n e - a u a j u t a t la f a ţ a s a t u l u i . în f a ţ a s o c i e ­ faţa „tribunalului sportiv"
N i s t o r e s c u . L a c o a s ă , la î n ­ le o p e r a t i v e tn g r ă d i n a d e t r a n s p o r t u l g r i u l u i , n e s p u ­ tă ţii , e.ranienul c e t ă ţ e n e s c , al Federaţiei vest-germnne
c ă r c ă r i şi d e s c ă r c ă r i , la l e g u m e , la p l i v i t , la s t r i n s n e T e o d o r B o ş o r o g a n , p r e ­ al f o r m ă r i i c o m p l e x e , m u l t i ­ de fotbal a început proce­
combină elevii R a d u CMn- s p i c e , d e - a b i a d e o z i a s o ­ ş e d i n t e l e c o o p e r a t i v e i . l a t e r a l e . sul jucătorilor de fotbal
d e a , l l i e N i c o l a e , A u r e l D ă - sii d e la L i c e u l „ A u r e l V l a i - F l o r i c a O r ă ş a n , s e c r e t a r a D r a g o s t e a şi r e s p e c t u l Manfred Manglitz (de la
n e a s ă , A u r e l F i r i d o n , Mâ­ cu" d i n O r ă ş t i e o a d r e s ă o r g a n i z a ţ i e i d e p a r t i d d e Ia p e n t r u m u n c ă , o b i e c t i v c e n ­ F. C. Koln), ftenVdt Patzke
nase D r ă g o ţ e l , L a u r e a n B r a n p r i n c a r e s e o f e r ă s p r i j i n u l C . A . P . O r ă ş t i e , n e î n t ă r e ş t e t r a l c u p r i n s fn r e c e n t e l e si Tasso Wild (ambii de la
o ri f r a ţ i i P o p e s c u d i n S e - e l e v i l o r d i n c o m u n ă la c a m ­ a p r e c i e r i l e s e c r e t a r u l u i C o ­ mâsuri a l e c o n d u c e r i i d e formaţia Hertha BSC), a­
r e c a s e m ă s o a r ă c u p ă r i n ţ i i p a n i a d e v a r ă . Aici, de fapt, m i t e t u l u i o r ă ş e n e s c a l U . T . C . p a r t i d p r i v i n d e d u c a r e a ti ­ cuzaţi de corupţie şi trafic
lor. N i c i f e t e l e n u s - a u Ifl- şi-ar p u t e a s p u n e un cutrtnt O r ă ş t i e — D o m i ţ i a n B r i ş c a ş . n e r e t u l u i tşi g ă s e s c , tn a c ­ de prime ilicite, avînd ca
sat m a i p r e j o s . M a r i a H e n - m a i g r e u şi o r g a n i z a ţ i a „ D a . 5 zi le a u l u c r a t la n o i ţ i u n i l e p a t r i o t i c e d e p e s t e scop „aranjarea" rezultate­
d r e a . E u g e n i a H e n d r e a , L i- U . T . C . d i n sa t. S i l v i a F ii i- p e s t e 40 d e e l e v i d e la l i c e u l v a r ă , u n e l e d i n t r e c e l e m o i lor unor meciuri din cam­
v i a I.ăs co i, I l e a n a N i s t o r e s ­ p e s c u , l o c ţ i i t o a r e a s e c r e t a r u ­ „ A u r e l V l a i c u ' - A u m u n c i t , p r i e l n i c e c o n d i ţ i i d e d e z v o l ­ pionatul ţârii Alături de
cu, S t e l a S a m o i l e s c u , A u r e ­ lui, n e i n f o r m e a z ă , in p e m ă s u r a p u t e r i i şi p r i c e ­ ta r e . S i n t c o n d i ţ i i l e c o n f r u n ­ cei trei jucători sînt impli­
lia G r o z a v l u c r e a z ă d e m u l t s c h i m b , că c e l e 12 m e m b r e p e r i i lor, la p l i v i t , la s ă p a t tă r ii d i r e c t e e u m u n c a , c u caţi Gregorio Canellns, pre­
tn l e g u m i c u l t u r ă , la c u l t u ­ a l e o r g a n i z a ţ i e i , i n v o c t n d şi u d a t , Ia c u r ă ţ i t u l c a n a l e ­ g r e u t ă ţ i l e şi s a t i s f a c ţ i i l e ei, şedintele clubului Kikers
ri le d e v i n e t e , a r d e i , v a r z ă m o t i v e f o a rt e .. . c a s n i c e , s e lor d e ir ig a ţi i. D u p ă a c e e a cu v i a ţ a . Offenbach, care plătea di­
d e v a r ă . In c o n t i n u a r e , e ­ s u s t r a g d e la o r i c e a c ţ i u n e a u f o s t s o l i c i t a ţ i la c o m p l e ­ ferite sume de bani pentru
l e v i i a f l a ţ i tn v a c a n ţ ă v o r s p e c i f i c ă v i e ţ i i d e o r g a n i z a - x u l i n t e r c o o p e r a t i s t şi a u 1. IASCU a evita retrogradarea clu­
bului său, precum şi alţi
trei conducâlori ai acestei
Munca cinstită-criteriul preţuirii echipe.

omului societăţii noastre alţii. Şi noi — ne spunea in­
ginerul şef al cooperativei —
învaţâ, că k îmbracă Inde­ *•*:- ■< ■ ■ ii a j i obţinem o producţie bună.
cent. Media lâ hectar este de 2 800
kg. La baza de recepţie s-au
In societatea noastră, O activitate deosebit de transportat aproape 50 tone DUMINICA
munca cinstită este o ches­ rodnică se desfăşoară şi pe de boabe. Evidenţa produc­ 8.30 Sport şl sănătate — Fil­
6chimb electricianul Gheor- tiune de onoare şi nu­ ogoarele cooperativei agrico­ ţiei rezultate de la fiecare mul „Primii paşi in
sport* — Program de e-
ghe Enache a putut să obţină mai celor certaţi cu prin­ le din Şoimuş. In discuţia combină este ţinută cu mul­ xerclfli fizice;
şi media generală 8,77 — cea purtată aici cu tovarăşii loan tă grijă de utecista Eugenia 9.00 Matineu duminical pentru
copii ;
mai mare fiind 9,75 la... ma­ cipiile etice ale socialis­ Stîncel, inginer şef, şi loan Certejnn. Cînd am ajuns noi la 10.00 viaţa satului ;
combine se înregistraseră la
Florea, şeful secţiei de meca­
tematică — şi să «e achite mului Ie este ruşine să nizare, ni s-a relatat râ me­ cinlar. deşi nu trecuseră decit ll,ÎS A doua ediţie a Festiva­
în acelaşi timp de sarcinile muncească. Tendinţele de canizatorii losif Râbulea, lului de muzică de ca­
meră — Braşov l9îl:
două ore de muncă, 15 000 kg
de serviciu. Asemenea exem­ parazitism, de viaţă uşoa­ loan Gurâu, Mihaî Dragomir, de gnu recoltat. Sacii erau 11.45 Moment muzical cu vio­
ple s-ar putea cita multe. ră, fără muncă, ne sînt loan Pantea şi Vasile Ifrim încărcaţi imediat în camionul lonistul George Carabu-
Ica;
Kristo lldico, în schimb, au reuşit să recolteze mai bi­ cooperativei şi transportaţi la 1 l.nn De strajă patriei ;
ne asigură că „îşi va străine şi societatea le ne de 130 ha din cele 208 cul­ magazie 12,70 In rcluaro la cererea te­
face rost de un post" călduţ condamnă fără rezerve, tivate. La acesle realizări au In toate cooperativele agri­ lespectatorilor : Pagini
din operete;
şi n-o prea interesează că oa­ pentru că este o datorie contribuit şi cooperatorii Ion cole de producţie se desfă­ 13.00 Emisiune In limba ma­
ghiară ;
menii de pe stradă se uită in patriotică, a fiecărui cetă­ Necşa, Aurica Păcurar, Cor­ şoară o activitate rodnică şi 14.30 Postmerldlan — Sport :
urma ei ,,ca după urs" (ne nelia Jula, Lucian Păcurar, fiecare zi de muncă se în­ Concursuri Internationale
cerem scoze pentru vulgari­ ţean, a fiecărui tînâr să Cornelia Becsa, Sofica Mari- cheie cu realizări frumoase. de c&Jărle şl motocIcUsm
viteză :
tatea argoului, dar îi aparţi­ participe activ la realiza­ nuţ. Dorica Gabor, Victoria Toate acestea demonstrează 16.00 Magazin;
ne I) pentru că se îmbracă rea a tot ceea ce ne-a Maier, Floarea Stoichiţâ şi hărnicia cooperatorilor şi 18.10 „Planeta giganţilor" —
„şic". După părerea ei, „vino­ pus măreţ in faţă partidul Maria Pleşa, care lucrează pe mecanizatorilor, preocuparea film aerlal pentru tine­
ret ;
vaţi sint şi părinţii că mi-au combine, şoferul Zafei Bo- acestora pentru a face ca în­ 13.00 Vetre folclorice. — „Ba-
permis să mă îmbrac aşa, ca­ nostru. Munca este nece­ dea, care transportă recolta, treaga recoltă să ajungă cît natule, mlndrâ floare" —
program muzlcal-coregra-
re mi-au dat bani". Deci pă­ sitatea obiectivă a zilelor mai grabnic în hambare şi să fIc filmat;
rinţii care muncesc ca sâ-i noastre, necesitate dictată mecanizatorul Horia Cuteanu, nu se piardă nici un bob de 19,20 1001 dc sertî
dea tot ce-i trebuie, care o ţin de însuşi respectul socie­ de la balotat pale şl mulţi grîu. 19.30 Telejurnalul de «cară:
20.10 Reportajul
sâpiâmlnll :
acasă, pe care îi acuză cu la­ tăţii faţă de muncă. „Dimensiunile responsabi­
şitate ca să se disculpe, să-şi lităţii";
motiveze într-un mod pueril 20.30 Desene animale; dn
naţional
20.10 Concursul
faptul că nu munceşte, că nu , DRAGOŞ CAUN creaţie şl Interpretare de
muzică uşoară româneas­
că — Mamaia 1971. Con­
de ştiri r 0,03-6,00 Estrada noctur­ certul laureaţilor;
nă. 21.45 Film artistic „Patrula" —
Interpreţi principali : An-
PROGRAMUL 11 : 6,00 Matineu dle Murphy, Daven Mc.
duminical; 1,00 Radiojurnal; 8.00 Gavln. Ruta Lee. Premie­
Teatru radiofonic pentru copil. ră pc tară;
„Vaslle Alecsandrr — scenariu 23.00 Program de romanţe;
PROGRAMUL I : 6.00 Buletin de Minai Crisan: 9.00 Melodii lan­ 23,ÎS Telejurnalul dc noapte.
de ştiri; 6,05 Concertul dimineţii: sate de Cristian Popescu. Vlky şl
'.00 Radiojurnal; 1.45 Avanpre­ Elena Vondrackova; 9.30 Buletin
mieră cotidiana; 8,00 Sumarul de şili'l; 0.35 Vă place opera ? ; LUNI
presei; B.ut) De la munte la nmre; 10.00 Avanpremieră cotidiană ;
0,00 Ora salului; ÎU.OO Radionwt- 10,15 CJntecele noastre; 10.30 A 7-a 18.00 „Clntăm patria şl parti­
gazlnul femeilor; 10.30 Solişti de artă: 11,00 Lucrări de Johann Se- dul". Program de c.lnte-
muzică uşoară; 11.00 Bulenn de bastlan Bacii; 12.30 Piese vocale oc şl versuri ;
ştiri ; ll.CS IntJlnlre cu melodia şl Instrumentale de compozitori 18.20 „Scena". Emisiune de ac­
populară şl Interpretul preferat; romănl; 13.00 Varietăţi muzicale; tualitate teatrală;
12.00 Dc toate pentru toii; l3.no 14.00 Buletin de ştiri; 11.05 La IR,45 Slop-cadru;
Radiojurnal; 1.1.15 Recital Marga­ microfon, Benone Slnulescu şl 19,ÎS Publicitate;
reta Plsloru; 13.30 Orchestra de Petru BundlŞ; 14,30 Cine ştie. clş- 19.20 ioni de seri;
muzică populară a Rudiotcicvlziu- tlgâ. Maeştri al picturii rom â­
nli; 14,00 Unda veselă: 14,30 Voci. neşti : loan Andreescu; 15,35 Mu­ 19.30 Telejurnalul de scară;
orchestre, melodii: i5.no buletin zică uşoară; 15,13 Publlcltate-ra- 20.20 Roman foileton „Roşu st
de ştiri; 1S.05 Caravana fanteziei; dlo; 16,00 Mu2ică de promenadă: negru" (II);
16.00 Estrada duminicală: 19.00 IC.30 Serial radiofonic pentru ti­ 21.00 „Oameni şl fapte" — re­
Radiojurnal; 19.15 Estrada dumi­ nerii ascultători; 17,00 Buletin de portaj ;
nicală (continuare); 20.00 Tableta ştiri; 17,OS Almanah sonor ; 18.00 21,13 „Steaua fără nume" —
de seară; 20.05 Romanţe, elnteee Momente din Istoria culturii ro­ emlslune-concurs;
sl melodii instrumentale: 20,10 mâneşti. „Tralan Vuia* i 18,30
Concursul naţional de creaţie Sl Clntâreil de operetă : Ion Dacian; 22,15 Din ţările socialiste i
Interpretare de muzică uşoarA 18,45 valsuri celebre: 19.00 Album Imarlnl din Cuba;
român cască. Transmisiune de la de românie; 19.20 Teatru scurt ; Comunistul Mihai Franc, operator chimist In F. C, Orăştie, 22.30 Telejurnalul dc noaptei
Mamaia: 22.00 Radiojurnal: 22.50 20.00 Buleiln de ştiri; 20.03 Revis­ este exemplu dc măiestrie, pricepere şl conştiinciozitate In muncă. 22,45 Tclcsport.
Moment poetic. De dragoste. Liri­ ta literară; 20,35 Preludiu simfo­ Foto: V. ONOIU
că românească; 23.00 Muzică de nic de ion Dumltrescu ; Simfonia
dans — continuare; 21.00 buletin fantastică de Hector Berlloz;
In climatul favorabil al tit de naterâ, apare situaţia nică, Organizaţia pionierilor punzătoare şi am stimulai e­ pediţiile cutezătorii" vor par­
dezvoltării turismului în ge­ paradoxală, întîlnitâ recent şi-a făcut un adevărat pro­ fortul şcolilor, al caselor de ticipa peste 20 de echipaje din
nera), acţiunile pioniereşti au într-o şcoală de la poalele Re­ gram din dezideratele turis­ pionieri. Drept urmare, în judeţul nostru, cifră ce repre­
luat o amploare deosebită. tezatului, unde elevilor le mului şcolar. Cadrul organi­ şcoli îşi desfăşoară activita­ zintă aproape un sfert din to­
Ele se caracterizează prin di­ sînt oferite excursii Imagina­ zatoric larg, oferit de acţiu­ tea peste 50 de cercuri de talul expediţiilor din anul
versificarea formelor de tu­ re, pe hartă, în... Retezat. Ma­ nile turistice pioniereşti diri­ turism ; dispunem la consiliul trecut (102 din întreaga ţară).
rism, crearea unor noi genuri rea majoritate a elevilor par­ jate, caracterul participării judeţean şi la casele pionie­ Dar ceea ce a favorizat prac­
uşor accesibile, reluarea unor ticipanţi la forme organizate obligatorii, pe ansamblu, şi rilor de tot echipamentul ne­ ticarea în masă a turismului,
tradiţii de largă circulaţie, a­ de turism provin, totuşi, din- benevole pentru fiecare pio­ cesar pentru 300 de pionieri asigurînd nu numai un cadru
sigurarea bazei de masă pen­ tr-un număr mic de şcoli. nier, a generat iniţiative, a (corturi, saci de dormit, ruc­ organizatoric elastic, ci şi
tru turismul şcolar. Sînt şcoli ca cele din Bulzeş- stimulat apariţia unor forme sacuri. treninguri, termosuri condiţii materiale prielnice,
An de an. cu precădere în tli de Sus, Lunca Cernii, şi acţiuni valoroase. Formele etc.). Este salutară şi bună de sînt taberele tampon, organi­
vacanţele şcolare şi, simptom Furcşoara etc. unde, în afara de practicare a turismului, in­ urmat iniţiativa unor şcoli ca zate în corturi, In care, prin
îmbucurător, Ja sfîrşit de sâp- drumului de acasă Ja şcoală tegrate in acţiunea de bază cele din Simeria, Sintandrei, rotaţie, sînt cuprinşi mii de
lâmînâ, mii, zeci de mii de şi înapoi, nu se face în plus — „Pionierii pe cărările pa­ Cristur, care îşi confecţionea­ pionieri şi şcolari. Edificatoare
pionieri şi şcolari, însoţiţi de nici un pas. Din fericire nu­ triei", sînt proiectate pe o pe­ ză corturi, cu mijloace pro­ este tabăra organizată la ca­
învăţători şi profesori, une­ mărul acestora se restrînge... rioadă mai lungă de timpi prii, în cadrul activităţilor bana Pietrele, prin care au
ori chiar de către părinţi, Aici factorul de optimizare ar expediţiile cutezătorii, cupa tehnico-sportive. trecut peste 1 500 de pionieri,
străbat judeţul şi ţara pentru fi existenţa măcar a unul pa­ „Roza vînturilor" la orienta­ Organizăm. anual, tabere taberele in corturi — sistem
a le descoperi şi cunoaşte fru­ sionat (profesor, învăţător). rea turistică, expediţia ciclo­ autofinanţate, acţiuni turistice caravană — cu profil de
museţile. Numai în vara tre­ Dacă nu-1 avem în şcoală, el turistică „Floarea prieteniei", complexe. Nu intîmplător, ju­ cercetare şl documentare (cer­
cută, de pildă, au participat, se află undeva aproape — în acţiunea complexă „Ştafeta deţul nostru va găzdui, în lu­ cetarea folclorului, obiceiuri­
In mod organizat, la diferite rindul părinţilor, al pâdureni- iscusinţei şi Jndemînârii" etc. na august, faza republicană a lor, florei, faunei, fenomene­
acţiuni turistice (drumeţii lor etc. Acţiunile judeţului Hunedoa­ acţiunii turistice „Ştafeta is­ lor carstice etc.) cu autogos-
simple, drumeţii de 1-2 zile Se poate afirma — fenome­ ra depăşesc acest cadru. Mul­ cusinţei şi Sndemînării" la podârire şi autofinanţare (ex­
cu înnoptare, excursii în gru­ nul meritînd toatâ atenţia — te din ele, născute din speci­ care participă peste 500 de perienţa şcolilor generale nr.
puri mici. cu corturile, expe­ că mişcarea turistică pionie­ ficul şi tradiţiile locale, au pionieri din toată ţara. In ca­ 3 Hunedoara, nr. 1 Petrila, O-
diţii pioniereşti, excursii de rească în judeţul nostru a fost generalizate de către co­ lendarul acţiunilor turistice râştioara de Sus, Casa pionie­
5-7 zile în ţară etc.), peste impulsionat turismul în ge­ misiile şi cercurile noastre de pentru acest an, în afara ac­ rilor Orăştie), taberele organi­
20 000 de pionieri şi şcolari. neral. Valorile acestei mişcări turism. Este vorba de „drume­ ţiunilor din calendarul repu­ zate prin schimburi reciproce
Cifra nu înglobează şi pionie­ va trebui să le apreciem în ţia în ospeţie", avînd ca mo­ blican, noi am mal înscris: de pionieri între oraş şi sat
rii de la şcolile generale nr. perspectivă, înţelegînd prin a­ del de plecare nedeia popu­ concursul de orientare turis­ (gen ospeţie. nedeie) între
.3 Hunedoara, Orăştioara de ceasta intensificarea şi eşalo­ lară, excursiile de 1-2 zile cu tică. dotat cu cupa „Zîna două localităţi, cu cazarea In
Sus. nr. 1 Petrila. nr. 1 De­ narea preocupărilor pentru înnoptare în corturi, la stînâ, munţilor", întrecere cu faze localuri de şcoli şi internate
va, Vata de Jos, Pâuliş unde, pregătirea unei vaste baze în localuri de şcoli sau baze pe şcoală, localitate. Judeţ — sau la familiile elevilor — sis­
într-un an de învâţâmînt, a­ turistice, campinguri simple turistice tampon, taberele au- acţiune devenită deja tradi­ tem interesant, economicos, de
ceiaşi elevi participă la zeci şi economicoase, noi trasee cu tofinanţate, de scurtă dura­ ţională. largă accesibilitate pentru
de excursii şi drumeţii — tu­ puncte de alimentaţie, adă­ tă şi cu un anumit profil, ex­ Primele expediţii pionie­ elevi, pe care încercăm sâ-1
rismul fiind aici, prin stră­ posturi, refugii, centru pentru pediţiile pioniereşti, robinso­ reşti au fost organizate. in generalizăm in vacanţa de
duinţa unor animatori (prof. închirierea de materiale tu­ nadele etc Numai In vara judeţul nostru, la Petrila şi vară 1071.
Dan Cocor, Nicolae Filimon, ristice. o propagandă opera­ trecută, la asemenea acţiuni Orăştioara de Sus. Apoi, da­ Tot pentru această vacan­
Viorel Manolescu, Anghel tivă, convingătoare, punerea au participat peste 10 000 de torită profilului tentant şi spe­ ţă, împreună cu O.J T , vom
Nislor etc.) o mişcare de ma­ în valoare a unor zone mai pionieri şi şcolari. în acest cificului aventuros, de cerce­ organiza o largă şi temerară
să. o pasiune a elevilor. puţin cunoscute : Valea Cor­ fel, judeţul este străbătut pas tare, ele s-au generalizat, fi­ acţiune cu tema „Parîng-Rete-
In Valea Jiului, turismul nii, Poiana — Balşa, Munţii cu pas, de la un capăt la altul, ind preluate într-o formă de zat '71" pentru deschiderea şl
şcolar, altoit pe vechile tra­ Orâştiei, Roşcani — Vadu Do- i se descoperă noi frumuseţi, activitate turistică sintetizată marcarea de către pionieri a
diţii. ciştigâ noi valori, une­ brii etc. kdevin cunoscute zone turistice de către revista „Cutezătorii" unor trasee turistice, accesi­
le de o remarcabilă impor- Una din principalele pre­ anonime. în „Expediţiile cutezătorii". bile copiilor. De asemenea,
lanţâ socială dacă ne gîndim ocupări ale organizaţiei de Pentru a se ajunge aici a In această prestigioasă acţiu­ urmează să organizăm un sis­
că pionierii de aici antrenea­ pionieri este organizarea şi fost necesară o muncă migă­ ne turistică republicană, ju­ tem de instruire a conducăto­
ză. la sfîrşit de sâptâmînâ. dezvoltarea activităţii turis­ loasă, propagandă corespun­ deţul Hunedoara s-a situat pe rilor cricurilor de turism, de
părinţii. vîrslnicîi (acţiunea tice. Cei peste 33 000 de pio­ zătoare dar. mai cu seamă, locul T şi ca număr de echi­ excursii şcolare şi expediţii
„De treci codri de aramă", de nieri din judeţ, şi cei care îi colaborarea unor animatori paje înscrise în concurs, şi ca pioniereşti (cel puţin 1-2 pro­
exemplu, esie un adevărat vor urma. vor fi tot atîţi ce­ entuziaşti şi pricepuţi. S-au număr de premii obţinute: fesori şi învăţători din fieca­
exod de la oraş In munte) tăţeni pentru care turismul organizat instruiri melodice, marele premiu şi două pla­ re şcoală), cărora, la absolvi­
Dar. cum nu rxislâ in fiecare petrecerea timpului liber in schimburi de experienţă, ac­ chete pentru expediţiile „Sar-
şcoală un animator, un om natură va fi o necesitate, o tivităţi demonstrative ; nc-am gedava", „Mioriţa", „Turex- rea acestor cursuri, li se vor da
pasionat de turism. îndrăgos­ pasiune, o deprindere puter­ creat o bază materială cores­ fag". In vara aceasta, la „Ex­ taloane care atestă dreptul ($i