Page 85 - Drumul_socialismului_1971_07

U V .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! mmm G M M M E

CURE VOR PARTICIPA

IU A XXV-A SESIUNE A C.A.E.R.

AU SOSIT IN CAPITALĂ

Luni, au sosit în Capitală Iugoslavia, condusă de Alek-
delegaţiile guvernamentale din sandar Grlicikov, vicepre­
ţările membre ale C.A.ER. şedinte al Vecei Executive
care vor participa la cen Federale, Invitată la sesiune
de-a XXV-a Sesiune a Con­ în baza Convenţiei încheiate
siliului de Ajutor Economic între C.A.E.R. şi guvernul a­
Reciproc. cestei ţâri privind participa­
Delegaţia Republicii Popu­ rea R.S.F. Iugoslavia la lu­
lare Bulgaria este condusă de crările organelor Consiliului.
Stanko Todorov, preşedintele Delegaţiile sînt însoţite de
Consiliului de Miniştri: de­ consilieri şi experţi.
ANUL XXIII. Nr. 5 147 MARŢI 27 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI legaţia Republicii Socialiste Pe aeroportul Otopeni, oas­
Cehoslovace — de Lubomir peţii au fost salutaţi de pre­
Strougal, preşedintele guver­ şedintele Consiliului de Mi­
nului federal : delegaţia Re­ niştri al Republicii Socialiste
publicii Democrate Germane Romănia, Ion Gheorghe
— “'V — de Willi Stoph, preşedin­ Mnurer, con ducă tonii delega­
f tele Consiliului de Miniştri ; ţiei guvernamentale a Româ­
niei la cea de-a XXV-a Se­
Duminică, pe ogoarele judeţului, cooperaforl, mecanizatori, CU PLANUL PE delegaţia Republicii Populare Râdulescu. vicepreşedinte al
Gheorghe
siune a C A.E.R.,
Mongole — de Sonomin Luv-
san. preşedintele
Miniştri ;
al Consiliului de ad-interim Consiliului de Miniştri, re­
delegaţia Republicii Popu­ prezentantul permanent al
cetăţeni au muncit cu entuziasm pentru ca lare Polone — de Piotr Ja- ţării noastre în C.A.ER., Ma­
7 LUNI ÎNDEPLINIT roszewicz. preşedintele Consi­ xim Berghianu, preşedintele
liului de Miniştri : delegaţia
A ____ ___ ____ v V Republicii Populare Ungare Comitetului de Stat» al Plani­
ficării, ceilalţi membri al de­
— de Jeno Fock. preşedinte­ legaţiei guvernamentale ro-
gatelor aflate in dotare, un
măne
actuala
la
sesiune
le Guvernului Revoluţionar
întreaga recolta sa C.M.N. Deva accent deosebit punîndu-se Muncitoresc-Ţărănese Ungar ; C.A.ER., miniştri şi alte per­
pe mai buna organizare a
soane oficiale.
delegaţia Uniunii Republici­
fluxurilor tehnologice.
Au fost de faţă N. V. Fad-
Alexei Nîkolaeviei Kosîghin,
— Pînă la sfirşilul lunii lor Sovietice Socialiste — de deev, secretarul Consiliului
AIUNGA CÎT MAI GRABNIC din unităţile preparatorii şi varăşul Gavrilă Santo, şe­ Miniştri. precum şi ambasadorii ţări­
în curs — ne informa to­
Consiliului
de
preşedintele
Minerii,
de Ajutor Economic (Reciproc,
celelalte colective de muncă
ful serviciului plan — sc va
aparţinătoare
A sosit, de asemenea, dele­
realiza suplimentar o pro­
ne­
Centralei minereurilor
feroase Deva desfăşoară o ducţie globală şi marfă de gaţia guvernamentală a Re­ lor respective la Bucureşti.
activitate susţinută pentru aproape 21 milioane lei. De publicii Socialiste Federative (Agerpree)
punerea in valoare a unor asemenea, volumul benefi­
ciilor se ridică la peste 3,5
cantităţi tot mai mari de
! IN HAMBARE! ' . bogăţii ale subsolului. Este milioane lei. iar productivi-
(atea
cu
muncii a sporit
revelator in această privin­
4 800 lei pe salariat. Impor­
ţă faptul că, pe ansamblul
centralei, s-a îndeplinit cu tante depăşiri, concretizate
mai mult de o săptămînă în 4 300 tone fontă, 2 000
\ înainte dc termen planul tone produse cărbunoasc,
B® 3000 de oameni, 250 combi­ valoric dc producţie pc 7 750 tone piese turnate şi 500
luni. Calculele estimative a­ tone utilaj turnare, sînt pre­
ne, 112 autocamioane şi remorci, rată că succesul înregistrat conizate a fi realizate pînă
se va concretiza în obţine­ la finele lunii in curs.
\ numeroase tractoare, atelaje, pre- rea unei producţii globale
suplimentare, pînă la finele
J se de balotat—această însemnata lui iulie, în valoare de 13,8 Avicola"
milioane lei.
concentrare de forje umane şi Este important de preci­ f J
zat că sporul de producţie
mijloace tehnice a fost prezentă obţinut se datoreşte creşte­ Mintia
pe ogoare rii productivităţii muncii cu
4.9 la su4ă peste prevederi,
aceasta reflectind strădania
> S-au sfrîns cerealele de pe muncitorilor, maiştrilor, in­ Printre colectivele de mun­
ginerilor şi tehnicienitor dc că care au îndeplinit îna­
650 hectare, grăbindu-se înche­ a utiliza mai eficient tim­ inte de termen sarcinile dc
pul de lucru şi mijloacele plan pc primele 7 luni ale
ierea campaniei de recoltări (Relatări în pagina a ll-a) J mecanice din subteran şi anului se numără şi colecti­
dc la suprafaţă. Se consta­ vul întreprinderii agricole
tă o situaţie îmbucurătoare de stat „Avicola" Mintia.
şi în ce priveşte reducerea In acest an muncitorii, ca­
unor consumuri specifice şi drele tehnice care lucrează
cheltuieli de producţie. In aici au acordat un interes
primut semestru s-au eco­
JUSTIFICĂRILE FRAGILE ALE Simpozion tralei 532 mc lemn dc mină deosebit jnupeii ele organi­
nomisit pe ansarhblur cen­
zare in ferme, pumnii un ac­
cent deosebit pe respecta­
şi 63 mc cherestea. rea tehnologiilor de alimen­
„Vasiie Alecsandri'1 tare a păsărilor precum şi pe
CONDUCERII NU ASIGURĂ Ieri, la E. M. Deva. a a­ folosirea corespunzătoare a
nutreţurilor.
vut Ioc simpozionul „Vasi- U.V. Călan Din relatarea inginerului
le Alecsandri41, organizat Gheorghe Diaconescu, di­
RITMICITATEA PRODUCŢIEI j din iniţiativa organizaţiei Şi colectivul de muncă rectorul întreprinderii, am
desprins şi cîteva
i U.T.C. a exploatării, în co-
aspecte
( laborare cu studenţii Care
la finele lunii iulie vor fi
efectuează practica de pro­ din cadrul Uzinei „Victo­ demne de consemnat. Pînă
ria44 Călan a realizat planul
ducţie in această unitate. pe primele 7 luni ale anu­ livrate peste prevederi 3,5
Analizînd situaţia econo­ discuWnd cu, muncitorii uzi­ plicate cu bune rezultate în Simpozionul, la care au
mică de la Uzina mecanică de nei poţi să-ţi dai seama că producţie. Oare să se fi epui­ participat peste 400 de sa­ lui. Dintre factorii care au milioane ouă, 10 tone de
material rulant Simeria, apa­ argumentele aduse de unii zat inteligenţa acestor oa­ lariaţi ai minei Deva, s-a contribuit in mod special la carne, precum şi 100 000 pui
re de la bun început faptul •membri ai comitetului de di­ meni ? Aceasta să fie expli­ bucurat dc un frumos suc­ realizarea acestui succes tre­ de găină, asigurîndu-se ast­ Iosif Şoproni, unul din specl aliştli atelierului de reparaţii m a­
că planul producţiei globale recţie sînt prea fragile pentru caţia şi a faptului că nu se ces. buie amintiţi in primul rind fel depăşirea planului de şini de calcul şi de scris din ca drid serviciului rte meteorologie
şi marfă pe primele 6 luni a rezista avalanşei de nere­ acordă atenţia necesară rea­ producţie valorică cu peste al C.S. Hunedoara este un exem piu tle hărnicie şl iscusinţă In
ale anului a fost depăşit cu guli care gîtuiesc lunar des- lizării unei corelări intre cei legaţi de utilizarea cu muncă. Imaginea de fa(& II prezi ntâ exeeutlnd repararea unei m a-
5,4 la sută. Sîntem deci ten­ producţia secţiei de prelu­ indici inalţi a tuturor agre­ 3,7 milioane lei. şlni electrice de calcul.
taţi, prin prisma acestei rea­ crări mecanice şi cea de Foto : V. ONOIU
lizări, să apreciem activitatea montaj şi din acest motiv a­
productivă a unităţii ca bu­ par dese gîtuirj în fluxul de
nă, cu toate că în realitate LA U.M.M.R. reparaţii ?
lucrurile nu stau chiar aşa. — Sînt frecvente cazurile
Aici au loc încă o serie de — ne relata tovarăşul Pavel Dis-de-dimineată,
carenţe mai vechi, care au SIMERIA Irimie, secretarul comitetului
repercusiuni directe asupra de partid de la secţia mon­
calităţii reparaţiilor, a respec­ taj, cînd la o locomotivă se
tării termenelor de livrare a execută aproape toate lucră­ DIN NOU PRIN PIAŢA DEVEI
materialului rulant şi de fâşurarea ritmică a reparaţii­ rile, dar îi lipsesc anumite
tracţiune către beneficiari. lor. piese nefurnizate de secţia de A treia edifie a
— In prezent — arăta to­ — Cu toate realizările obţi­ prelucrări mecanice. In urmă cu citeva sfiptă- gospodine care au venit, ca din diferite localităţi ale jut- manifestărilor
varăşul Florin Urican, secre­ nute nu ne putem declara Despre activitatea secţiei mîni, în piaţa Devei — şi nu în fiecare dimineaţă, să-şi deţului — şi chiar dinafară —
tarul comitetului de partid pe mulţumiţi — ne mărturisea de prelucrări mecanice ziarul numai aici — au fost între­ cumpere cele necesare. „Noi aşează pe mese legume proas­ cultural-artistice
uzină — plătim tribut mun­ ing. Gheorghe Zudor, direc­ nostru a mai scris şi cu al­ prinse controale complexe: venim aici aproape zilnic — pete de toate felurile. De jur- „ Serbările marii"
cii superficiale desfăşurate torul uzinei. La ora actuală te ocazii. Cert este că aici nu aprovizionare, calitatea pro­ ne declară cîteva femei. Azi, împrejurul pieţei, vînzâtorii
în urmă cu cîţlva ani. Acest avem destule greutăţi cart se întreprinde nimic concret. duselor, curăţenie, reguli de piaţa este mai curată ca în de' la unităţile de legume şi In săptămina 26 iulie —
alte dimineţi... Şi, după cum
lucru se reflectă direct şi a- ne împiedică să ne desfăşu­ Sînt tolerate in continuare igienă, cit şi privind atenţia fructe, unităţile I.A.S. şi in- 1 august, litoralul nostru
6Upra realizării neritmice a răm activitatea în bune con­ cazurile de indisciplină ale u­ şi solicitudinea faţă de cum­ se observă, este mai bine a- tercooperatiste aranjează mar­ găzduieşte a treia ediţie a
piovizionată".
planului de reparaţii. diţii. Simţim lipsa unor ca­ nor salariaţi, iar felul cum se părători. Pc lingă sancţiunile fa la vedere, fac ultimele re­ „Serbărilor mării* — tra­
care s-au administrat atunci
tuşuri. O menţiune
specială
Din graficul de producţie dre tehnice de specialitate, munceşte -în schimburile II şi celor găsiţi in contradicţie cu Intr-adevăr, piaţa munici­ pentru varietatea şi calitatea diţională manifestare care
defalcat pe luni şi decade, ca­ numărul muncitorilor fiind III este sub toată critica. Lu­ normele in vigoare, au fost piului Deva este curată, spă­ produselor de la aceste uni­ prilejuieşte originale dis­
lată proaspăt. Miresme de
re ne-a fost pus la dispoziţie, dublu faţă de cel prevăzut crările nu se predau de la un date şi o serie dc indicaţii o­ legume proaspete se ridică tăţi socialiste. tracţii de vacanţă pentru
reiese că tn prima decadă a pentru un astfel de cadru. schimb la altul, maiştrii nu se bligatorii pentru îmbunătăţi­ de la mesele încărcate cu ro­ zecile de mii de localnici
lunilor ce s-au scurs de la De greutăţi nu duce ni­ interesează îndeajuns de rea întregii activităţi. Au ţi­ şii, castraveţi, ardei graşi, P a ş i în a in t e ş l şi turişti din ţară şi de
începutul anului realizările meni lipsă, dar prin forţa munca subalternilor etc. etc. nut cont de ele cei vizaţi 7 pepeni, fructe de toate solu­ peste hotare, aflaţi în sta­
au oscilat între 17 şi 29 la creatoare a întregului colec­ — Se menţine încă menta­ Vizita făcută duminică dis- rile. Lîngâ intrare, la prime­ p e I o c — ţiunile noastre maritime.
sută din producţia planifica­ tiv ele puteau fi în bună par­ litatea de a justifica proasta de-dimineaţă ne va lămuri a­ le mese, florăresele împletesc Actuala ediţie a „Serbă­
tă, în cea de-a doua decadă te înlăturate, dacă se are în execuţie a reparaţiilor cu M uncitoarea lim a M olnar din supra acestei întrebări. buchete mari de garoafe rilor mării" s-a deschis
Administraţia pieţei a de­
ajungîndu-se la 40 şi 60 la su­ vedere existenţa în uzină a secţia mobllA a I.I.L. P etro ­ proaspete. Este o atmosferă pus eforturi pentru elimina­ luni seara, la Constanţa,
tă. Că o asemenea situa­ unor cadre de specialişti ce şani. a cord A o aten ţie deose­ Prima Impresie specifică marilor „bazaruri" rea neregulilor semnalate la cu „Carnavalul Tomisului*
ţie nu mulţumeşte pe nimeni, au aici mulţi ani de practi­ b ita o p eraţiunilo r dc Iuoru, grâdinâreşti. De la un capăt recentele controale. La mese­ şi „Balul mascat*4 al tine­
am aflat din relatările inter­ că şi care nu de puţine ori obţlntnd produse de bunA ca­ Ora 5,45. Intrăm în piaţă o la altul al pieţei, cetăţeni le unde se desfac produse retului. Dintre noutăţile a­
locutorilor noştri. Mai mult, au venit cu soluţii tehnice a- litate. dată cu primele grupuri de particulari, sosiţi cu marfă lactate au fost înstatate vi­ cestei ediţii coresponden­
N. Simion.
tul Agerpres.
trine metalice cu sticlă; vin- remarcă : Spectacolul „O
zătorii acestor produse au noapte la Veneţia" de Jo-
fost dotati cu halate albe; hann Strauss montat în
Joi, 22 iulie, revista „Româ­ pă trei sâptâmlnil*) i s-a dat piaţa se spală şi se stropeşte cadrul natural al portului
nia literară" a publicat repor­ o pereche de bocanci. Care mai des ; ospătăria a fost re­ turistic Tomis, spectacolele
tajul mArgumentul Hunedoa­ BIOGRAFII PALPITANTE va să zică a fost unul din­ novată ; la citeva unităţi de de sunet şi lumină „Mc-
ra*, semnat de Vasiie Nicoro- tre -derbedeii" din cartea legume şi fructe au fost aduşi deca4* de Euripide şi „O­
vlci, un îndrăgostit de aceste lui Nicuţâ Tânase („derbe­ recipienti ; locul unde se vind magiu mării*, organizat la
meleaguri, al că rai condei a deu" şi el) cărora după „şut" puî este curat etc. Acestor statuia lui Eminescu de pe
consemnat deseori fapte înăl­ le cînta fanfara combinatu­ paşi înainte li se puteau a­ faleza constănţeană, spec­
ţătoare din manca plină de slune* cotidiană ce aureolea­ tri, înţelegeţi 7 Se cheamă că tlul de Erou al Muncii So­ cei din Jur. Nimeni însă nu lui cinstindu-le rîvna şi ei dăuga alţii, tot atit de impor­ tacolul muzical-coregrafic
eroism a siderurgiştilor. Re­ ză geneza oţelului. avem de-a face cu o meta­ cialiste. Chestiunea, fiind de poate deveni singur erou; co­ uitau de foame, de bocanci, tanţi. Aceasta dacă ar fi fost „Ovidiana", montat la Mu­
portajul este o emoţionantă Dăm o raită pe aleea frun­ morfoză,.. Fireşte, reportajul dată recentă, nu figurează in lectivul il creşte pe unul pină de tot ce putea fi uitat. O da­ depuse mai multe eforturi zeul de arheologie, specta­
din partea celor Aumiţi să ve­
retrospectivă, prin care auto­ taşilor (poate că i se spune e binevenit mai ales că de­ reportajul „Romăniei litera­ ajunge unde ajunge. Nu pe tă şi-o dată va trebui să ve­ gheze la buna desfăşurare a cole de revistă, carnava­
rul defineşte evoluţia în timp altfel, dar aşa ni se pare mai spre hunedoreni se scrie foar- re", deşi ar fi constituit un unul anume, deci iată şi po­ dem ce-au devenit „derbedeii" activităţii pieţei. Aici trebuie luri, focuri dc tabără, lup­
a Hunedoarei, pe coloana exact), pentru că, la combi­ sibilitatea oricui de a creşte ăia pe post de ghiftari şi, să spunem că duminică n-am te tătăreşti, simpozioane,
vertebrală a combinatului si­ nat, datorită abundenţei de E clar? imitindu-1 puţin pe Dumas, intilnit pe nimeni de la punc­ expoziţii, concursul de fru­
derurgic, a oamenilor minu­ fruntaşi, panourile cu foto­ Notam, în continuare, de­ să scriem un „După două­ tul de control al produselor museţe „Miss Litoral *71",
naţi ce plămădesc aici „pli­ grafii alb-negru au trebuit să Adnotări la „Argumentul Hunedoara", repor­ spre bucuria tatălui Mârcu­ zeci de ani". de origine animală : nici un ce se va desfăşura la Tea­
nea de oţel" a ţârii. .. fie dispose pe o lungime con­ lescu pentru recenta reuşită Ii părăsim pe cei doi in­ salariat dintre cei chemaţi să trul de vară din Mamaia
etc. Manifestarea antrenea­
x il
La două zile după apariţie, siderabilă, adevărată alee. taj publicat în revista „România literară la -mecanică" în Timişoara terlocutori, era zi de sîmbâtâ, vegheze la respectarea pretu­ ză, dc asemenea, pe cei pe­
poate nici nu le prea ardea
am vizitat Combinatul side­ Ne întâlnim cu două mai a lui Mârculescu-junior şi, lor de interviuri, şi plecăm rilor etc. Şi existau producă­ ste 1 000 de mesageri ai
rurgic Hunedoara, din dorin­ vechi cunoştinţe ale ziarului pe firul povestirii, ne întoar­ în căutarea altor eroi din re­ tori individuali care vindeau cîntccului şi dansului
ţa de a afla părerea eroilor nostru i Victor Petroiescu şi cem cu gîndul la alte vre­ portajul -Argumentul Hune­ roşiile cu 5 lei kilogramul, popular românesc din 20“
reportajului despre modul în Nicolae Mârculescu. te puţin- Ne regăsim rar în bun element de actualitate. muri, dnd acest om .de lin­ doara". Victor Pal este impo­ etnd plafonul maxim era 3.50 de Judeţe ale ţării, parti­
lei !
care sînt oglindite realizările, II întrebăm pe Victor Pe­ ziare. Sînt mulţi care nu ştiu — E greu să ajungi Erou gă patruzeci" era brigadier sibil de găsit pentru că ,e la cipanţi la a 7-a ediţie a
preocupările, frâmintârile co­ troiescu ce părere are despre cum s-a născut siderurgia la al Muncii Socialiste, Nicolae entuziast la Bumbeşti-Live- Galaţi, tovarăşe dragă, lu­ S in i ş l a lt e lip s u r i! Festivalului naţional de
lectivului din care fac parte, reportaj. Hunedoara. Alţii cred că Hu­ Mârculescu 7 zenî, Agnlta-Botorca şi alte crează acolo, cu alţi hunedo­ folclor, organizată pc ţăr­
năzuinţele personale. Am do­ — Reporterii 7 Umblă după nedoara înseamnă doar oţel şi — Mai greu e să te menţii şantiere, unde „s-a tras tare reni. Că se scrie despre el ca mul Mării Negre.
Trebuie să ne oprim asu­
rit să stăm de vorbă şi cu elemente senzaţionale. Asta nimic altceva. erou. Toţi aşteaptă să vadă ‘ la lopată pe bază de mămă­ dc la Hunedoara, nu e rău. pra unei imagini distonante „Serbările mării44 se vor
alţi oameni din combinat n-ar fi rău, numai că atunci Maistrul furnalîst Nicolae ce faci, cum acţionezi, repre­ ligă". Şi îl vedem apoi la avem mulţi oameni buni ca­ încheia la 1 august, ru
pentru a discuta despre cele cînd scriu despre om. îl cam Mârculescu are numele şl zinţi pentru mulţi un model. Hunedoara pe post de -ghif- re au plecat de aici la Ga- cu cele arâtale. la începutul manifestările nautice prile-
scrise, despre munca şi viaţa scot din context. După mine, funcţia gravate pe cască. Cu Cit despre cele ce se scriu, tar'\ pripăşit prin Hunedoa­ acestor rlnduri. I.G.C.L. De­ . Juite de sărbătorirea. la
lor. este bine să arăţi cit a pro­ roşu sînt gravate şi asta i-au este limpede că ziariştilor Ic ra dup-o pîine, oe avea misia va intirziasc ridicarea guno- Constanţa şi Mangalia, a
In combinat ne-a Snlîmpi- dus cuptorul, dar trebuie ne­ „făcut-o" cei din secţia -doi place — nu-i aşa 7 — să scrie să încarce furnalul cu cocs Zilei marinei.
nat atmosfera specifică — apărat să arăţi că şi oamenii furnale”, în data de 6 mai despre eroi, numai că. vorba şi fier vechi şi căruia după (Contimiore in pog. o 3-o)
freamătul intens, „înalta ten- cresc. Cel puţin oamenii (noş­ 1971, cînd i s-a conferit ti- lui Petroiescu, ii cam uită pe trei sâplâmîni („de abia du­ (Continuo"» in pog. o 3-o) (Agerpres)
V