Page 87 - Drumul_socialismului_1971_07

s ■"M v»j'jiumB.ii'MV. ./F'TP j .. -t;»» î l1.,! 'l-'f*: J.'T.T.rW VP.W-r'IlLVUVtlj
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 147 9 MARJI 27 IULIE 1971

10.30 Telejurnalul de seară. B I O G R A F I I
Sport;
20.10 Clntcce patriotice tn In­
terpretarea corului şl or­
chestrei dc studio radio;
20,25 Cinlă pcmru dv. Ioana
Gfi 18,00 „Visile Alccsandrl — 20,35 Scară dc teatru; „Ion A- P A L P I T A N T E
Cristca şi Emil Gavriş;
se acolo ucrează 18.20 „Toate plnzele sus *• — Georcc Mlhail Zamflrcs-
simbol al
poetului pa­
do
naports" — comedie
triot". Seară de versuri;
emisiune pentru pionieri;
cu. Premieră TV;
18,4S Breviar Juridic; 21,55 Recital Anda Călugărea-
nu;
18,55 Dinamica societăţii rom a­ 22.10 Moment comic cu Hnrl» nu are nimic din aerul cele­
Colectivul E. M. Lonea a vederilor legii — sarcinile au dat rerultate: din luna tineret nu a fost suficient a­ neşti; Şerbănescu şl Radu Zo- brităţii, e un om trecut şl cl
trecut la realizarea sarcini­ fiecărei categorii de salariaţi. martie sectorul IV a început jutată şi mobilizată. De ase­ 19.20 1001 de seri — emis Iun* harcscu; R (Urmare din pag. 1) peste 40, poartă salopetă co
lor actualului cincinal cu un Au fost ţinute expuneri, s-au să recupereze râmînerea în menea, anumite acţiuni, anu­ pentru cel mici; 22.30 Telejurnalul dc noapte. orice om din combinat, o
„bagaj" de nerealizări care organizat schimburi de expe­ urmă şi să realizeze ritmic mite expuneri au îmbrăcat marcă In rever, e tăcut din
n-a constituit un factor mo­ rienţă între brigăzi, n fost planul. un caracter formal, ca să fie din muz.lca de estradă; 16.00 Ra­ laţi, să ducă experienţă". fire, chiar posac, şi de o mo­
bilizator. Mai mult de o cin­ intensificată munca politică Dacă ne referim la realiză­ la număr. diojurnal; 16.15 Corul Liceului Nici Ştefan Cazan nu e de destie tipică unui sătean. A­
pedagogic din Bucureşti, diri'at
cime din brigăzile de mineri de la om la om. Sectorul V rile colectivului £. M. Lonea Comitetul de partid a des­ RADIO de prof. Victoria Glonţ: 16.30 Mu­ găsit pentru că „o ieşit omul cest om tăcut, „enervat" de
nu şi-au îndeplinit în 1970 a ajuns în situaţia de a rea­ s-ar părea că activitatea poli­ prins din programul de edu­ zică uşoară de Vasile Veselovski; la penzie". faptul că lancea cu care se
sarcinile de plan, exploatarea liza ritmic sarcinile de plan, tică este foarte bună. S-au caţie comunistă, elaborat de 1G.50 Publicltate-radio; 17.00 Ra- Plecăm spre oţelâria .doi", insufla oxigenul în cuptoare
tineret ;
pentru
dloenclclopedie
râmînînd datoare economiei deşi în ianuarie stările de lu­ făcut într-adevâr progrese in tovarăşul Nicolae Ceauşescu, PROGRAMUL I: 6,00-9,30 Mu­ 17,30 Concert de muzică popu­ traversăm nlşbe trepte cît avea o viaţă de patru ore şl
naţionale cu peste 37 000 to­ cruri nu se îndreptaseră încă munca cu oamenii, mutînd din expunerea sa la consfă­ zică $1 actualităţi; 9,30 Atlas cul­ lară; lfl.00 Orele serii: 20,00 Ta­ pentru două etaje şi ajungem costa parale bune. s-a gîndit
tural: 10,00 Buletin de Ştiri; 10.0S
ne de cărbune. Situaţia crea­ în totalitate, extrâgînd pînâ centrul ei de greutate acolo tuirea activului de partid din Itinerar folcloric In Judeţele Con­ bleta de seară: 20,05 Zece melo­ pe o platformă. La capătul şi iar s-a gîndit preţ de vreo
dii pre/erote; 20,40 Albumul voci­
tă a objigat comitetul de par­ domeniul ideologiei şi al ac­ stanta şl Tulcea: 10,30 Ştiţi 7 Răs­ lor celebre: George Folescu: 20,55 platformei sc zăreşte o hală doi ani pînâ a scornit o lan­
tid, comitetul de direcţie, tivităţii politice şi cultural- pundeţi (emisiune pentru pio­ Stllnta la zl; 21.30 Revista şlagă­ de unde răzbate un zgomot ce care durează 537 de ore,
nieri şl şcolari); 10,45 JnaUâ-to.
să-şi concentreze atenţia spre educative învăţăminte deose­ frumoasă {ară l — clntece Inter­ relor: 22,00 Radiojurnal; 22,30
Concert dc scară: 22.5o Moment
problemele de fond ale în­ • 1 3 V * bit de preţioase privind re­ pretate ' de Ansamblul artistic poetic: Alexandru vjahuţă; 23,00 surd. Ajungem şi intrăm, — un neaşteptat record. I se
deplinirii ritmice a indicato­ considerarea muncii ideolo- „Doina" «1 Armatei; 11.00 Buletin Concert de seară (continuare) ; cald afară, dar înăuntru ce mai spune .lancea de Hune­
de suri; M,05 Solişti la microfon:
rilor fizici şi calitativi, în gico-educative. Un obiectiv Norina Alcxiu si Chri.s Baldo ; 24.00 Buletin de ştiri; 0.03—6,00 E­ să mai vorbim... II căutăm pe doara", aşa cum se spune de
strada nocturnă.
primul rînd asupra muncii principal al activităţii noas­ 11,15 Revista economică: 11.40 Mu­ maistrul Aurel Stanciu. Ni se pildă .apă de Vichy" sau
cu oamenii, spre a descifra IDEOLOGICO-EDUCATIVÂ tre este de a ajuta comuniş­ zică populară: 12,00 Piese distrac­ arată, intrăm intr-o cămăru­ .cristal de Boemla".
tive de ion Cristinoiu; 12.1(1 Ti­
mai operativ cauzele neajun­ tii, pe toţi muncitorii mineri neri interpreţi de operă: Silvia ţă şi dăm de un om ce stă Ii arătăm şi maistrului re­
surilor. Cum s-a acţionat? să cunoască temeinic sarcini­ Volnea şl Mlrcea Bezcttl; 12,30 tacticos la o masă plină cu vista .România literară".
Intllnlre cu melodia populară sl
Sectorul V, de exemplu, în prezent aproape 5 000 to­ unde se produce. A crescut le ce le revin — prima con­ Interpretul preferat: 13.00 Rndlo- tot felul de scule şi mânîncă — Mda, flsfea ct\a în anul
unde s-a trecut la concentra­ ne de cărbune în plus. răspunderea comuniştilor, a diţie pentru a acţiona con­ Jurnnl; 13,15 Avanpremieră coti­ pline cu salam. Cînd ne vede trecut, şi j>e vremea aceea
rea producţiei, stătea foarte- O situaţie mai diferită era cadrelor de conducere, s-a ştient. Ne-am propus să îm­ diană; 13.27 Cintecul e pretutin­ PENTRU 24 ORE cu bloc-notesul, ne face loc lancea nti ţinea chiar atît.
deni; 14.00 Compozitorul săptăml-
prost cu realizarea planului, la sectorul IV. La mijlocul îmbunătăţit sistemul de in­ bunătăţim formele muncii nll: Slgismund Toduţă; 14,33 As­ Vremea frumoasă şl căldu­ la masă, împlngînd mal Ia o Pentru Ion Cismaş, inven­
mai ales din cauza indisci­ lunii februarie avea un mi­ formare reciprocă între orga­ politice de masă, începînd cu pecte de la „Zilele folclorului roasă cu cerul variabil, mal parte un borcan de muştar. tatorul cu marca, anul se mă­
plinei şj a dezordinii In trans­ nus de peste 2 000 tone de nele alese şi membrii de par­ programele staţiei de radiofi- dâlsorean"; 15,00 Buetln de ştiri; I mult senin. Vfntul va sufla In 1959, Aurel Stanciu scri­ soară In majorarea orelor
slab din nord-est. Temperatu­
15,05 Arii din operete cu Lllsabeth
port şi aprovizionare. In dis­ cărbune. Membrii biroului tid, între comitetul de par­ care. Se va renunţa la citi­ Sclnvorzkopf; 15,20 Sonata pentru ra minimă va fi cuprinsă ln- sese pe cartea ,,400 de zile în lancei.
cuţiile purtate la locurile de comitetului de partid pe ex­ tid şi comitetul de direcţie, rea de texte, vom pune să vioară şl plan de Mihall Jora tro 9 şl 13 grade, iar cca m a­ oraşul flăcărilor" o dedicaţie — Ce faceţi acum ?
muncă s-au cerut muncitorilor ploatare au stat de vorbă, comitetul sindicatului şi cel vorbească omul care produ­ (Ion Volcu sl Ferdlnand Welss); ximă Intro 24 sl 28 grade. inversă .Am fost Impresio­ — Păi, lucrez. S-o fac mai
şi maiştrilor părerile, ce pro­ în mină, cu oameni ai mun­ al organizaţiei U.T.C. Toate ce, să arate în limbajul său 13,40 Pagini vocale şl orchestrale nat de felul cum s-a descris durabilă...
pun pentru a readuce secto­ cii de toate profesiile, mem­ acestea au o corespondenţă cum a obţinut o anumită rea­ istoricul Hunedoarei şi a fost Şl încă un fapt semnifica­
rul la nivelul realizării pla­ bri şi nemembri de partid. In depăşirea planului cu pe­ lizare, prin ce metode. La arătată importanţa ei de as­ tiv. Se aminteşte în .Argu­
nului. Oamenii au venit cu Discuţiile purtate au eviden­ ste 7 000 tone de cărbune, a şcoala de calificare se vor in­ tăzi". Maistrul specialist în mentul Hunedoara" despre
propuneri concrete i îmbună­ ţiat stilul defectuos dc mun­ productivităţii prevăzute cu troduce (ea pregăteşte anual oţeluri, Aurel Stanciu, ane, muncitorii combinatului, care,
tăţirea transportului în sub­ că al conducerii sectorului : 70 kg pe post, în încadrarea circa 200 muncitori) ore de ca fiecare om ai Hunedoarei. în mai 1970, au sărit în ajuto­
teran, a aprovizionării cu la întocmirea programelor de în consumul specific de lemn comportare, de etică munci­ 0 istorie a lui, care începe rul populaţiei din comuna Ilia
materiale a depozitului de la lucru nu erau consultaţi nici de mină, în realizarea unui torească. De asemenea, este dintr-un sat de pe lingă Alba lovită aprig de apele Mure­
-licţ, de a face ordine în fo­ brigadierii, nici maiştrii, iar beneficiu suplimentar de necesar să ajutăm mai mult 1 u 1 ia, unde a slugărit la un şului. Au venit direct de Ia
losirea timpului de lucru (se partea electromecanică era 10B 000 lei. muncitorii mineri să cunoas­ chiabur, apoi a urmat stagiul cuptoare, de la oţelârii, de
pierdea mult timp stînd pe străină de graficul intrării în In activitatea organizaţiei că marile realizări din ţnra militar şi, mai departe, Hu­ peste tot şi s-au întors direct
la puţuri) etc. Comitetul de funcţiune a abatajelor şi a­ de partid sînt însă multe ca­ noastră, să le cultivăm mîn- nedoara, unde, o dată cu la cuptoare, la oţelârii. Am
direcţie a luat măsuri tehni- vea numeroase abateri de la renţe în ce priveşte forma­ dria patriotică faţă dc tot
co-organizatorice In consecin­ disciplină. Biroul comitetului rea şi modelarea conştiinţei ceea ce a înfăptuit poporul combinatul, a crescut şi el, fost şi noi ia Ilia du.pâ inun­
ţă. Paralel însă cu aceasta nostru a convocat biroul or­ oamenilor. Au loc nu puţine sub conducerea partidului. ajungînd pînâ la... Ordinul i daţii. Localnicii ne-au vor­
în adunările generale de par­ ganizaţiei de bază şi condu­ cazuri de neglijenţă în mun­ Programul de educaţie co­ Muncii clasa I. Referitor la bit atunci cu emoţie despre
tid s-a pus problema întări­ cerea sectorului şi le-a ce­ că, lipsuri de la serviciu,'(.ati­ munistă ne arată ce trebuie episodul cu cartea ? siderurgiştl. Dar nu ne-ac
rii răspunderii comuniştilor, rut să raporteze despre situa­ tudine necorespunzâtoare1 fa­ să facem pentru a promova — Da, asta o fost cam d*e putut spune nici un nume.
trasîndu-se sarcini concrete ţia creată Cu acest prilej ţă de avutul obştesc, tendin­ larg şi eficient în rîndul oa­ multişor. Azi, nu mai .ţine" Cînd l-am relatat aceasta lui
individuale sau pe grupuri. s-au confirmat neajunsurile ţe de trîndăvie, comportări menilor muncii ideologia dccît aşa... oa istorie. Dacă Viotor Petroiescu, acesta a ri­
Intr-o adunare generală s-a sesizate de oameni. Adunarea nedemne în familie şi socie­ partidului, pentru a le ridi­ (lesjtrc Hunedoara nu scrii dicat din umeri ; „Ei, şi ? Ii
făcut o dezbatere privind mo­ generală care a avut loc la tate. De ce ? Pentru că acti­ ca combativitatea împotriva mai des. rişti să xămii de că­ ardea cuiva atunci de proto­
dul cum trebuie organizată scurt timp a criticat aspru vitatea politică n-a fost în­ influenţelor străine, a menta­ ruţă.., Şi despre oţelari ar col ?*
munca în abataje, punîndu-se pe secretarul organizaţiei de dreptată întotdeauna spre lităţilor înapoiate, retrograde, trebui 6ă se scrie I Poate că are dreptate tână­
în prealabil la dispoziţia mem­ bază, tov. Gheorghe Gavri- punctele esenţiale, nevralgi­ pentru a le modela conştiinţa Ne uităm ia acest maistru rul secretar de partid al o-
brilor de partid materiale lescu, pe ceilalţi membri ai ce, nu a acţionat ca un in­ de constructori ai noii socie­ specialist în oţeluri, care In ţelâriei. Eroii Hunedoarei
documentare ajutătoare. A­ biroului pentru că nu au ac­ strument activ şi mai ales in­ vacarmul produs de cuptoare sînt de fapt eroi anonimi.
poi. în adunările generale ale ţionat la timp şi cu fermita­ transigent împotriva unor tăţi socialiste. îşi la liniştit gustarea şl mal - Poate că stâpinii uriaşelor a­
Crupelor sindicale, s-a discu­ te. Măsurile luate. între care manifestări negative, nu toţi ANDREI COLDA că nu tic vine să credem că gregate, stâpîni şi dirijori a!
tat cu tărie problema disci­ o muncă politică susţinută comuniştii au avut sarcini şi omul din faţa noastră îşi pu­
plinei. Iar conducerea minei pentru a ridica încrederea şi au fost antrenaţi în munca secretarul comitetului de ne iscălitura pe o parte din flăcărilor, performeri ai mun­
cii, fixaţi temeinic pe lunga
a nominalizat — pe baza pre- moralul muncitorilor mineri, politică. Nici organizaţia de partid al E.M, Lonea
oţelul .Made In Romania". alee a fruntaşilor, model pen­
Străbatem mal departe o- tru cei ce vin din urmă sini
I ţelâria, în căutarea anul alt oişte .biografii mai puţin
ŞANI: Bănuit e mortul („7 personaj de reportaj : Ion palpitante". Sau poate e alt­
Nolombric- ) : Ierburi amare Cismaş. fel ?
PRODUCŢIEI un telefon („Cultural"); Sim­ Inventatorul Ion Cismaş C. DROZD
(„Republica"); LUPENI: Doar
paticul domn „R" („Muncito­
resc1') ; LONEA: Al 8-lea („Ml-
1101^11"); PETRILA: Cinteecle
DEVA 5 CazuI „C. L.* („Pa­ mării („Muncitoresc11); VUL­
tria-); Gcnovova do Brabant CAN: Adio prieteni ! („Mun­
(„Arta"); SIMERIA: Ferestre­
supuse remedierilor, care ne le timpului („Mureşul") ; HU­ citoresc0) ; ORAŞTIE : Rene­ Noul îndrumător pentru admiterea în
fură de regulă 4-5 zile din NEDOARA: O floare $1 doi gata („Flacăra) ; GEOAGTU-
BAI: Goli !; 1IAŢEG: Triplă
luna următoare. Numai în a­ grădinari, seriile l-ll („Sldc- verificare („Popular'1); BRAD:
cest fel se poate explica fap­ rurglstuP); Eu, Franclsk Sko- Poleollo roşii („Steaua roşie11) ; şcolile de specializare postliceală
rlna („Constructorul11) ; Ro­
tul că în primele două deca­ meo şl JuIIctQ, seriile I—II GURABARZA: Numn| mortul
„l&saţi că merge şi aşa" — ne de realizăm doar cite o trei­ („Arta"); CALANs Adelheld va răspunde („Minerul"): I- Studenţi al Institutului politehnic (lin Bucureşti In practică
spunea tovarăşul ing. Busu­ me din producţia fiecărei („11 Iunie-); TELIUC: O !n- LIA: Cel cinci din cer („Lu- la marea uzină „23 August- din Capitală. Ministerul Invfiţămîntului concursul de admitere la o- j
ioc Predoni, şeful serviciului Juni. llmplarc („Minerul"); PETRO­ .mina°). a difuzat inspectoratelor şco­ ceastă formă de invăţămint. j
C.TC. De asemenea, unii La cele spuse de şeful sec­ lare din cele 39 de Judeţe care se va desfăşura între j
şefi de secţii au tendinţa de ţiei montaj, maistrul losif | ale ţării „Îndrumătorul pen- 15 şi 22 septembrie etc. Se i
a îndeplini planul doar can­ Navratil a adăugat: ! tru admiterea In şcolile precizează, de asemenea, că
titativ, treeînd cu uşurinţă — In primele zile ale fie­ de specializare postliceală". şcolile de specializare post- \
peste indicatorii calitativi. cărei luni secţia este aproa­ DIS-DE necesar anului de studii liceală, care nu-şi vor corn- j
Consider că pentru curmarea pe goală. Toţi muncitorii aml 1971-1972. Noul îndrumător pleta locurile planificate, ]
acestei optici de lucru nesă­ „pe teren" la remedieri. Lu­ vor organiza un al doilea j
nătoase, serviciul CT.C. ar crăm in salturi şi bătălia transportul mărfurilor spre pune Ia dispoziţia celor In­ concurs, intre 25 şi 29 sep- j
trebui scos de sub tutela ad­ mare o dăm la sfirşitul lunii... lac, de la unitatea de desfa­ care nc-a însoţit în piaţă, piaţă. S-ar evita In felul a­ teresaţi amănunte privind tembrie. j
ministrativă a uzinei pentru Pentru a curma această cere a subproduselor de car­ spunea : cesta acel du-te-vino continuu, j reţeaua şi profilul şcolilor i
a-şi putea exercita mai larg stare de fa.pt, conducerea u­ K S D S S a ne era îmbrăcat cu un halat — Este interzisă prin lege care are loc acum cu tot fe­ amintite — pe Judeţe — (Agerpres) j
funcţiile. pe care resturile de carne şi orice depunere pe sol şi vin-
zinei, la propunerea organu­ stnge formau un strat gros. zarea, în acest mod, a orică­ lul de căruţe şi cai. Tot igie­
Este adevărat că în pre­ lui de partid local, a organi­ iului aşezat cu o zi in urmă na şi curăţenia ar avea de
In chioşcul alimentar, gestio-
zent pentru a se putea zat o şedinţă cu specialiştii într-o parte a pieţei, acolo nora Maria Ardeleanu permi­ ror produse alimentare. cîştigat.
raporta realizarea planului, şi meseriaşii cu o experienţă unde se vînd păsările. O fă­ tea unor persoane străine să Dar, in piaţa din Deva, din ir
se impune încălcarea fla­ mai bogată in producţie. cea acum, cînd vînzarco era manipuleze alimentele, iar lipsă de mese, acest procedeu Atenţia, interesul care se
grantă a normativelor pri­ — Intenţia a fost lăudabilă în toi, iar praful ce se ridica controlul medical personal de vînzare se practică încă acordă bunei desfăşurări a
vind controlul tehnic de ca- * — ne-a declarat strungarul dovedea ignorarea unor reguli nu era făcut pe ultimele 3 pe scară mare. De aceea se activităţii pieţei din Deva sînt, I.L.H.S. Bucureşti, şantierul
lltate. Acest lucru se simte Alexandru Ebert. Păcat însă elementare de igienă. luni. impune urgentarea extinderii incontestabil, altele acum.
spaţiilor de vînzare, a mese­
mai ales în decada o treia, că nu am fost lăsaţi să ne Aurel Juşcă, şeful secţiei Un fapt aparte îl constituie lor. Documentaţia tehnică e- Consiliul popular municipal,
cînd se caută recuperarea râ- exprimăm şi noi punctul de salubritate, a pus faptul pe „Pescăria" din piaţă. In 2iua xistâ, fonduri sint. Cine con­ administraţia pieţei se preo­
mînerilor în urmă din pri­ vedere, discuţiile fiind pur­ seama numărului mic de ma­ controlului, această unitate struieşte ? cupă cu mai multă răspunde­ Valea Jiului Superior,
mele două decade. Lăsînd lu­ tate lot lo nivel de conduce­ şini, promiţînd că în viitor n-a deschis, n-are nici orarul re de întronarea unor reguli
crurile să meargă tot aşa nu re (care „viitor", că asemenea afişat... După declaraţiile u­ Apoi se cer măsuri urgente sănătoase în procesul de vîn-
este de mirare că, la contro­ Relatările Interlocutorilor promisiuni s-au făcut în fie­ nor cumpărători, rezultă că în rezolvarea problemei dor­ zare-cunipărare ce se desfă­
lul tehnic făcut de beneficiar, noştri sînt suficient de con­ care an ? !) se vor lua mă­ aici se pun în vînznre... bău­ mitului pentru producătorii şoară aici în flux continuu. Uricani
Mai multă atenţie acordă şi
în
individuali, a magaziilor
în primele 6 luni ale anu­ cludente pentru a oglindi sta­ suri... (ieri am fost informaţi turi alcoolice !! Credem că care aceştia să-şi păstreze conducerea C.L F. Deva (era
lui ou căzut în termenul de rea de lucruri necorespun­ că duminică dupâ-masâ pia­ O.C.L, Alimentara Deva, fo­ mărfurile. Aceasta deoarece, prezentă in piaţă de la pri­
garanţie 10 vagoane şi 4 lo­ zătoare existentă în cadrul u­ ţa nici n-a fost măturată !). rul tutelar, trebuie să-şi re­ în situaţia actuală, nu Ii se mele ore), cît şi şefii de uni­ A N G A J E A Z A URGENT
comotive, aproape dublu faţă Deşi organele sanitare au vizuiască „atitudinea" faţă permite să respecte regulile
nui colectiv de la care
se
de aceeaşi perioadă a anului aşteaptă bineînţeles mal mult. aplicat destule sancţiuni pen­ de această unitate, a cărei elementare de igienă proprie tăţi Gheorghe Rureţea (C.L.F.) © MINERI
trecut. Sistemul de lucru in Inerţia care se menţine în tru nerespeetnrea regulilor de înfiinţare s-a făcut în baza şi a produselor. şi Marin Stăncescu (I.A.S.),
cadrul uzinei a primit, în ul­ sinul colectivului trebuie igienă de către vinzători şi unor argumente foarte seri­ De multă vreme se vorbeş­ care deţin o mare pondere în © ZIDARI
timul timp, şi un alt aspect, grabnic lichidată, printr-o ac­ gestionari, totuşi, lipsurile — oase. Poate ar trebui luat e­ te şi despre mutarea bufetu­ activitatea j»ieţei. O şi mat
cu lotul „original". Iată ce ţiune mai hotăntâ a tuturor din partea unora — persistă. fructuoasă conlucrare între e ÎNSTALATORI-MONTEORI
nc declara despre aceasta to­ comuniştilor, care au datoria Vînzâtoţ-ii Constantin Croito- xemplul „Pescăriei" din pia­ lui din actualul spaţiu, în al­ Salarizare conform H.C.M. 914/1968.
varăşul Dumitru Irinca, şeful de a combate cu fermitate ru, Marin Răducânoiu, de la ţa Hunedoarei... tul mai la un capăt, mai fe­ factorii care răspund de ac­
secţiei de montaj i unitatea de legume şi fructe rit din mijlocul pieţei. Dar... tivitatea zilnică a pieţei mu­ Se asigură spor şantier, regim de lucru
toate mentalităţile învechite, Pe cînd înfăptuirea
— Noi (secţia — n.n.) ra­ ce au repercusiuni nedori­ nr. 5, Apostol Predoi, de la se tot vorbeşte. nicipiului ar jiutca avea re­ de 10 ore, cazare la bloc, cantină contra-
portăm la sfirşitul fiecărei te asupra procesului produc­ unitatea I.A.S. aveau halate propunerilor ? La adresa conducerii zultate mult mai bune.
luni îndeplinirea planului, tiv. murdare; Vasile Negrea, de I.G.C.L. Deva vom reaminti cost.
dar practic locomotivele pe C. DUMITRU la unitatea intercooperatistâ Dr. Nicolae Ghencioiu, de la propunerea de a dirija mai GH. I. NEGREA
care le declarăm reparate sînt I. COJOCARU nu avea halat; Gheorghe Bu- Inspectoratul sanitar de stat, mult o furgonetâ pentru M. NEGOIJA
In timpul unei sâptâmîni vinsă că voi mai reveni la tregul colectiv merită cele 6igur, Hunedoara va deveni ganizatorii hunedoreni — A.S.
de tenis de masă, la Hune­ Hunedoara, fn această minu­ mai calde felicitări. Turneul un nou centru al tenisnlul de Constructorul —, râsplătin-
doara s-au organizat două nată sală. unde vom mai or­ internaţional &-a remarcat masă". du-le eforturile dar şi obli-
mari concursuri i Campionatul ganiza concursuri de amploa­ prin nivelul calitativ foarte Luci Slăvescu, fostă campi­ gîndu-1 la consolidarea aces­
republican de juniori pe e­ re. Mă bucură, de asemenea, bun. O masivă pepinieră s-a oană mondială, antrenoarea tui succes. Şi, fiindcă e vorba
chipe şi „Cupa prieteniei". La nivelul valoric ridicat al În­ manifestat puternic, atît prin echipei Spartac Bucureşti, de organizatori şi de frumu­
aceste întreceri au fost pre­ trecerilor ce s-au desfăşurat lupta in întrecere, cit şi prin campioană republicană la fe­ seţea sălii, drept răspuns,
zente — în calitate de antre­ reproducem declaraţia tova­
nori, arbitri, concurenţi, spe­ răşului Vasile Gheorghiu.
cialişti — numeroase persona­ preşedintele A.S. Constructo­
lităţi din lumea tenisului de rul şi al Comisiei de orga­
masă naţional şî european. nizare a .Cupei prieteniei" i
Cu acest prilej am solicitat .Ne-am pregătit în mod deo­
Prima ediţie a „Qupeî prie­ .Cupa prieteniei" v,a deveni 2. R.D Germană ; 3. Româ­ unele opinii despre organiza­ sebit pentru crearea celor
teniei’ ţârilor socialiste, com­ Sn mod cert o competiţie de nia ; Echipe băieţi : l. R S. rea şi calitatea întrecerilor, mai bune condiţii de concurs.
petiţie internaţională de tenis tradiţie. (De fapt, conducăto­ Cehoslovacă ; 2. România IV; despre posibilitatea ca Hune­ iPregâtire care a început cu
de muso — rezervată junio­ rul delegaţiei germane a şi a­ 3. România I ; Simplu fete : doara să intre în circuitul renovarea sâlîî, ceea ce re­
rilor — iniţiată de federaţia nunţat intenţia federaţiei din L 'Petra Stephon (R.D.G.); 2. permanent al marilor compe­ m m succts prezintă un adevărat succes
română de specialitate s-a în­ R.D.G. de a-şi depune candi­ Mihaiela Spiridon (R.S.R ) ; tiţii de tenis de masă, rit al constructorilor de lal.C.S.H.
cheiat, duminică seara, în sa­ datura pentru organizarea e­ 3-4. Lîdia Ilîe şi Irina Totfa- şi alte amănunte. Redăm cî­ Se pare că am reuşit să ne
la sporturilor „Constructo­ diţiei a doua). lusi (R.S R ) ; Simplu băieţi : teva din declaraţiile interlo­ prezentăm bine ea organiza­
rul" din Hunedoara. Desfă­ După trei zile de pasionan­ 1. Pavel Ovcaric (R.S.C.) ; 2. cutorilor noştri, acordate cu tori ai unor turnee de ase­
deosebită amabilitate.
şurat înlr-o companie de e- te dispute, de un ridicat ni­ K. .Papis (R.P Polonă) ; 3-4. aid buna pregătire Reprezentan­ menea ' amploare. Sîntem
litâ pe plan european — ju­ vel tehnic şi spectacular, des­ Mihaî Bobocicâ (R.S.R) şi J. F.lla Constantinescu, Maes- Pancth Farkaş, Antrenor E­ ţii noştri au obţinut rezultate te ! „La Hunedoara, surprin­ foarte bucuroşi că şî la noi
nioare şi juniori campioni făşurate la toate probele — Bodrogi (R.P.U.) ; Dublu fe­ trâ Emerită a Sportului, an- merit, cu o îndelungată acti­ satisfăcătoare Tinerele noas­ zător, am găsit o sală fru­ s-a afirmat această frumoasă
naţionali şi cu palmares in­ echipe, dublu feminin şi mas­ te : 1. L. Uie — Elena Con- trenoare federală ; ,,Mă aflu vitate la C S.M. Cluj, unde a tre speranţe prezintă încrede­ moasă şi organizarea irepro­ disciplină, succesul echipei
ternaţional din RS Ceho­ culin. dublu mixt şi simplu rlicaru ; 2. Monica Hariga — pentru prima dată la Hune­ cunoscut marile satisfacţii ale re şi noi, antrenorii, o vom şabilă a favorizat desfăşura­ noastre fiind rodul unei
slovacă, I1U, Germană, R.P. — în cadrul festivităţii de Nicoleta Spiridon (R.S.R.) ; doara şi totul în jurul meu cuceririi de mai multe ori o acorda deplin. Sperăm să re­ rea celor două turnee la un munci de cîţiva ani a antre­
Bulgaria, R P. Ungară, R.P. premiere, frumoasa cupă de 3-4 M. Csik — G.' Kuehnr prezintă numai surprize plă­ „Cupei campionilor europeni" ocupăm locul cuvenit Româ­ nivel calitativ ridicat. Voi norului N. Suciu şi a sporti­
Polonă şi RS. România — cristal cu care a fost dotat (R.P.U.) şi Ligia Lupu — Ana cute. Despre concursuri pot cu vestita echipă din care niei în ierarhia internaţiona­ reveni cu plăcere aici". vilor Popovicî, Bîldea, Anns-
marele turneu s-a dovedit o turneul a revenit sportivilor Lunţeanu (R.S.R.) ; Dublu bă­ să spun că mă bucură per­ Constantin Poparad, arbi­ tasiu şi Tripon — campioni
reuşilâ manifestare sportivă, ieţi : l. Ovcaric — Stnid formanţa echipei de băieţi fâceau parte Negulescu, Giur- lă a tenisului de masă". tru judecător la turneul in­ republicani".
o iniţiativă oportună, prin din R.S. Cehoslovacă, cîştigâ- (R.S.C.); 2 Stoianov — Kra- Constructorul Hunedoara şi giucâ. Rethi, Cobîrzan ; in Emil Jacobi. antrenor la ternaţional : „Concursul s-a Să-ptămîna tenisului de la
prezent „reprofilat" pe echi­
care s-a Oferii un prilej în tori în trei probe (echipe mas­ cv (R P.B.) ; 3-4, Bobicică — excelenta organizare a tur­ pe de fete şi antrenor al lo­ Progresul Bucureşti şi al e­ desfăşurat Sn cele mai bune Hunedoara s-a dovedit un
plus de verificare. ,,lo cca culin, sîmp'.u şl dublu băieţi). Colţescu şî Romanescu — Fi- neului internaţional, care, tului naţional de junioare : chipei România IV (băieţi), condiţii. Aş dori ca toate o­ succes real, faţă de care ori­
mai înaltă tensiune", a lotu­ Clasamentul, pe probe, al rănescu (R.S.R.) ; Dublii mi\C sper, va deveni o competiţie „Am participat cu satisfacţie finalistă a „Cupei prieteniei": raşele cu tradiţie >n tenis de ce iubitor al sportului din ju­
„Organizarea turneului a în­
masă să aibă asemenea săli
rilor respective înaintea cam­ primei ediţii a „Cupei prie­ 1 11 ie- — RnhocirA (R.S.R.); permanentă, organizată în fi­ la o competiţie foarte bine­ trecut toate aşteptările, ridi- de sport". deţul nostru îşi manifestă sa­
pionatelor europene. Pentru teniei" se prezintă astfel i 2. C i k o v a — O v c a r i c ( R . S . C . ) ; ecare an Sn una din ţările so­ venită din mai multe puncte cindu-se peste nivelul oraşe­ Firesc, aceste declaraţii nu tisfacţia deplină.
aceste doar cîteva motive, Echipe fete : 1. R.P. Ungară; 3. Olek — Papis (Polonia). cialiste, prin rotaţie. Sînt con­ de vedere. Organizatoric, în­ lor cu tradiţie în tenis. Sînt pot decîi să măgulească or­ N. STANCIU