Page 88 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 88
Malayesia intenţionează să stabilească
relaţii diplomatice cu R. P. Chineză
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
KUALA LUMPUR 26 (A- ziarişti japonezi, vicepremie- A T L A S
gerpres). — Malayesia va rul malayesian, Tun Ismail,
sprijini restabilirea drepturi relatează • agenţia United
lor legitime ale Republicii Press International.
Populare Chineze la O.N.U., In urm.ătoarea etapă, a Perspectivele chimiei cehe
in cadrul Adunării Generale menţionat eJ, Malayesia in-
a organizaţiei din acest an — lenţioneazâ să stabilească re Gluma nesarafa
a declarai, în codrul unui in laţii diplomatice cu Republi
terviu acordat unui grup de ca Populară Chineză. U n ţ ă r a n s u e d e z , I n g m a r
Dacă Slovacia se min- Cehia, care-şî imprimă ini K a r l s s o n , s - a t r e z i t a
dreşte că pe teritoriul ei a ţialele pe întreaga produc
După lovitura de stat din Sudan luat naştere şi se extinde ţie de anvelope a ţârii, va c a s ă c u un c o l e t v o l u m i
cea mai modernă ramură a reuşi anul acesta, pentru n o s . B u c u r i e d e s c u r t ă d u
r a t ă — in p a c h e t se a f l a u
chimiei — petrochimia — prima dală în istoria Ceho 11 834 s o m a ţ i i d e p l a t ă n
Măsuri represive a!e ge atunci Cehia are meritul de slovaciei, sâ acopere din r e d e v e n ţ e l o r c ă t r e b a n c ă .
a fi dezvoltat, încă din tim producţie internă întregul P i n ă la u r m ă , t o t u l s - a l ă
neralului Gaafar el Numeiry puri îndepărtate, restul do consum de anvelope şi chiar m u r i t : o r d i n a t o r u l a d m i n i s
sâ creeze o rezervă.
meniilor chimice şi de a fi
t r a ţ i e i d i n S t o c k h o l m a t r i
pregătit multe generaţii Actualul cincinal, care re m i s d i n g r e ş e a l ă t o a t e s o
KHARTUM 26 (Agerpres). Uniunii sindicatelor sudane de muncitori experimentaţi zervă în continuare chimiei m a ţ i i l e la a c e e a ş i a d r e s ă .
— Guvernul sudanez a anun ze ; sentinţa a fost ratificată pentru această ramură in un pol de avangaixiă, ampli D a c ă şi o r d i n a t o a r e l e s e a
ţat luni că alte două persoa de către generalul Gaafar el dustrială. Pe teritoriul ei se fică grija de modelare con p u c ă să f a c ă g lu m e . . .
ne, acuzate de a fi fost im Numeiry, precizează postul de realizează acum mai mult tinuă a producţiei cu cerin
plicate în lovitura de stat de radio Omdurman. de 60 la sută din volumul ţele dezvoltării celorlalte ra Mai bine mai tîrziu?
la 19 iulie, au fost executate, Pc de altă parte, agenţia e total al producţiei chimice a muri industriale. Trebuie sâ
ridieîndu-se astfel la zece nu gipteană de presă anunţă că ţării. se asigure creşterea cu peste
mărul sentinţelor capitale a fost arestat luni Abdel Kha- 50 la sută a produselor chi E d n a D a v i s , c a r e l o c u i e ş
pronunţate şi aduse la înde Jek Mahgoub, secretarul gene VIETNAMUL DE SUD. Vlr- Programul de investiţii, mice destinate construcţiilor t e la R o c h c s t e r ( M a r e a
a v u t fntr-uTia
B r i t a n i e ) , a
plinire de la 22 iulie, cînd ral al Partidului Comunist ful 544 (lin regiunea Quang superior celorlalte ramuri, a industriale şi de locuinţe, in d i n z i l e surpriza s ă - i v a d ă
generalul Gaafar el Numeiry Sudanez. Trl a cAzut tn mllnile Armatei permis construirea unor mo medie cu peste 40 la sută a p e s a l a r i a ţ i i s e r v i c i i l o r m u
a revenit la conducerea statu In cursul unei conferinţe do Eliberare din Vietnamul de O declaraţie a derne unităţi şî reutilarea în îngrăşămintelor chimice şi n i c i p a l e a p u c i n d u - s e să
lui, relatează agenţia MEN, de presă, ministrul de stat su sud, dupA un asediu de 5 zi . tr-omare măsură a celor e a altor bunuri destinate sec c o n s t r u i a s c ă u n d r u m i n
reluînd o emisiune a postului danez, Ahmed Idriss, a de le. Inamicul a pierdut In a- xistente Pe această bază s-a torului agricol, ia extindere p a n t ă li n ă in a p r o p i e r e a
de radio Omdurman. clarat că 1 000 de persoane au cesle lupte un batalion, 25 do putut asigura mai buna ra producţia ambalajelor din c a s e i ei. C e o p u t e a s u r
Postul de radio menţionea avioane şl numeros material C.C. al Frontului cordare a producţiei la ne p r i n d e a t i t d e t a r e ? F a p
ză că o altă sentinţă capitală fost arestate din cauza apar-, de rAzboi. voile stringente ale econo mase plastice, se moderni t u l c ă m u n i c i p a l i t a t e a s-a
Co
tenenţei lor la Partidul
a fost pronunţată luni îm In fotografie : O baterie miei naţionale, alături de zează producţia celulozei şi g i n d i t , în f i n e , d u p ă 18 a n i
potriva Iul Shafie Ahmed el munist Sudanez şi că arestă nnllaerlanA luptlnd la Quang Patriotic din Laos lărgirea sortimentelor bunu hîrtieî. La Ministerul Indus să d e a c u r s c e r e r i i s a l e in
Sheikh, secretar general al rile vor continua. Trl, rilor chimice destinate con triei din R.S. Cehă se află a c e s t s e n s . P e a l u n e i fiic a
ci e r a m i c ă şi E d n c i ii v e
sumului. în stadiu de definitivare un
XIENG KUANG 26 (Ager Pentru apărarea drepturilor Traiectoria ^e care s-a în amplu plan in care se eva n e a g r e u să u r c e şi să c o
d r u
pres). — Comitetul Central al sale fundamentale, poporul b o a r e c ă r u c i o r u l p c fi ic a
Lansarea navei spaţiale dat publicităţii o declaraţie laoţian, .sub conducerea Fron scris în anii de după elibe luează toate posibilităţile de s - a c ă s ă t o r i t , d a r r e p r e
a b r u p t .
A c u m
m u l
Frontului Patriotic din Laos a
pentru
tului Patriotic, persistă în ho-
rare această importantă ra
care dispune Cehia
cu ocazia celei de-a 9-a ani târirea de a lupta împotriva mură a economiei cehe este a asigura dezvoltarea in per z e n t a n ţ i i m u n i c i p a l i t ă ţ i i
ş i - a u c e r u t s c u z e , e x p l i c t n d
versări a semnării acorduri agresiunii imperialismului a concludentă. Producţia de spectivă a acestei moderne c ă l u c r a r e a a \ ntîrziat p u
lor de la Geneva privind merican şi, în acelaşi timp, îngrăşăminte chimice a cres ramuri industriale. ţ i n d e o a r e c e a f a c e r e a n u a
„ApoHo-15“ in direcţia Lunii Laosul. Declaraţia, transmisă nu precupeţeşte nici un efort cut de 17 ori, a firelor şi f o s t j u d e c a t ă c.a f i i n d p r e a
unei
de agenţia de presă Khaosan
in ce priveşte căutarea
u r g e n t ă .
Pathet Lao, relevă că aceste reglementări paşnice a pro fibrelor sintetice de 8 ori, a C. PRISACARU
acorduri au recunoscut inde blemei laoţiene. corespondentul Agerpres
iHOUSTON 26 (Agerpres). — in condiţii meteorologice foar toare, iar după zece minute se pendenţa, suveranitatea, uni maselor plastice de 13 ori. io Prago Degustător
Misiunea selenară „Apollo- te bune. încheie executarea celei mai tatea şi integritatea teritoria ' Problema laoţianâ — subli
15" a debutat luni, la mo Ulterior. operaţiunile au dificile din suita acestor ma lă a Laosul ui. 1 niază declaraţia —'trebuie să sui generis
mentul prevăzut — ora 15,34 decurs conform programului. nevre — cuplarea cabinei de Deşi au participat la confe fie soluţionată de către părţi
(ora Bucureştiului) — o dată La ora 15,46 (ora Bucureştiu comandă cu modulul lunar rinţa de la Geneva în proble le laoţiene interesate, pe ba E n g l e z u l D o n H a r r i s o n a
za acordurilor de la Geneva
co lansarea navei de la Cape lui) nava s-a înscris pe orbita „Falcon", ma laoţianâ din anul 1962 — a n i v e r s a t d e c u r i n d u n d e
Kennedy în direcţia Lunii. eircumterestră de parcare — Această serie de manevre se spune în document — Sta privind Laosul şi în confor c e n i u d e e x e r c i t a r e a m e
mitate cu situaţia actuală din
David Scott, James Invin şi care avea 169,4 km la perigeu s-a încheiat la ora 19,49 (ora tele Unite au început să sa această ţară. Imperialiştii a- Şedinţa Direcţiunii P. 0. italian s e r i e i sa le , c it se p o a t e d e
Alfrcd Worden constituie ast şi 171,3 la apogeu — după ce Bucureştiului), o dată cu sepa boteze în mod sistematic a merîcani şi acoliţii lor trebuie o r i g i n a l ă . D o n e s t e d e g u s
fel al cincilea echipaj ameri separarea primelor două trep rarea trenului spaţial de ulti cordurile respective, la scurt t ă t o r la o f a b r i c ă d e c o n
can care se angajează în că te ale rachetei s-a efectuat ma treaptă a rachetei purtă timp după semnarea lor. Con să dea un răspuns serios la ROMA 26 — Coresponden s e r v e p e n t r u ciini fi p i
noua propunere de pace, pre
lătoria Pâmint-Lunâ-Pâmint, conform programului. La două toare, care, puţin mai tîrziu, comitent cu raidurile intense, zentată la 22 iunie 1971 de tul Agerpres, Nicolae Puicea, le. care vizează înăsprirea u- \ sici. L a nco6*$mhta a n i v e r
cu misiunea de a realiza, dacă ore şi cincizeci de minute de a fost plasată pe o traiectorie efectuate de avioanele ameri către Frontul Patriotic din transmite : Sub conducerea nor prevederi esenţiale ale i s a r e , s ă r b ă t o r i t u l a m ă r t u
reformelor.
totul decurge in condiţiuni la lansare, nava a fost plasa lunară diferită de cea a navei cane, S.U.A. şi acoliţii lor au Laos in vederea încetării fo lui Enrico Bertinguer, vice- risi t r e p o r t e r i l o r c ă p r e p a
bune, a patra debarcare pe tă pe traiectoria Pâmînt-Lu- spaţiale, prin aprinderea mo întreprins atacuri pe scară cului în ţară, inclusiv a sistă secretar general al Partidului „Direcţiunea P.C.I., se spu- \ r a t e l e p e n t r u p i s i c i s i n t
Selene. nâ. Ea se afla la sfîrşitul a torului acesteia la o comandă largă împotriva zonei elibe rii bombardamentelor între Comunist Italian, a avut loc ne în comunicat, a holârît sâ \ m u l t m a i g u s t o a s e .
cestei manevre la o distanţă transmisă de pc Pâmînt, pen convoace, pentru joi 29 iu- ţ
Comunicările de la bordul rate a Laosului. aflată sub prinse de aviaţia americană, o şedinţă a Direcţiunii P.C.I.
navei anunţă că toiul se des de 180 km de Pâmînt şi tru evitarea oricărui risc de controlul forţelor patriotice. în cadrul căreia senatorul lie, pe toţi secretarii comite- \ Răzbunarea
făşoară bine, programul orar 403 650 km de Lună, viteza de ciocnire. Lansînd cea mai amplă ope pentru ca. apoi, părţile lao Paolo Bufalini, membru al lelor regionale ale partidului ţ
fiind respectat cu rigurozita deplasare pe traiectorie fiind Cei trei astronauţi au trecut raţiune de acest gen împotri ţiene interesate să se întâl Direcţiunii partidului, a pre şi pe secretarii federaţiilor ^ U n l o c u i t o r d i n S y d n e y ,
te, iar funcţionarea sistemelor de 28 100 km pe oră. apoi la executarea programu va Laosului — „Lam Son- nească şi să reglementeze zentat un raport referitor la p e n u m e W i l l i a m D o r b o n ,
de bord şi executarea mane Puţin mai tîrziu, după o su lui de zbor care include exer problema laoţianâ in mod stadiul dezbaterilor din Par districtuale, în scopul mobili- ^ s e p l i m b a f ă r ă g r i j ă in a-
vrelor decurgind normal. mară verificare a stării de ciţii complexe de navigaţie şi 719" — la care au participat paşnic. lament asupra unor importan zării şi al discutării acţiuni- * p r o p i e r c a o r a ş u l u i . D i n -
Prima zi de zbor a început, funcţionare a aparaturii de orientare in spaţiu, verifica aproximativ 50 000 de militari te proiecte de reforme econo- lor întreprinse de comunişti 1 t r - o d a t ă s - a pomenit ata
d e a l b i n e .
roi
de fapt, cu reluarea numără la bord, astronauţii au trecut rea amănunţită a stării de ai armatei saigoneze şi ai for In lumina declaraţiei adop mico-sociale şi la situaţia po pentru a respinge atacul for- ’ cat de u n m a r e a l î n ţ e p ă
N u m ă r u l
torii inverse, luni dimineaţa, la executarea manevrelor funcţionare a sistemelor de ţelor S.U.A., cu sprijinul ma tate la conferinţa la nivel litică actuală din Italia. In t u r i l o r p r i m i t e a f ă c u t n e
constituirea trenului
pentru
şi definitivarea pregătirilor în bord, precum şi fotografierea înalt a popoarelor indoehine- tr-un comunicat al Biroului ţelor de dreapta, pentru a ’ c e s a r ă s p i t a l i z a r e a u r g e n t ă .
vederea lansării. Temerile spaţial în formula de zbor i Pâmintului şi Lunii in ultra siv al aviaţiei americane, Sta ze şî bucurîndu-se de aproba de presă al Partidului Comu face sâ înainteze o politică ri- ^ Î n c ă un a m ă n u n t : D o r b o n
violet.
provocate de instabilitatea modulul lunar, cabina de co tele Unite sperau să obţină o nist Italian se arată că Direc guroasâ de reforme şi pentru ) l u c r a la o f a b r i c ă d c m i e r e
condiţiilor atmosferice au .fost mandă, modulul de serviciu. Prima zi de activitate în victorie decisivă în războiul rea şi sprijinul oamenilor iu ţiunea P.C.I. a aprobat linia a garanta ţârii consolidarea şi ţ a r t i f i c i a l ă .
infirmate, lansarea avind loc La ora 18,55 (ora Bucureştiu spaţiu se încheie marţi dimi bitori de pace şi dreptate din urmată de grupurile parla
lui), cabina de comandă „En- neaţa, la ora 6,00, cind este din Indochina, dar această o întreaga lume, poporul laoţian dezvoltarea cadrului demo- ^
deavour" s-a separat de ulti prevăzut să înceapă o pe peraţiune a suferit un eşec mentare comuniste din Came cratic şi constituţional".
ma treaptă a rachetei purtă rioadă de repaus de zece ore. total. va învinge toate dificultăţile, ra deputaţilor şi Senat, în
Ansamblul folcloric va face orice sacrificiu şi, u scopul apărării punctelor în
măr la umăr cu popoarele noitoare din proiectele de re
studenţesc „Doina" frăţeşti vietnamez şi cam forme discutate ; Direcţiunea
PEKIN. — După cum in Consiliului de Miniştri, Mâr- bodgian, îşi va intensifica P.C.I. a aprobat, de aseme
întreprinde un formează agenţia China cello Caetano. lupta pentru înfrîngerea a nea, lupta dusă de parlamen
Nouă, Ia Pekin au avut loc tarii comunişti pentru ca le
turneu în Italia convorbiri între Li Sien- asistentul pentru probleme gresorilor americani şi va e gea asupra locuinţelor şi cea
TUNIS. — Salim uiel Yafi.
Laos cu adevărat
difica un
Nien, vicepremicr al Consi
liului de Stat al R.P. Chine politice al secretarului gene privind reforma impozitelor
ROMA 26. — Corespon paşnic, independent, neutru,
dentul Agerpres, Nicolae ze, şi alte persoane oficiale ral al Ligii Arabe, a sosit Ia democratic, unit şi prosper, sâ fie îmbunătăţite Sn raport
Puicea, transmite: Ansam chineze şi membrii delega Tunis pentru a examina cu contribuind la transformarea cu cerinţele maselor munci
blul folcloric studenţesc „Doi ţiei guvernamentale din oficialităţile tunisiene evo toare, determinînd astfel e-
na" întreprinde în prezent, Sierra Leone, condusă de luţia situaţiei din lumea peninsulei indochineze într-o
cu mult succes, un turneu în Christian Kamara-Taylor, arabă după recentele con regiune realmente paşnică şl şuarca planurilor grupărilor
Italia. ministru de finanţe, secretar cestui an, să se obţină su fruntări iordaniano-palesti- independentă, se spune în în dc dreapta din cadrul şi din
Partieipînd în oraşul An- general al partidului Con ma de 2 miliarde lire. niene. Ulterior, el va între afară coaliţiei guvernamenta-
eona, de pe malurile Adriati- gresul întregului popor. prinde vizite similare in Li cheierea declaraţiei.
cii, la „Sărbătoarea mării" — LISABONA. — Vicepre bia şi Algeria.
împreună cu formaţii folclo şedintele Statelor Unite ale
PEKIN. — La Pekin n so
rice din Franţa, Iugoslavia, sit într-o vizită de prietenie Americii, Spiro Agnew, a CAIRO — Ambasada Re Mişcări revendicative în S. U. A.
Senegal şi Italia — ansam o delegaţie a Mişcării popu sosit luni într-o vizită oficia publicii Arabe Unite va re
blul românesc a obţinut „Ma lare pentru eliberarea An- lă de două zile la Lisabona, prezenta interesele Sudanu SAN FRANCISCO 26 (A- WASHINGTON 26 (Ager
rele premiu". După spectaco golei, condusă de Agostinho ultima etapă a turneului său lui la Bagdag, anunţă agen genpres). — In Statele Unite pres). — Sindicatul unit al
lele date la Ancona, Arezzo, Neto. preşedintele mişcării, Prin U state. La sosire, Ag ţia France Presse, citind un continuă greva docherilor de muncitorilor din transporturi
Ricti, Aquila, ansamblu] a anunţă agenţia China Nouă. new a fost întîmpinat de comunicat oficial egiptean. la 24 de porturi ale coastei (U.TU.) a informat alte 11
participat duminică seara la In legătură cu ruperea rela vestice, declanşată Ja 30 iu companii feroviare că vor fi
o manifestare consacrată preşedintele Adunării Na ţiilor diplomatice irako-su- nie, după eşuarea negocieri paralizate de grevă $n caz„ul
României. în parcul Eur din ROMA. — In Italia conti ţionale a Portugaliei şi mi daneze, sursa citată menţio lor dintre sindicate şi patro în care revendicările formula
Roma. inlerprclînd cu multă nuă cu succes campania p e n nistrul afacerilor externe, nează că membrii ambasa nat. Invocînd prejudiciile a te nu vor fi acceptate. Au în ANGLIA. O rccciilâ .\nchctfl. I» ritului opiniei publice brita
măiestrie un reuşit program tru obţinerea de fonduri in Rui Pntricio. In cursul şede dei irakiene expulzaţi din duse activităţii comerciale a cetat deja lucrul, după cum s-a nice a nritat cil C7 la sulA din cei chestionaţi slut împotriva a*
de cîntece şî dqnsuri popu sprijinul presei comuniste. rii sole la Lisabona, vicepre Sudan au făcut duminică Statelor Unite, guvernatorul anunţat, 120 000 de munci derA.nl Angliei la Piaţa comunA, Iar la conferinţa extraordinara a
lare româneşti. Pînâ în prezent — informea şedintele S.U.A. va aven o statului Oregon, Tom McCall, tori de la patru firme fero partidului laburist din Anglia, numeroşi delegaţi au subliniat con
Printre cei prezenţi se n- ză ziarul J’Unita — s-au ob seara o escală la Cairo, in a cerut preşedintelui Nixon secinţele nefavorabile economice, sociale şi politice pc caro le-ar
flau ministrul turismului şi ţinut peste un miliard de li întrevedere cu preşedintele drum spre Bagdag. sâ facă uz de prerogativele viare care operează in sudul aduce Angliei aderarea la Piaţa comunA. In timpul conferinţei,
spectacolelor al Italiei, Gian- re italiene. Obiectivul fixat sale pentru a pune capăt con S.U.A. Adjunctul ministrului numeroşi manifestanţi au demonstrat tn faţa palatului Weslmln-
mnttco Mntteotti, reprezen şi în acest an în sprijinul flictului. Docherii şi-au anun muncii, W. J. Usery, îşi conti ster împotriva aderării. Reproducem o cariraturA apflrutâ tntr-un
tanţi ai municipalităţii Roma, presei de partid a găsit un KAMPALA. — Generalul Idi Amin, şeful statului ţat, insă, hotârîrea de a nu ceda ziar engleî, HustratlvA pentru op ozlţla crescindA p© curo o Intlm-
ambasadorul Republicii So larg răsunet în rîndurile co ugandez, a dezvăluit descoperirea unui complot împo presiunilor autorităţilor şi de nuă eforturile de mediere, plnft aderarea la Piaţa comunA,
cialiste România la Roma, Ia- muniştilor şi ale Federaţiei triva actualelor autorităţi ale ţârii — anunţă agenţia a continua greva pînâ la sa pentru a evita extinderea
cob lonnşcu, şi colaboratori tineretului comunist, ale France Presse. Printre cei implicaţi s-ar număra mi tisfacerea revendicărilor lor. grevei la întregul sector.
ai ambasadei române. nistrul administraţiei publice şi locotenent-colonelul
Manifestarea a cuprins, dc maselor muncitoare, care Ochima, demis recent din funcţia de comandant al
asemenea, inaugurarea unei şi-au luat angajamentul ca statului major al foiţelor armate.
expoziţii de pictură contem pînâ la festivalul ziarului Idi Amin a precizat că locotenent-colonelul Ochima trebuie să plătească, prin in
porană românească şi a unei termediul mijlocitorilor vc-
expoziţii fotografice, jlustrînd „l’Unita", organ PCI., ce a fost arestat. Î.T A U T A TI SO CIALE DURE roşi, taxe dc la 500 pînă la
cele mai cunoscute şi apre va avea loc în toamna a- 1 000 de franci pentru a li se
ciate obiective turistice din „împrumuta" o adresă.
ţara noastră. In aşezările de barăci au
oare pentru străini faţă de
„De mult n-am mai văzut Franţa are însă aspecte mult cele acordate autohtonilor. loc în mod frecvent acciden
au ars,
mai dureroase. Datorită rea
te Numeroşi copii
s. u. a: aşa ceva", spunea cu conster lităţilor dure din ţara lor, ei Aslfel, un familist portughez s-au asfixiat sau au degerat.
nare primul ministru al Fran
ţei, Chaban Delmas, după o o părăsesc pe căi ilegale, că cu cinci copii primeşte o a In decursul a cinci săptâmini
vizită într-unul din slumsuri- zând in mîinile unor misiţi locaţie de 5 ori mai mică dc- din acest an, în slumsurile
0 puternică demon le Parisului. Şi el a promis : care îi .plasează în locuri de dt un francez. Din cauza ve franceze şi-au pierdut viaţa
„Pentru demolarea acestor a muncă grea şi prost plătită. niturilor lor mici, numai 4 la 19 oameni, eci mai mulţi co
straţie antirasială şezări voi lua măsuri care sâ In 1970, portughezii au for sută din totalul muncitorilor pii, arşi sau asfixiaţi. La sfîr-
străini din Franţa pot închi
fie operate chiar de miine". De mat jumătate din totalul i şîtul lunii ianuarie. în slum-
WASHINGTON 26 (Ager la această declaraţie au tre migranţilor în Franţa. Patro ria o locuinţă. Cei mai mulţi sul denumit cu ironie amară
pres). — O puternică demon cut multe luni, dar măsurile natul francez manifestă pre trăiesc în barăci. Destul de „Plaisir", a fost găsit un co
straţie antirasială a fost or se lasă aşteptate. Intre timp, dilecţie pentru forţa de mun des se întîlnesc cazuri în pil de patru ani sfişiat dc
care opt persoane locuiesc in
ganizată duminică in oraşul slumsurile oraşelor Franţei că ieftină. In prezent, fieca tr-o singură cameră de 12 şobolani.
Columbus, statul Gcorgia. continuă să crească datorită re al cincilea muncitor din in mp, fiind nevoite sâ doarmă Opinia publică progresistă
Manifestanţii s-au îndreptat imigrării masive de munci dustrie este străin. Pentru a în trei schimburi. franceză condamnă tratamen
nul viitor, s-a calculat că fie
spre clădirea poliţiei pentru a tori străini, care vin din ţă care al doilea loc de muncă In condiţii proaste de lo tul aplicat muncitorilor stră
prolesta împotriva concedierii rile învecinate mai sărace nou creat va fi ocupat de un cuit şi adesea subalimentaţi, ini şi organizează numeroase
o cinci negri care au partici pentru a-şi căuta de lucru. imigranţii sint supuşi, eu a- acţiuni de protest împotriva
In Franţa tâicsc astăzi mai
pat la manifestaţiile pentru mulţi muncitori străini dccît în muncitor imigrant. tît mai mult, boli lor. „Mun rapacităţii patronatului, care
respectarea drepturilor civi Dar, în ciuda ponderii lor citorii africani, declara Mi obţine profituri fabuloase dc
pe urma exploatării muncii
le. Poliţia a recurs la grena orice altă ţară a Europei occi în economia franceză, cel diei Mnssenct, un reprezen acestora, şi împotriva indife
dentale : 3,5 milioane. Numai
mai adesea muncitorii străini
de cu gaze lacrimogene. Un în anul trecut, au sosit aproa nu sint plătiţi corespunzător tant al Ministerului francez renţei cercurilor oficiale faţă
număr de 15 persoane au fost pe 300 000 de persoane în calificării. Aşa, de pildă, a- al Muncii, sint de 60 dc. ori de această stare de lucruri.
arestate. căutare de lucru. proxîmativ 50 la sută din mai mult expuşi tuberculo Acţiunile îmbracă forme di
Comentind raportul publi Imigrarea muncitorilor stră muncitorii calificaţi algerieni zei decît francezii". ferite, de la manifestaţii de
cat la Washington de către ini1 în Franţa a cunoscut du sînt încadraţi ca lucrători ne In împrejurimile Parisului, solidaritate la care participă
Institutul pentru studierea pă război mai multe valuri calificaţi. unde trăiesc aproape un mi muncitori francezi şi străini,
succesive. In primii ani post Nu numai în ceea ce pri lion de străini, „bidonvilles'1 pînâ la petiţii semnate dc
problemelor oraşelor, ziarul sînt singurele locuri dc refu
belici. muncitorii străini pro veşte salariile, muncitorii personalităţi din viaţa politi
„New York Times" sublinia veneau în exclusivitate din I- străini sînt dezavantajaţi. giu. Dar nici aici imigranţii că, ştiinţifică şi culturală,
FRANŢA. La Salonul iniei» apoual tle aeronautic* tic la Rn urget umlc au fosl expuse ulti ză că discriminarea rasială talio. După 1950. majoritatea Deşi guvernul a încheiat o nu locuiesc fără sâ plăteas care cer condiţii de viaţă
nu
că. Intrucît autorităţile
mele »oulA(i iu materie, mit ilc vizitatori autohtoni şi slrAini au stat la rîntl sil poală pat runde contribuie în mod substanţial imigranţilor au format-o spa serie de acorduri cu ţările consideră „bidonvilles" drept demne pentru muncitorii imi
In avioane. la pauperizarea populaţiei de niolii, iar în prezent, pe pri din care provin imigranţii domicilii stabile, muncitorii granţi.
In fotografie: Afluenţă record Ln faţa avionului supersonic „Concorde". mul loc se află portughezii. privind alocaţiile sociale, a C. VARVARA
culoare. Exodul portughezilor spre cestea continuă să fie inferi străini care caută de lucru
Redacţia al administraţia aia rutul i Deva. atr. Dr. Petru proze. nr. 35. JPelefoane nr. 13317 «1 1 13 88. (Tiparul i întreprinderea poligrafica Deva