Page 89 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 89
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
GENEVA Şedinţa comite
tului pentru dezarmare
prezidată de ambasadorul
României Ion Datcu
PERU: 150 de ani de la i
proclamarea independenţei
$
Din ţările socialiste
Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5148 MIERCURI 28 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI 5
C O LEC TIV ELE DE MUNCĂ DIN JU D EŢ
Facultatea VIZITA DE IUCRU A TOVARĂSILIfl
RAPORTEAZĂ UN NOU SUCCES:
muncitorească UAE m eu PE PIAIFOMIA COMPEEXUIUI
INDUSTRIA HUNEDOREANĂ din abataj
N u - s p u ţ i n i o a m e n i i c a r e , DE OBIECTIVE IHEADE I.F.A. - MAGME
i n a d i n c u r i l c V ă i i J i u l u i , a
a în deplin it Înainte de m i l i o a n e l e d e t o n e d e c ă r
c o l o u n d e s e t r u d e ş t e p e n t r u
b u n e . işi s o c o t e s c munco nu In cursul zilei de marţi, to nostru, Iubite tovarăşe Nicolae tă de noile condiţii create Fiecare dintre obiectivele
in a n i ci în d e c e n i i d e sir - varăşul Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu" platformei de la Măgurele, prevăzute a fi construite alei
g u i n ţ ă , d ă r u i r e şi a b n e g a ţ i e . secretarul general al Partidu In sala de lectură, unde se prin transformarea acesteia sînt analizate de secretarul
TERMEN PIANUL PE 7 LUN Ş i t o c m a i p e n t r u că n u - s tat Institutul de fizică atomi află reunit Consiliul ştiinţi intr-un complex naţional, tn general al partidfului, împre
lui Comunist Român, a vizi
şi s t i m a ,
p r e ţ u i r e a
p u ţ i n i ,
fic al Institutului, <prof. Ioan
care să se realizeze o colabo
ună ca specialiştii, în diferi
ş(
r e s p e c t u l
a d m i r a ţ i a f a ţ ă
d e a c e ş t i o a m e n i c a p ă t ă p r o că a) Comitetului de Stat pen Ursu adresează tovarăşului rare strinsă şi operativă în te variante de aimplasare. Se
Nicolae Ceauşescu,
celorlalţi
unul
tru Energia Nucleară,
p o r ţ i i şi d i m e n s i u n i u r i a ş e . tre învăţământ, cercetare şi caută şi se găsesc soluţii pen
din cele mai mari şi impor conducători de partid şi de producţie, pentru domeniul tru încadrarea optimă 4n spa
Prevederile primelor 7 luni ► Producţie suplimentară: C a p ă t ă s e n s u r i şi s e m n i f i c a tante centre de cercetare şti stat, un cuvînt de bun so fizicii, al energiei nucleare şi
ţii p r o f u n d e , g e n e r a t e d e î n ţiu, în mediul ambiant a noi
lor unităţi de cercetare, a
la produef/a globală. marfă fa 67 000 tone cărbune net, 12 000 s ă ş i n o b l e ţ e a la s u p e r l a t i v u l inţifică din ţara noastră, pe a sit, exprîmînd bucuria între pentru domeniile conexe, Sînt Facultăţii şi Institutului de
cărui platformă urmează să
gului colectiv de salariaţi ai
obiectivele
prezentate apoi
tone fontă, 23 000 tone oţel, a b s o l u t a o m u l u i m u n c i t o r , fie amplasat şi construit un
bricată, marfă vîndură si înca c ă r u i a p a r t i d u l i-a d e s c h i s Comitetului de Stat pentru principale care au întregit fizică, a grupului social-stu-
7 500 tone laminate, 8 800 mc l a r g p o r ţ i l e a f i r m ă r i i . complex de noi şi importan Energia Nucleară şi ai unită baza de cercetare a Institu denţesc, a blocurilor de. le-
sată, productivitatea muncii şi te obiective nucleare de în- ţilor sale de cercetare, pro tului. cuinţe pentru cercetători şi
buşteni şi 1 100 mc cherestea, vâtămînt, cercetare şi pro iectare şi producţie de a-1
Prin intermediul unor ma
export au fost îndeplinite înainte 13 700 mp dale şi 6 000 mc pre ducţie. primi pe Înalţii oaspeţi, mul chete, planuri şi schiţe se alţi specialjşfi. Concluziile
discuţiei - prefigurează apari
ţumirile muncitorilor,
tehni
La această întâlnire de lu
de termen fabricate din beton cru cu specialiştii care acti cienilor, cercetătorilor şi ce prezintă, de către ing Adrian ţia la Măgurele a unul ade
vărat oraş al , atomiştilor, In
vează în domeniul atomic şl lorlalţi specialişti pentru Georvescu, prim-vicepre.şedin- care vor lacra şi vor avea
Stat
te al Comitetului de
nuclear, secretarul general al sprijinul generos, pentru
Colectivele muncitoreşti din Sub conducerea competentă realizările peste plan să pentru Energia Nucleară, va condiţii de viaţă dintre cele
industria judeţului nostru au a organizaţiilor dc partid, crească la 12 000 tone fontă, partidului a fost însoţit de permanenta îndrumare acor riantele de amplasare ale al mai moderne sute şi sute de
dnhindit un nou şi remarca comuniştii, toate colectivele 23 000 tone otel, 7 500 tone la tovarăşii Emil Bodnaraş, Ma dată de partid şi guvern tor importante obiective pre- cercetători, cadre didactice şi
hil succes in muncă. Planul de muncă au examinat cri ' minate finite pline. A u r e l C r i s t e a , m i n e r , ş e f nea Mânescu, llîe Verdet şi dezvoltării acestui domeniu văz.ute a fi realizate, în viito studenţi. .
pe primele 7 luni ale anului tic rezervele existente în în Alături «le siderurgişti, mi d e b r i g a d ă , v e t e r a n al m i Dumitru Popa Sînt înfăţişate atit progresul rul apropiat, pe platforma Secretarul general al parti
n fost îndeplinit integral îna treprinderi. au găsit noi so nerii înscriu rezultate «lemne n e i A n i n o a s a , e s t e u n a u t e n Nu a trecut deott nn an de înregistrat în dezvoltarea ac Măgurele In acest fel, vor fi dului recomandă proiectanţi
inte de termen. S-au realizat luţii. căi şi mijloace pentru dc abnegaţia muncii lor. Ast t i c r e p r e z e n t a n t al a c e s t u i cînd tovarăşul N i c o l a e tivităţilor atomice şi nuclea grupate, pe această platfor lor şi specialiştilor să reva
astfel prevederile la produc punerea lor în valoare. Răs fel. colectivele aparţinătoare l a r g şi c o m p a c t d e t a ş a m e n t Ceauşescu a mal fost oaspe re din ţara noastră, cît şi re mă, într-o concepţie unitară, dă şi să refacă proiectele în
ţia globală industrială, pro punderea muncitorească a Centralei minereurilor nefe m i n e r e s c . C e i p e s t e 20 d e tele acestei unităţi complexe alizările obţinute in ultimul institute de cercetări, centre aşa fel îneîb Institutul de fi
ducţia marfă fabricată şi colectivelor, întărirea con roase Deva au raportat înde a n i d e mtmcâ la m i n ă l - a u de cercetare, proiectare şi timrp în unităţile de profil, de proiectare şi producţie de zică Bucureşti şi Facultatea
marfă vîndulă şi încasată, la ştiinţei acestora dc proprie plinirea planului pe 7 luni cu Q j u t a t p e a c e s t o m n u nu producţie. De atunci activita care acoperă, treptat, un larg aparatură şi instalaţii nucle de fizică să fie reunite tntr-o
productivitatea muncii şi ex tari şi producători ai mijloa o săptăminâ moi devreme, în mai să d e v i n ă u n v e r i t a b i l tea institutului a înregistrat spectru de cercetări, înce- are, unităţi de învăţămînt de singură construcţie cu pro
port Avansul cîştigaf în în celor dc producţie s-au con timp ce colectivele minelor m a e s t r u al abatajului, dar importante realizări, pe care pînd cu cele fundamentale şi specialitate, centrul de infor
treprinderile industriale asi cretizat în folosirea mai bună din Valea Jiului raportează să şi d o b t n d e a s c ă e x p e r i e n specialiştii din acest domeniu sfîrşind cu importante apli mare şi documentare nu fil complex, pentru a se da
gură condiţii optime ca pină a maşinilor, utilajelor şi in peste prevederi o producţie ţa d e a o r g a n i z a şi o c o n de vîrf le-au raportat cu în caţii dn economia naţională. cleară şi altele La Măgure astfel cadrelor didactice şi
la finele lunii in industria stalaţiilor, în organizarea su netă dc cărbune de 67 000 to d u c e a c e l c o m p l e x d e m u n dreptăţită mîndrie secretaru Sint conturate perspectivele le. alături de Institutul studenţilor care vor -învăţa
huncdorcnnă să se ol>|ină, perioară a producţiei şi a ne. Cu rezultate similare se că c e - ş i t r i m i t e z i l n i c şi în lui general al partidului, ce ce se deschid cercetărilor şi aici posibilitatea să , îmbine
fată de bilanţul rodnic înche muncii. în utilizarea cu ran prezintă forestierii, care au r i t m d e c e a s o r n i c d e s u b p ă - lorlalţi comlucâtori de partid activităţilor nucleare prin de fizică atomică. Centrul cît mai armonios activitatea
iat la jumătatea anului, con dament sporit a forţei de «lat pînă acum peste plan m i n t mesajul s u t e l o r d e t o şi de stat cu prilejul vizitei la prisma energeticii nucleare, de pregătire şi specializarea practică cu cea de cercetare
siderabile sporuri «Ic produc muncă şi a timpului dc lu 8 800 mc buşteni şi 1100 mc n e d e c ă r b u n e . Ş i, m a i p r e I.F.A. Ramură de avangardă producţiei de aparatură spe cadrelor, vor funcţiona, în- şi (producţie. Cercetarea —
ţie. cru, în întărirea . ordinei şi cherestea, precum şi colecti s u s d e t o a t e a c e s t e a , C r i s a ştiinţei contemporane, cu cifică, pregătirii şi specializă tr-un viitor apropiat, Institu indică tovarăşul N i c o l a e
Este un merit deosebit al disciplinei in muncă vele «lin industria materiale t e a a ( n v ă ţ a t să d e v i n ă u n y aplicaţii de mare anvergură rii cadrelor, relaţiilor de co tul de fizică Bucureşti, Fa Ceauşescu —r trebuie strîhs
minerilor, siderurgiştilor, o-- Siderurgiştii hunedoreni se lor «Ic construcţii, unde pre o m v r e d n i c ' d e c e e a c e a s în energetică, în industrie, în laborare Interne şl Internaţio cultatea' de fizică a Univer
nerreticicnilov. ohimişlilor, fo situează şi dc această dată în vederile sint «Icpăşilc cu t ă z i a d m i r ă m şi p r e ţ u i m c u biologie, tn agricultură şi sităţii şi secţia de ingineri fi
restierilor, lucrătorilor din in fruntea întrecerii, contribu 13 700 mp «laie şi 6 000 mc g e n e r o z i t a t e . nale. Traducerea Jn viaţă a zicieni de la Institutul poli (Coniinuorc Im pag. a 4 o)
dustria materialelor «le con ind hotăritor la îndeplinirea prefabricate din beton. Ase în medicină, cercetările nu obiectivelor propuse, arată
strucţii şi locală de a fi con înainte dc termen a planu menea rezultate valoroase — M a i In ti i — s p u n e t o cleare se bucură în ţa prof Ioan Ursu, este facilita tehnic.
tribuit. cu toată capacităfca lui pe judeţ Ritmurile acce s-ou înregistrat şi la M.C. v a r ă ş u l D u m i t r u H e r , s e c r e ra noastră de o deosebită
Hc muncă, cu abnegaţie, dă lerate de producţie înregis Deva şi M.L. Hunedoara. t a r u l c o m i t e t u l u i d e p a r t i d atenţie. Congresul al X-lea al
ruire şî responsabilitate mun trate în toate secţiile dc bază Abnegaţia şî «lăruirea. com a l m i n e i — t r e b u i e ţ i n u t partidului a aprobat primul Deschiderea lucrărilor celei
citorească Ia înregistrarea a ale marelui combinat deter petenta şi responsabilitatea m i n t e că t o a t e a b a t a j e l e p e Program nuclear naţional, a-
cestui succes de prestigiu. mină ca, pînă la finele lunii, c a r e C r i s t e a le-a „ c o n s u vlnd ca obiective principale
cu care au muncit colectivele m a t " i t r e m e d e p e s t e 20 d e industrializarea energiei nu
întreprinderilor hunedorene a n i a u f o s t şi s l u t şi a s t ă 2i cleare, introducerea energeti de-a XXV-a Sesiuni a C.A.E.R.
constituie garanţia că pînă la e x e m p l u d e m ă i e s t r i e m i jje- cii nucleare în balanţa ener
finele lunii sc vor acumula r e a s c ă . Ş i ăsta n u - i un l u c r u getică naţională şi extinderea
EXPUNERI noi «lcpăşiri dc plan. astfel cercetărilor pentru diversifi chis la Bucureşti lucrările ce
Marţi, 27 iulie, s-au des
ca bilanţul primelor 7 luni carea aplicării tehnicilor nu Dineu oferii De tevaresul lei de-a XXV-a Sesiuni a
«le muncă din acest prim an (Coniinuorft itn pop. a. .3-a) cleare în sectoarele producti
La Caso de cultură din mare număr de elevi din al cincinalului să devină mai ve şi în alte domenii ale vie Consiliului de Ajutor Econo
staţiunea balneoclimaterică tabăra dc la Vata dc Jos şi dens in realizări dc prestigiu. mic (Reciproc.
Geoagiu-flă» şi în tabăra e publicul din comuna Tui ţii sociale La lucrările sesiunii iau
levilor dc la Sarmizcgc- au audiat expunerea prof. La sosirea în Institut, con NICOLAE M M parte : delegaţia Republicii
tusa, sîmbătă şi duminică univ. «Ir. Ştefan Gheorghi- ducătorii de .partid şi de stat Populare Bulgaria în frunte
profesorul universitar Va- (ă, «lin Bucureşti — „Note sint întîmpinaţî de <prof. loan cu Stanko Todorov, preşedin
Icriu Puşcariu. din Uucu- dc drum din California". Ursu. preşedintele Comitetu In onoarea delegaţiilor gu Au luat parte conducătorii tele Consiliului de Miniştri,
rcşli. a susţinut expunerea Manifestările au fost orga lui de Stat pentru Energia vernamentale participante la delegaţiilor guvernamentale delegaţia Republicii Socialis
„Despre parcuri şi rezerva nizate dc către Comisia ju- Nucleară, directorul Î.F.A., lucrările celei de-a XXV-a din tocile socialiste membre te Cehoslovace In frunte cu
ţii naţionale". «letcană pentru «lifuzarea Mircea Maliţa, ministrul în- Sesiuni a Consiliului de Aju ale C.A.E.R., participante la Lubomir Strougal, preşedin
Tot în zilele amintite, un ştiinţei şi culturii. vâţâmîntului, acad. Horia Hu tor Economic Reciproc, se aotuala sesiune, tovarăşii i tele Guvernului Federal, dele
lubei, ministru consilier la cretarul general al Partidu gaţia Republicii Democrate
Consiliul de Stat, Ion Şt Ion, lui Comunist Român. pre Stanko Todorov, preşedintele Germane în frunte cu Willi
vicepreşedinte al Consiliului şedintele Consiliului de Consiliului de Miniştri al Re Stoph. preşedintele Consiliu
Economic, de membri ai con Stat al Republicii Socialis publicii Populare Bulgaria, lui de Miniştri, delegaţia Re
publicii Populare Mongole In
ducerii Comitetului şi ai unor te România, tovarăşul Nicolae Lubomir Strougal, preşedin frunte cu Sonomin Luvsan,
PAGINA A ll-A înstituţii centrale şi de spe Ceauşescu. a oferit marţi sca tele Guvernului Federal al preşedinte ad-interim al Con
Republicii Socialiste
Ceho
cialitate. academicieni, cerce
tători. de un marc număr de ra un dineu. slovace, Wil 1 i Stoph. pre siliului dc Miniştri, delegaţia
Republicii Populare Polone în
salariaţi ai Institutului de fi Au participat tovarăşii Ion şedintele Consiliului de Mi frunte cu Piotr Jaroszewicz,
zică atomică Gheorghe Maurei*, preşedinte niştri al Republicii Democra preşedintele Consiliului de
iinui-iHB ui im i■!■■■■ ~~ Expresie a sentimentelor le Consiliului de Miniştri al te Germane, Sonomin Luv- Miniştri, delegaţia Republicii
dc stimă şi preţuire pentru Republicii Socialiste Româ san, preşedintele ad-interim Socialiste România în frunte
activitatea neobosită pc care nia, conducătorul delegaţiei al Consiliului de Miniştri al cu Ion Gheorghe Maurer, pre
o depune în fruntea partidu guvernamentale române la Republicii Populare Mongole, şedintele Consiliului de Mi
lui şi statului, pentru grija cea de a XXV-a Sesiune a Piotr Jaroszewicz. preşedinte niştri. delegaţia Republicii
deosebită pe care o acordă C.A.E.R., Emil Bodnaraş, Ma le Consiliului de Miniştri al Populare Ungare în frunte cu
PRO GRAM UL turului campionatului Zilnic, In lanurile cooperatorilor «lin Rapoltu Mare se lucrea- cercetării ştiinţifice. legării nea Mânescu, Gheorghe Pa Republicii Populare Polone. Jeno Foclc, preşedintele Gu
zA Intens la seceriş. Cooperatorii HI aria Alba jl Kelemen Carol, acesteia «le nevoile economi nă, Gheorghe Râdulescu, 1 lie Jeno Fock. preşedintele Gu vernului Revoluţionar Munei-
care deservesc una din combine, prezenţi In fotografia de fn(A, Îşi ci naţionale, pe frontispiciul Verdeţ, Maxim Berghianu, vernului Revoluţionar Mun- toresc-Ţărânesc Ungar, dele
Diviziei naţionale A — ediţia 1971-1972 fac «ni mullâ conştiinciozitate da toria. clădirii principale a Institu precum şi vicepreşedinţi ai cîtoresc-Târânesc Ungar. A- gaţia Uniunii Republicilor So
Foto : O. CIOBANU Consiliului de Miniştri şi lexci Nikolacvici Kosîghin. vietice Socialiste în frunte cu
tului se afla înscrisă urarea: preşedintele Consiliului de
.Bine aţi venit în mijlocul membri ai guvernului. Alexei Nikolaevici Kosîghin,
E 1 ' _ _ i . . l j1" .!1! . - Miniştri al Uniunii Republi preşedintele Consiliului de
cilor Sovietice Socialiste. Miniştri.
De asemenea, a participat La lucrările sesiunii ia
tovarăşul Aleksandar Grlîcî- parte, dc asemenea, o delega
ţie guvernamentală a Repu
kov, pi im-vîcepreşedinte
al
f a terminai recoltatul păioaselor Zilnic să se realizeze randamente maxime! Vecei Executive Federale a blicii Socialiste Federative
Iugoslavia, în frunte cu A-
Federa
Republicii Socialiste
tive Iugoslavia, conducătorul leksandar Grlicikov. prim-
delegaţiei R.S.F. Iugoslavia vieepreşedinte al - Vecei Exe
In unităţile agricole coope tare. Tovarăşii Ion Zeiconi, binele — ne spuneau interlo Invitate la sesiune cutive Federale.
S a n p o to c Lazăr Gaşpar, şi inginerul mii care au terminat recol ratiste din zona Haţegului secretarul comitetului comu cutorii — se realizează o vi La lucrările sesiunii participă
şef Ion Nistor nc-*au spus tatul griului pe comună sint stadiul de vegetaţie a cultu nal de partid şi primarul co teză zilnică de 25-30 de hec Au luat parte membrii de N V. Faddecv. secretarul Con-
Cooperat«jrii «lin Banpotoc că la această unitate s-a în cooperatorii din Foit. Cu rilor a determinat ca recolta munei Toteşti, şi Pavel Tur tare la recoltat. legaţiilor guvernamentale par siliulul de Ajutor Economic
sînt cci care au terminat cheiat seceratul griului pe cele 2 combine aflale Ha tul cerealelor pâioase să în cii, preşedintele C,A P., care In ziua cînd am vizitat coo ticipante la cea de-a XXV-a Reciproc.
primii «lin comuna noastră întreaga suprafaţă — 110 dispoziţie s-o reuşii să se ceapă mai lîrziu. Sarcina de erau prezenţi la locul unde sc perativa agricolă din Ostrov, Sesiune a C.A.E.R. La deschiderea lucrărilor
recoltatul cxîuîui — nc-a hectare Pentru a înmagazi strîngă şi să se înmagazi căpetenie ce stă în faţa coo ora 20 i-a găsit în lanuri, lu- Au fost prezenţi N.V. Fad- sesiunii au participat amba
transmis telefonic tovarăşul na grabnic recolta, acum sc neze întreaga recoltă fără peratorilor şi a mecanizato crînd la seceriş, pe mecani deev. secretarul Consiliului sadorii extraordinari şi pleni
Sever Voica, secretarul Co lucrează intens la treieratul pierderi. Merite deosebite rilor o constituie insă organi zatori şi cooperatori Alături de Ajutor Economie Reci potenţiari ai ţârilor membre
mitetului comunal «le partid pro«lucţiei «Ic pe cele 60 de la încheierea secerişului in zarea exemplară a muncii şi Un deziderat de ei se afla preşedintele proc, precum şi ambasadorii ale C A.E.R şi R.S.F.I. acre
Itârău. primarul comunei. hectare un«lc seceratul s-a tr-un timp scurt au avut intensificarea eforturilor pen C A P., Cornel Lepâdâtoni, şi ţârilor membre ale C.A.E.R., şi ditaţi în Republica Socialistă
Din suprafaţa de 127 hecta făcut manual. La treierai mecanizatorii Ion Hoancă şi tru ca întreaga producţie de major la seceriş inginerul şef Ilie Bufnea. Es ambasadorul RS.F. Iugosla România.
Sesiunea este prezidată de
re, CI s-au recoltat cu com munca este organizată pe Evi Petru. grîu şi secară să ajungă grab te o dovadă certă că se ur via la Bucureşti. Ion Gheorghe Maurer, preşe
binele şi restul manual. A două schimburi. La trans nic şi fără pierderi în ham măreşte folosirea din plin a In cadrul dineului, tovară dintele Consiliului de Miniş
cum sc lucrează intens la portul snopilor sint folosite Zdrapfl bare. timpului favorabil şi obţine şul Nicolae Ceauşescu a toas tri al Republicii Socialiste
treieratul griului care a fost patru atelaje care sînt con Combinele funcţio efectua secerişul, au ţinut să rea unor randamente maxime tat pentru dezvoltarea conti România, conducătorul dele
la
evidenţieze aportul adus
recoltat manual. Intre. cci duse «le August în Pădurari:. Dintre unităţile agricole strîngerea recoltei de meca pe combinele conduse de me nuă a colaborării multilatera gaţiei române, care, în nume
care şi-au adus contribuţia Traian Popa, Vichenle IV cooperatiste din zona Rra- n e a z ă din plin nizatorii Simion Mâlâeştcanu. canizatorii Ion fosivoni. lo- le, în toate domeniile de ac le Comitetului Central al Par
la reuşita acestei acţiuni se gan şi Loghin Cătălina. «lului prima care a încheiat Viorel Tămăşloni, Gheorghe naş Opric. Carol Niculescu şi tivitate, între tarile socialiste tidului Comunist Român şi al
Această cerinţă îşi găseşte
numără mecanizatorii Livîu La slrîngcrca recoltei un secerişul eslc cooperativa corespondent în fapte la C.A.P. Clep, Petru Morar şi Ion Mi- Moise Bojin. care sînt ajutaţi membre ale C.A.E.R., între Guvernului Republicii Socia
Luca. loan Pcscaru, Aurel aport «leosebit şi-au a«lus din Zdrapti. Deoarece o Oăieşti unde, pînă ieri. a mai luiţoni, de cooperatorii Pc- de cooperatorii Pâscuţ Flo- partidele comuniste şi mun liste România, a salutat căl
Oprea, cooperatorii Galenia mecanizatorul Aurel Câtă bună parte din recoltă s-a rămas de strîns recolta de pâ Lruţa Paveloni, Olivia Pasc, rescu. Norica Opric. Lenuţa citoreşti din aceste ţâri. duros pe participanţii la cea
Deheleanu. Eugenia Albu. lină, precum şi cooperatorii strîns manual, importante ioase de pe numai 8 hectare. Paulina Peteu, Simîon şi Nu- Bojin. Rozica Lepădâtoni şi Tovarăşul Alexei ICosî- de-a XXV-a Sesiune a Con
loan Ei lip. Pavel Costică. Viorica Sonoc, • Silvia Pe- for(e şi mijloace au fost ţiu Lcpâdâtoni, precum şi de alţii. ghin, mulţumind pentru bu siliului de Ajutor Economic
Nicolae Savu. Margareta tresc, Viorica Puiuţ, Zaslo- concentrate la transportul La unitatea respectivă, pre uteciştii Axenle Hîc, Ion na organizare şi pentru po Reciproc.
Voica, Letilia Abrmlean, A- snopilor lc arii. şedintele, brigadierii şi ingi U n u l l u c r e a z ă , Ia r sibilităţile oferite de a desfă In cadrul lucrărilor sesiu
li Miiierva şi alţii. nerul şef manifestă răspun Moisoni, Iustin Davidoni, Vic z e c e a ju t a c u ... nii. Gheorghe Râdulescu. vice
Icxandru Bcnţa, Olilia Iri La acenslă unitate este de dere sporită pentru evitarea toria Armionî şi Marinei Boa şura această sesiune la Bucu
remarcat contribuţia de sea privirea reşti. a toastat pentru dez preşedinte al Consiliului de
mic şi mulţi al(ii. Foîf mă pc care şi-au adus-o pierderilor din producţie bă Lucrările la recoltat se voltarea colaborării dintre Miniştri al Republicii Socia
cooperatorii Sabin Co/<en, O activitate susţinută la desfăşoară în flux continuu. Ne-am fi aşteptat ca şi la liste România, preşedintele
V e |e l Tovarăşul Emil ian Dobir Nicolae Mptei. fon Itusnnda, strîngerea recoltei am întîl- In urma combinelor, cu două C A P. Strei să găsim aceeaşi ţările socialiste, pentru par în funcţiune al Comitetului
căii. secretarul Comilelulm Nicolae Laslău şi ton Stoi nît şi pe ogoarele cooperati prese se face balotatul paie tidele lor comuniste. Executiv al C.A.E.R., a pre
O veste îmbucurătoare am vei agricole dîn Toteşli. Cu lor, s-au executat arături şî Dineul s-a desfăşurat într-o zentat o informare în 'proble
primit şi «le la C.A.P. Vcţcl. comunal «Ic pariul Itapolţu ca, |a strîngerea recoltei de ajutorul celor 6 combine a s-au însâinintat culturi succe [Contlnuoreinpag. a 3-a) mele supuse spre examinare
Preşedintele cooperativei. Marc, ne-a informat că pri cereale păioasc. flate la dispoziţia unităţii s-a sive pe 14 hectare Cînd func atmosferă caldă, tovărăşeas sesiunii Consiliului
recoltat griul de pe 150 hec ţionează din plin toate com că. Lucrările sesiunii continuă.