Page 9 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 9
M W
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
fi Opinii favorabile la noul
plan de pace propus de
Guvernul Revoluţionar
Provizoriu al Vietnamului
de Sud
J încheierea lucrărilor
Plenarei C.C. al P.C. Italian
B Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5 128 DUMINICA 4 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
X m itm M ttM itH iH n m n tn tm tiiu M tiiiiiiM im tin w m n M m in tn n n
Bilanţul semestrial în domeniul Investiţiilor
iD ira VIZETEI PRE$ED!IUTI1UI
Toate obiectivele realizate la
timp, cu maximum de eficienţă DE STAT, liCOLAE CEAUŞESCU. iD TIEAIVDA
# Pe primele şase luni ale anului s-a realizat
In judeţ 51,1 la suta din planul anual de investiţii. Preşedintele Consiliului de lor externe şi ministru al co
Stat al Republicii Socialiste merţului exterior, Olavi Salo- Sosirea în Capitală
• Valoarea fondurilor fixe puse in funcţiune
România, Nicolae Ceauşescu, men, ministrul comerţului şi
depăşeşte cu 33,2 la suta sarcina de plan prevăzuta şi soţia sa, Elena Ceauşescu, industriei, alţi membri ai gu
iniţial pe primul semestru. şi-au încheiat sîmbâtâ vizita vernului şi ai Consiliului de Preşedintele Consiliului de Consiliului de Stat şi ai gu
oficială în Republica Finlan Stat, preşedintele Curţii su Stat al Republicii Socialiste vernului, conducători de in
Realizarea exemplară a planului de investiţii con da, efectuată la invitaţia pre preme administrative, guver România, Nicolae Ceauşescu, stituţii centrale, organizaţii
stituie unul din factorii determinanţi pentru asigura şedintelui Urho Kekkonen şi natorul regiunii Uusimaa, împreună cu soţia sa, Elena obşteşti şi alte persoane ofi
rea dezvoltării economice şi social-culturale a jude a soţiei sale, Sylvi Kekkonen. preşedintele consiliului mu Ceauşescu, s-au înapoiat sîm- ciale.
Erau,
pre
de asemenea,
ţului nostru în actualul cincinal Asigurarea din timp In cursul vizitei, şeful sta nicipal, primarul capitalei, bâtă seara la Bucureşti, ve zenţi însărcinatul cu afaceri
a documentaţiilor, amplasamentelor, urmărirea con tului român a fost însoţit de precum şi membrii suitei ofi nind din Finlanda, unde au ad-interim al Finlandei la
tractării utilajelor, a execuţiei lucrărilor, precum şî Janos Fazekas, vicepreşedinte ciale finlandeze a preşedinte făcut o vizită oficială la in Bucureşti, Pertti Kaukonen,
preşedintelui
vitaţia
Urho
a forţei de muncă au făcut posibil ca unităţile bene a! Consiliului de Miniştri. lui român. Preşedintele cu soţia, membri ai amba
ficiare de fonduri dc investiţii din judeţul nostru să Corncliu Mânescu, ministrul Nicolae Ceauşescu îşi ia ră Kekkonen. sadei Finlandei, şefii misiuni
Preşedintele Consiliului de
realizeze pc primul semestru 51.1 Ia sută din planul afacerilor externe, şi Ioan A mas bun, de asemenea, de la Slat a fost însoţit de Janos lor diplomatice acreditaţi la
anual de investiţii, planul semestrial fiind depăşit cu vram, ministrul industriei şefii misiunilor diplomatice Fazekas, vicepreşedinte al Bucureşti şi alţi membri ai
0 Ia sută la total investiţii, cu 3.G la sută la activi construcţiilor de maşini. acreditaţi la Helsinki, veniţi Consiliului de Miniştri, corpului diplomatic.
Nicolae
P r e ş e d i n t e l e
tatea de constructii-montaj şi 3,5 )a sută la lucrările Ceauşescu şi soţia sa, Elena pe aeroport. Erau de faţă am Corneliu Mânescu. ministrul Pentru a-1 saluta pe şeful
basadorul României la Hel
de construcţii. Ceauşescu, au fost conduşi la sinki, Mircea Bâlânescu, şi afacerilor externe, Ioan A statului şi a-şi exprima sti
Analiza periodică de către organele şi organizaţiile aeroportul Seutula, împodobit ambasadorul Finlandei la vram, ministrul industriei ma, preţuirea deosebită pen
de partid, consiliile dc administraţie, comitetele de Secţia electromecanica grea a Uzinei de utilaj minier Petroşani. cu drapelele de stat ale celor Bucureşti, Kaarlo Veikko Ma- construcţiilor de maşini, Mir tru ampla sa activitate con
direcţie, atît de la unităţile beneficiare cit şi de la Regenerarea kilowaţilor. Foto: VIRCIL ONOIU douâ ţâri, de preşedintele kela. cea Bâlânescu, ambasadorul sacrată dezvoltării multilate
cclc de construcţii, a situaţiei dc la fiecare obiec Urho Kekkonen şi soţia sa, Sînt intonate imnurile de României la Heisinki, de rale a relaţiilor ţârii noastre
tiv în parte a făcut posibilă stabilirea unor răspun Sylvi Kekkonen. stat ale celor douâ ţâri consilieri şi experţi. cu toate statele, în spiritul
deri comune care să asigure condiţii ma; bune de După o scurtă convorbire ^ ' P r e ş e d i n t e l e Nicolae In întîmpinare, la aeropor păcii şi înţelegerii între po
execuţie. La rezultatele bune obţinute pe ansam în salonul aeroportului, cei Ceauşescu şi preşedintele tul Bâneasa, au venit tovară poare, pentru sporirea presti
blul judeţului, o contribuţie de seamă şi-au adus-o doi preşedinţi trec în revistă Urho Kekkonen îşi strtng cu şii Ion Gheorghe Maurer, giului României în lume, la
un mare
aeroport au venit
în special colectivele de muncă dc la Termocentra Arta pionierească hunedoreană garda de onoare. Preşedintele căldură mîinile. Emil Bodnaraş, Manea Mâ număr de locuitori ai Capita
la Mintia, Centrala cărbunelui Petroşani, „Avico Nicolae Ceauşescu salută dra De pe scara avionului, şe nescu, Paul Niculescu-Mizil, lei
la" Mintia şi Consiliul popular judeţean. Pe pelul de ştab al Finlandei. ful statului român şi soţia sa Gheorghe Pană, Gheorghe La coborîrea din avion a
Râdulescu, Virgil Trofin, Ilie
total judeţ s-a realizat un volum de inves la Avignon Şeful statului nostru şi cei salută încă o datâ oficialită Verdeţ, Florian Dânâlache, tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
lalţi oaspeţi români îşi iau
tiţii de 1,1 miliarde lcî, din caro aproa apoi rămas bun de la oficia ţile venite la aeroport. Petre Lupu. Dumitru Popa, miile de bucureşteni îl acla
pe G1D milioane Ia cons(ruc(ii-montaj. Valoarea fon In cadrul Expoziţiei inter şani a fost distins cu pre La ora 15,00, avionul prezi Dumitru Popescu, Leonte mă entuziast, scandează în
durilor fixe puse în funcţiune în această perioadă es naţionale şi Muzeului „Co miul special Ia gravură, lităţile finlandeze aflate pe denţial decolează. îndreptîn- Râutu, Gheorghe Stoica, Şte delung „Ceauşescu - P.C R.".
aeroport — Rafael
Paasio,
te de peste 000 milioane lei. roprezentînd 28,2 la su piii lumii" de la Avignon- Ion Lepolsky, luliana Cojo- preşedintele Parlamentului, du-se spre patrie, însoţit pl- fan Voitec, Miron Constanti- Preşedintele Consiliului de
tă din planul anual, sarcinile semestriale fiind între Franţa sc vor afla şi nume caru şi Simona Muntcanu Ahti Karjalainen, primul mi nâ la frontieră de o escortă nescu, Mihai Dalea, Mihai Stat vine în mijlocul mulţi
cute cu 33,2 la sută. Au fost date în folosinţă autoga roase obiecte executate de din Deva. cu premiul III la nistru. Olavî J. Mattila, mi de onoare a forţelor aeriene Gere, Ion Iliescu. Ion Ioniţâ, mii, răspunde prieteneşte a
ra Deva, secţia de subproduse a abatorului din Haţeg, pionieri români şi cuprinse ceramică, Mihaela Ntca din nistru în exerciţiu-al afaceri finlandeze. Vasile Patilineţ. Ion Stânes- clamaţiilor, strînge cu căldu
noi capacităţi de producţie la „Avicola" Mintia. 1 530 in galeriile de artă „Cute Petroşani, premiul III pen cu, precum şi soţiile condu ră mîinile multor cetăţeni-
apartamente şi 451 locuri în cămine, dormitoare şi zătorii". Concursul, iniţiat tru colaje. cătorilor de partid şî de stat-, Un grup de pionieri oferă
spaţii dc cazare. de către revista „Cutezăto De asemenea,, dintre cele Intilnirea tovarăşului vicepreşedinţi ai Marii Adu flori şefului statului şi soţiei
Uilanţu) pozitiv înregistrat de unităţile beneficiare rii" pentru selecţionarea a- şapte case ale pionierului nări Naţionale şi ai Consiliu sale.
şi dc construcţii pe primul semestru al anului dă ccstor obiecte, la care au din judeţul Hunedoara, pa NICOLAE CEAUŞESCU cu conducerea lui de Miniştri, membri al (Agerpres)
certitudinea că, în continuare, prin intensificarea rit fo st-----prezentate, desene, tru au obţinut diplome de
murilor dc execuţie şi realizarea în termen a sarci încrustări în lemn, obiecte onoare : casele pionierului Partidului Comunist Finlandez
nilor planificate, programul de investiţii din acest an de ceramică, din rădăcini, Brad, Lupcni, Deva, pentru Dejun oferit în onoarea preşedintelui
va fi îndeplinit exemplar, iar obiectivele industria cusături, colaje, gravură, ceramică, şi Petroşani, pen
le şi social-culturale vor fi executate şi puse în func intarsi. măşti populare etc., tru colaje şi gravură. Ou prilejul prezenţei Ia Ceauşescu, s-au întîlnit la am
ţiune în termen şi cu o înaltă eficientă. Acest lucru re a adus satisfacţii, prin pre IETIŢIA MACEANU Helsinki, tovarăşul Nicolae basada română cu tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale,
prezintă un deziderat major la finalizarea căruia tre miile obţinute, şi pionieri vicepreşedintei Consiliului Ceauşescu, searetar general al Aarne Saarinen, preşedintele
buie să-şi aducă în continuare din plin contribuţia or lor hunedoreni. Astfel, pio judeţean a) Organizaţiei Partidului Comunist Român, P. C. Finlandez, Erkki Salo-
ganizaţiile de partid şi conducerile întreprinderilor nierul Ion Rusu din Petro pionierilor împreună cu soţia sa, Elena maa, vicepreşedinte, Viile Elena Ceauşescu
industriale din judeţ. Pessi, Olavi Hanninen şl Jor-
ma Simpura, membri ai Bi
roului Politic, Anna-Liisa Ti- Simbâtă la prinz, în onoa treţinut îndelung cu preşedin
ekso, membru al Comitetului rea preşedintelui Consiliului tele Urho Kekkonen, cu pri
Central, şi Kerttu Vaînio, se de Stat al Republicii Socialis mul ministru şi celelalte per
cretară a Comitetului de par te România, Nicolae Ceauşescu, sonalităţi politice finlandeze.
tid al districtului Helsinki. şi a soţiei sale, Elena Apoi, cei doi şefi de stat
„Cartea La întîlnire au participat Ceauşescu, primul ministru şi soţiile lor s-au îndreptat
tovarăşii Janos Fazekas, mem al Finlandei, Ahti Karjalai şpre peronul din faţă al e
bru al Comitetului Executiv nen, şi .soţia sa au oferit un dificiului. Acest moment a a
medicală al C.C. al P C R , Corneliu dejun la „Casa guvernului" vut loc în prezenţa unui foar
Mânescu, membru al C.C. al
P.C.R., şi Constantin Mitea, din Helsinki te mare număr de locuitori ai
La dejun au participat pre
capitalei finlandeze, care aş
membru supleant al C.C. al
în sprijinul PC.R. şedintele Finlandei, Urho teptau în faţa clădirii guver
Kekkonen, şi soţia sa, Sylvi
namentale
pentru a saluta
Au fost abordate probleme Kekkonen. dncâ o dată pe înalţii oaspeţi
privind dezvoltarea relaţiilor Au luat parte, de aseme români. Mulţi dintre ei fo
cadrelor medii dintre cele douâ partide, pre nea, Janos Fazekas, vicepre tografiau, filmau, grâbindu-se
cum şî unele aspecte ale si
tuaţiei din mişcarea comunis şedinte al Consiliului de Mi sâ reţină pe peliculă întîlni-
niştri, Corneliu Mânescu, mi
rea cu preşedintele Consiliu
şi auxiliare tă şi muncitorească interna nistrul afacerilor externe, lui de Stat al României. La
ţională.
Ioan Avram, ministrul indus
aplauzele celor prezenţi, to
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu triei constructoare de maşini, varăşul Nicolae Ceauşescu şi
împreună cu soţia sa, Elena şi Mircea Bâlânescu, ambasa soţia sa, Elena Ceauşescu, au
sanitare" Ceauşescu, au reţinut apoi pe dorul ţârii noastre la Hel răspuns cu gesturi prieteneşti.
membrii conducerii Partidu sinki.
lui Comunist Finlandez Ja un Apoi, înalţii oaspeţi români
Ieri a avut loc Ia Deva dineu Erau prezenţi preşedintele Si preşedintele Finlandei au
faza judeţeană a con Intilnirea s-a desfăşurat in Parlamentului. Rafael Paasio, urcat în limuzinele oficiale
cursului .Cartea medicală tr-o atmosferă caldă, tovără ministrul industriei, O Salo- care, escortate de motoeicliştî
nen, ministrul în exerciţiu
în sprijinul cadrelor medii al afacerilor externe şi mi şi urmate de o foarte mare
şi auxiliare sanitare". Or şească. suită automobile în care
ganizat de către Comitetul nistru al comerţului exterior, se aflau oficialităţile ţârii
O. Mattila, alţi membri ai
judeţean al U.T.C. Şi Di gazdă, s-au îndreptat spre
recţia sanitară a judeţului guvernului, preşedintele Con aeroport.
siliului municipal şi primarul
Hunedoara în scopul ridi Mecanizatorul Ion Oprea, ajutat de cooperatorii Aurelia B orlţa şl Maria Jeler Îşi aduc o contribuite dc seamă la strlngc* in pagina a IV-a capitalei finlandeze, persona Pe cei aproape 20 de ki
cării continue a cunoştin rea recoltei de cereale pâloase In cadrul C.A.P. Şolruuş. Foto: VIRCIL ONOIU lometri ai traseului pînâ la
ţelor profesionale a tine lităţi ale vieţii politice, eco aeroport, numeroşi cetăţeni
nomice şi culturale.
relor cadre sanitare, con COMUNICAT C(DMUN In timpul dejunului, desfă salutau, luindu-şi rămas bun,
cursul a cuprins, prin fa cu privire la vizita în şurat într-o ambianţă des cu aceleaşi simţăminte de
prietenie şi preţuire cu care
de unităţi, marea masă a Toată preocuparea pentru asigurarea bazei furajere! Republica Finlanda a tinsă de cordialitate, primul au înconjurat în cele cinci
zele pe unitate sau grup
ministru Ahti Karjalainen şi
cadrelor sanitare tinere din preşedintelui Consiliului preşedintele Nicolae Ceauşescu zile ale vizitei lor in Finlan
pro filele pediatrie, obstetri de Stat al Republicii au rostit -toasturi. da pe preşedintele Consiliu
că şi medicală. Socialiste R o m â n i a , lui de St'at a) României,
Urmărind stimularea in Nici un kg de fîn sa nu ramina NICOLAE CEAUŞESCU După dejun, în saloanele
teresului pantru literatura Palatului prezidenţial tovară Nicolae Ceauşescu, şi pe so
şul Nicolae Ceauşescu s-a în
de specialitate. studierea ţia sa, Elena Ceauşescu.
atentă a acesteia şi apli
carea în activitatea cotidi
ană a cunoştinţelor asimi netransportat din cîmp! Vizita tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
late, concursul, aflat la
prima ediţie, reprezintă o
nouă formă de perfecţio In ansamblul lucrărilor a Din discuţia purtată cu ţă existentă, iar la fînaţurile cu 10-20 sau chiar mai mul la Institutul de cercetări agricole
nare şi specializare. fla le la ordinea zilei în agri Maria Miheţ, inginer şef la naturale pe aproape 80 de te procente — producţia ’a
Desfăşurat pe trei comi cultură un loc de seamă îl
hectare din cele 150 planifi
sii conform profiletor an ocupă recoltarea, transpor C.A.P, Ribiţa, am reţinut că cate. Deoarece cooperativa nu coasa a doua, datorită faptu Programul consacrat cu şi Kaarlo Veikko Makela, am şedintelui Nicolae Ceauşescu,
la această unitate,
lui că se ocupă
potrivit
suprafeţe
trenate in concurs la faza tul şi depozitarea furajelor. balanţei furajere întocmite, are decît' 5 atelaje, s-a sta mari de teren cu căpiţele ne- noaşterii activităţii economi basadorul Finlandei la Bucu gazdele informează despre
Judeţeană susţinută ieri, De eficacitatea măsurilor pe există un deficit de loc negli bilit ca la transportul finuri- transport'ate la timp. Aces ce, sociale şi ştiinţifice, con reşti. rezultatele obţinute şi aplica
s-au departajat, după deli care le întreprind în această jabil la sortimentul de fi lor să fie mobilizate toate te aspecte sint neglijate şî tactelor cu conducători, spe Au fost, de asemenea, pre rea în agricultură a unur so
berările juriului, următoa privinţă în perioada actuală broase. Se apreciază însă că mijloacele de care dispun de către cooperatorii din Be- cialişti şi muncitori din în zenţi Janos Fazekas, Corne luţii preconizate de institut.
rele câştigătoare: la sec organizaţiile de partid, con sînt' posibilităţi ca minusul să riu, Dobra, Lâpuşnic, Ilia şi din treprinderi şi instituţii a con liu Mânescu, Ioan Avram şi Se prezintă, în acest sens, sta
ţia medicală: Viorica Giur ducerii» cooperativelor şi fie compensat cu alte sorti cooperatorii. Inoeperea efec alte unităţi unde cantităţi a tinuat sîmbâtâ dimineaţă în Mircea Bâlânescu, ambasado diul obţinerii unor furaje na
aceeaşi ambianţă de priete
rul României la Helsinki.
giu, Deva (premiul I), Le- cooperatorii depinde în moli mente de nutreţuri. Intr-o a tivă a transportului s-a tă nie, de cordialitate, de lucru. Şeful statului român a fost turale, care sâ ofere proteine
tiţia Dobreanu, Lupeni (II). nemijlocit soarta asigurării răgănat insă nepermis de preciabile de furaje, însumînd De data aceasta, programul a intimpinat de Jouko Vuori- şi alte substanţe nutritive op
unor
Margareta Tablă, Orăştic bazei furajere şi a îndeplini semenea situaţie era de aş mult, invocîndu-se motivul sute de tone de fînuri, stau cuprins un domeniu diferit ncn, d o c to r general al insti time pentru creşterea mare
animale de rasă,
cu
(III); la secţia obstetricâ- rii indicatorilor de plan in teptat să se acorde o deose că „nu se ştie cum e vre netransport'ate din cîmp. de cele cunoscute în zilele tutului, de oamenii de ştiinţă rnndamnet pentru producţia
ginecologie : Ana Cochino- sectorul zootehnic. bită atenţie strîngerii şi de mea şi că ploile ar putea să Cunoscind consecinţele ne precedente, dar -nu mai pu care îşi desfăşoară activitatea de carne şi lapte, redueîn-
pol. Hunedoara (I), Ioana pozitării tuturor cantităţilor împiedice buna desfăşurare gative ale unor asemenea ţin important — cercetarea aici. Au fost rostite calde du-se aslfel din hrana lor
Motolca, Petroşan; (II), j Cu toate că se cunosc bi de furaje. Dar, dacă se poate a lucrării". practici, de a tărăgăna de po ştiinţifică în agricultură, urări de bun sosit. consumul mare de cereale şi
Florica Nănescu, Deva (III). ! ne deficienţele semnalate în spune că la recoltat s-a de Desigur, ideal ar fi ca o zi pe alta transportul şi preocupările şi progresele ob După prezentarea de an concentratele cu un preţ de
iar la pediatrie Maria A- ! anii trecuţi în legătură cu pus interes şi răspundere din transportul furajelor sâ se fa depozitarea fînurilor la fer ţinute în domeniul respectiv samblu a organizării, activi cost ridicat. Au reţinut, de a
postol, Petroşani (I), Elena \ strîngerea nutreţurilor, care partea majorităţii cooperato că pe timp însorit, dar nece mele zootehnice, este de aş de cel mai reprezentativ din tăţii şi perspectivelor acestei semenea. atenţia unele meto
Posteucă, Haţeg (II). Ani- ! nu afectat în mod serios pro rilor, acţiunile de transport sitatea evitării oricăror pier teptat ca în aceste zile, pî- tre centrele specializate vechi instituţii ştiinţifice, în de puse la punct la institut,
şoara llariton, Hunedoara j ducţia animalieră, se consta şi depozitare a fînurilor ridi deri din recoltă impune ca nă la începerea din plin a ale Finlandei ; Institutul de tre preşedintele Nicolae printre care sistemul de fer
(III). Câştigătoarelor pri- j tă că înlr-o serie de coope că serioase semne de între această acţiune hotăritoare secerişului grîului, în fieca la Tikkurila, situat la nord Ceauşescu si cercetătorii de tilizare a unor pâminturi să
mului loc le-au fost innii- ! rative agricole nu s-au tras ba re. Ca dovadă, pînâ la da pentru soarta producţiei sâ re cooperativă agricolă sâ se de Helsinki. aici a avut loc o interesantă race. ceea ce a asigurat un
nate diplome ale Comite- ; învăţămintele cuvenite, acţi ta de 1 iulie a c. nu se trans se efcrlueze în condiţiile ofe întreprindă acţiuni ample şi In această vizită, tovarăşul convorbire referitoare la te spor de recoltă de 20 Ia su
tului judeţean al U.T.C. şi ; unile dc gospodărire cu ma rite de natură Altfel, stînd Nicolae Ceauşescu a fost în matica abordată, metodele de tă, obţinerea unor noi soiuri
tuturor premiantelor li j ximă grijă a resurselor fura portase la ferma de animale o perioadă prea îndelungată susţinute, mobilizind toate soţit dc Nestori Kaasalainen, investigaţie folosite, intenţi de fructe, plante şi cereale
s-au oferit premi; con- ! jere fiind lăsate undeva la nici măcar o tonâ de fura în cîmp sub influenţa agen forţele şi mijloacele existen ministrul agriculturii, Olavi ile de viitor, orientarea insti
stînd din cărţi şi instru periferia preocupărilor de je (?) Pină la data amintită te la recoltat şi la elibera Salonen, ministrul industriei, tutului spre soluţionarea u
mente sanitare. sezon. Iată oîtcva aspecte se efectuase prima coasă la ţilor atmosferici, finurile se rea grabnică a terenurilor de E. Partanen, preşedintele Fe nor probleme, practice, con
concrete care susţin afirma trifoi pe U0 de hectare, re- depreciază calitativ. Totoda întreaga cantitate de nutre deraţiei industriaşilor, gene crete ale agriculturii ţârii. (Conlinuore In p ag . a 4-a)
ţia respeotivâ. Dreeentind întreaga suprafa tă se diminuează simţitor — ţuri oare sînt oofcit®. ralul maior Ermei Kannthen Râspunzînd întrebărilor pre