Page 91 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 91
3
DRUMUL SOCIALISMULUI e Nr. 5148 * MIERCURI 28 IULIE 1971
^ *
întări pentru a găsi
DEVA: Caxul „C . L.* („P a
tria") i O enoveva de BrabA nt
SIM ER IA : P rin tre
(„A rta") j
In centrul atenflel- seara, după muncă, să stu cum, în plină perioadă de colinele ver*l („M u reşu l"): H U
c a m p o n la de dieze şi să aprofundeze (pro recoltare, clnd grija pentru NEDOARA! O floare el doi
gramul de educaţie comu rodul bogat trebuie aă fie g răd in ari, seriile l-n („Slde-
reco lta re rarglatu l*); E u, ran clsk 6ko*
nistă a tuturor oamenilor pe prim plan. rin a („C o n stru cto ru l"); CA- In concluzie secţia dădea pîi execută corect fazele proce Iovan, contestă veridicltalea
muncii, care a găsit o ade La adunarea generală a LAN i In tru sa („U Iunie") f La cîteva zile da la pnbli-
De curînd a avut loc şe organizaţiei de bază de la TELIU C : O lnrim p laro („M i carea anchetei cu titlul de ne de proastă calitate. sului tehnologic. Noi vom in reclamaţiei deşi prezent în
dinţa activului Comitetului ziune totală In rlndul co C.A.P. Valdei,- de exemplu, norul*) i OHRLAR : Atontle» mal sus am revenit pe ur Să încercăm să legăm în- sista pentru întărirea acestei magazin s-a intîmplat să fie
comunal de ipartid Rapoltu operatorilor. Sîntem con comuniştii Ana Gheorghe, b ro asca ţesto asă („M inerul"); mele ei... tr-o concluzie aceste fapte a discipline şi nu credem cA chiar un lucrător al ziarului
Mare, in care s-au dezbătut vinşi că dezbaterile ce vor contabilă şefă, Vaslle Mo PETRO ŞA N I: B ănuit o m o rtu l ...20 iulie, la ora prfnzulal. parent dispersate, dar care simpla înlocuire a şefului de nostru I
(„7 N oiem brie") i Ierb u ri am a
sarcinile ce stau în faţa or avea loc în adunările gene lan, cooperator, Sîmion ro („RopnbUea**); L U PE N t : O întrebare pentru persona sînt aspectele aceluiaşi feno secţie poate aduce îmbunătă
ganizaţiilor de bază în cam rale ale organizaţiilor de Gheorghe, magaziner, Ve- A dio. G ran ad a („C ultural") i lul magazinelor nr. 20, 63 şi ţirea dorită. Conducerea în
pania de recoltare. bază vor contribui şf mai tuţa Socol, economistă le S im paticul dom n „R " („M unci 68 ; men. treprinderii trebuie să acţio Consiliul popular Judeţean,
LONEA î Al 8-lea
toresc*) ;
Analizîndu-se mersul cam mult la educarea comunis ferma semincerfi, au vorbit („M inerul*); PA R O ŞEN I: A- — Cum apreciază consuma Ziarul, în colaborare cu in neze în aceeaşi linie cu noi la recomandarea biroului Co
paniei de recoltări, s-a des tă a membrilor de pârtid, despre necesitatea ca fleca ouzotul („E nergia"); P E T R IL A > specţia comercială de stat. şi nu să dea dreptate — de mitetului judeţean de partid,
prins faptul că în toate co la creşterea conştiinţei lor. re comunist <sâ fie mai com D rag ostea u nei blonde („M un torii plinea intermediară ? a iniţiat o anchetă pe tema şi nu e convinsă câ o au — a iniţiat ieri între lucrători
cito resc");
VULCAN: Adio,
operativele agricole de pe EMIL DOBIRCAU bativ faţă de atitudinea u p rieten i („M uncitoresc"); U Rl- — In ultimele zile plinea calităţii plinii. Primele reac celor criticaţi în organizaţia de la fabricile din Hunedoa
raza comunei există o preo secretarul Comitetului comunal nor cooperatori care nu ma CA N I: în d răg o stiţii din M aro- s-a îmbunătăţit ca aspect şl ţii ş-au făcut simţite abia de partid pentru indisciplină ra. Deva, Simeria, Orăştie şl
cupare susţinută pentru de partid Rapoltu Mare nifestă toată grija faţă de na („7 N oiem brie"); ORAŞ- gust (Ma-ria Orăşanu, paras- Câlan un schimb de experi
R eneg ata
(„Flacăra*) i
T IE :
slrîngerea la timp şi fără păstrarea In bune condlţi- GEOAGITJ-BAf: S echestrul do ch'iva Nimu). enţă. S-a demonstrat că din
ITATEG:
p erso an ă ;
T riplă
pierderi a recoltei. La Ra- uni a materialelor coopera verificare („P o p u lar"); BRADt — Incepînd de ieri (20 Iu aceeaşi făină, cu aceeaşi pro
polt şi Bobtlna, organizaţi Pentru d ezv oltarea tivei agricole, fac risipă la P oienile roşii („S teaua ro şie"); lie — n.n.) calitatea plinii s-a ductivitate. dar cu un plus
ile de partid au în centrul locul lor de muncă. GURARAnZi :P rca m ic p en mai îmbunătăţit (Florica Cri- Pe urmele anchete! „Brutarii înalţă din de interes, se poate obţine
atenţiei lor mobilizarea în şl a p firorea Pentru prevenirea unor tru un război a d t de m aro şan). în fabrica din Deva o piîne
Cea
(„M in eru l"); ILLA:
m al
tregului potenţial uman şi avu tu lu i ob ştesc sustrageri din recoltă, a lungă no apte („L um ina"). Iată şi opinia unui consu bună.
material la încheierea grab combaterii risipei şl a ne mator, maistrul Constantin umeri, Iar comerţul se uită cu coada
nică a recoltatului griului. In ultimele analize care glijenţei, biroul organizaţiei Cioară de la E.M. Deva. In finalul consfătuirii; to
Avem create toate condiţi au avut» loc la jumătatea lu de bază d trasat sarcini — Piînea semi este, fără varăşul Petru Bota, vicepre
ile ca pînâ la sfîrşitul aces nii iulie în adunările gene concrete membrilor de par discuţie, mal bună în ultimul ochiului la brutari'* şedinte al Comitatului execu
tei săptămîni să recoltăm rale ale organizaţiilor de tid, repartizaţi pe echipe şi timp. tiv al Consiliului popular ju
întreaga suprafaţă de 285 ha bază din C.A.P. Romos, co brigăzi, să popularizeze Mal notăm un lapt culei deţean, a vorbit despre nece
cît avem însâmînţat cu grîu muniştii au dezbătut felul larg pe cei care se dove Btmbâtâ, 24 Iulie, în maga sitatea unor măsuri de an
PROGRAM UL I: 0.00—U.JlO MVi-
la Rapolt, precum şi cele cum se preocupă consiliile desc apărători ai avutului zică el actu a lită ţi: 0.30 V iata c ă r zinul 68. O cumpărătoare peste • sâptâmînă de la do şi nerespectarea indicaţiilor. samblu pentru descongestio
205 ha la Bobîlna. Paralel de conducere ale C.A.P. obştesc, să combată pe a ţilo r (relu are); 10.00 B uletin de consemnează în condica de cumentarea în fabrică. A tre Am înţeles din discuţiile narea fabricii, măsuri la ca
cu recoltarea, avem toată pentru dezvoltarea şi apă cela care neglijează avu s ilii; 10.05 M uzică populară din reclamaţii câ în timp ce în buit un nou .stimulent" pen purtate aproape o oră cu se re va da ajutorul necesar
grija transportării cantităţii rarea avutului obştesc A tul obştesc. In acest fel, ludeţcle Dolj şl OU: 10.30 V rcou magazine se află piîne proas tru unii. Directorul întreprin cretara comitetului de partid chiar Consiliul popular Jude
să- s« u !: 11,00 B uletin d e g t.ri;
de grîu prevăzute la baza ceastă temă a fost pusă în fiecare cooperator va fi iv.os Melodii d istractiv e; îl.is pătă, populaţia c servită în derii de panificaţie, care are şi cu alţi factori de răspun ţean.
de recepţie, achitîndu-ne la dezbatere nu pentru că a preocupat ca recolta — pî c o n su lta ţie ju rid ică ; 11.30 Să fll in subordine secţia, se deci dere din fabrică, în prezenţa Am găsit — spunea dînsul
p artid u lu i oştean l; 12,00 M elodii
timp, în întregime, obliga vem cazuri de sustrageri nâ la ultimul bob — să a de Radu Z aharescu s< G heorghe continuare cu pîine veche şi de tîrziu să constate perso unor activişti ai Comitetului — posibilitatea măririi capa
ţiile către stat. din avutul obştesc, ci ipen- Jungă In hambare fără nici U rsan ; 12,1(1 Recital de op eră M a câ la o mare afluenţă d« nal câ nu se respectă proce municipal de partid Deva, câ cităţii cu un cuptor de 7 to
cumpărători serveşte doar o
fiota G rcb en isan ;
12,30 ln tlln lre
Deşi sîntem în plină cam tru prevenirea lor, a culti o pierdere. cu m elodia p o p u lară sl in te rp re Singură vinzâtoare, celelalte sul tehnologic şi să ia mă aici s-a încercat, pe o cal» ne, unde sâ poată fi fabrica
panie de recoltări, comuniş vării spiritului de răspun tul p re fe ra t: 13.00 R adioju rn al ; , fâcîndu-şi de lucru prin ma suri pe loc. Facem a- indirectă, nesocotirea reco te specialităţile. Amenajarea
tii, toţi cooperatorii şi me dere faţă de avutul obştesc. 2EVEDEI STAN1LÂ 13.IS A vanp rem ieră cotidiană ; gazie. ceastâ afirmaţie bazaţi pe mandărilor organizaţiei de lui vrem s-o realizăm pînâ ia
13.27 C întecut e p retu tin d e n i; 14.00
canizatorii, şl-au găsit tim Considerăm că alegerea te secretarul Comitetului C om pozitorul să p tă m în i!: Slgis- Alte fapte constatate îm faptul câ de la prima inter partid de a face front comun prLma lună* a trimestrului IV.
pul, în pauzele de lucru sau mei a fost binevenită a- comunal de partid Romos m und T o d u ţâ; 14,30 In lum ea o- venţie a Inspecţiei comerciale împotriva Indisciplinei şi a Pînâ atunci întreprinderea va
p eretel; 14.45 D ebut radiofonic : preună cu inspecţia comerci
E lena M unteanu — in terp retă a ală, în 20 iulie la Fabrica de .judeţene şi pînâ cînd condu ceasta avînd doar un singur trebui sâ ia măsuri pentru a
cln tecu lul p o p u lar; 15,00 B uletin panificaţie Deva. In zilele de cerea întreprinderii care e .argument" : capacitatea de asigura de la alte secţii con
de ş tir i; 13.05 100 de legende ro la doi paşi de secţie, s-a de producţie a fabricii e mult
m âneşti. „A rcaşii iul Ş tefan" — ta 17 la 20 iulie s-au fabri sumul de specialităţi.
scenariu de C'ostache A nton: 15.30 cat 20 de sortimente fără a cis să intervină personal au solicitată. încheiem rîndurlle de faţă
P ag ini vocale şi o rch estrale de trecut săptămîni, timp în care
comunistului Cristea n-au estra d ă ; 16.00 R a d io ju rn al: 16.15 avea analizele făcute la pro populaţia îşi exprima nemul Calea cea bună era însă u cm convingerea câ din frA-
Pionierii hunedo- i i ' . v u r r f T M . ' x n dobindit doar o simplă cali M uzică co rală; 16.30 C lntcce dc dusul finit. Se mai semnalau ţumirea faţă de calitatea pîi* na singură — întreprinderea mîntârile care stâpînesc co
G herase D 'endrino: 16,50 P ublici
deformaţii nepermise la coa
să-şi unească toate forţele, să
lectivul întreprinderii de pa
ficare, ci au ciştigat simţul
tate rad io ; 17,00 A ntona tin eretu
ddtoriei şi al resposabilftă- lu i: 17.30 C oncert de m uzică popu jă produselor. Inspectorul co nii. caute toate posibilităţile ca, nificaţie Deva va ieşi de a
mercial propunea conducerii
din
la ră ; 18.00 O rele serii; 20,00 T a
cum înainte pîinea de cali
Organizaţia de partid
reni la festivalul nici lesne fi nici la indemî- ţit de adevărat muncitor, au bleta de se a ră ; 20.09 Zeco m elo întreprinderii de panificaţie fabrică a fost cea care a în în condiţiile unei solicitări tatea pe care o aşteaptă con
ciştigat demnitate, mtndrie
la
p re fe ra te ; 20,40 U verturi
dii
rux oricui. A avea un abataj şi putere de dăruire. Au o p erete: 20,55 Ş tiinţa la zi: 21.00 înlocuirea şefului de secţie. cercat să acţioneze cu mal mari, să dea pîine de ajuns sumatorii.
farmacie0 înseamnă ca din ciştigat de la acest munci B ijuterii m u zicale: rarită ţi folclo Iată in rezumat şl discu mare promptitudine. Iată1 ce şi de bună calitate. I se ce
rice ;
„Litoral 11“ clipa dnd ai pus piciorul in tor comunist toate acele ca 22.00 R a d io ju rn al: 22.30 C oncert ţiile purtate de astă dată cu ne spune secretara comitetu rea adică să demonstreze ce ION CIOCLEI
21.30 R evista şlag ărelo r :
mină şi pînă ai plecat aca lităţi care dau strălucire de se ară ; 22.35 M om ent poetic ; directorul întreprinderii, ingi lui de partid pe întreprinde
să, să te dărui abatajului. chipului omului muncii de 23.00 C oncert de seară — conti nerul Dumitru Fleanca1. re. tovarăşa Silvia Cornea i ea ce a mal demonstrat şl în P. S. .In urmă cu o lună,
24,00 Buletin- de ştiri ;
n u a re ;
Cristea aşa face. E omul ca- azi. ©;03—6,00 E strad a n o cturnă. — In timpul cind se fa alte ocazii. cetăţenii din Brad ne semna
in seara zilei de 23 iu re-şi pune tot sufletul la PROGRAM UL II: 6.00—8.03 P ro — Ne-am dat seama de
I lie a.c., a plecat spre m tm e d . Iar, acolo unde tra — N-am înţeles niciodată gram m uzical de dim ineaţă: ii.os brica la Deva pîineâ a cărei multă vreme câ în secţia de Unii lucrători din comerţ lau acelaşi lucru cu priviră
litoral un grop de pionieri gerea de inimă şi talentul de clnd mă ştiu ca miner şi T ot în a in te : 8.20 S onate p en tru calitate a alarmat pe toată la Deva e vorba de indisci — l-am lăsat pe aceştia mal la pline i e necoaptă şi ren
care vor reprezenta judeţul se-nlănţuie, nu-i modru să ca membru de partid decit plan in te rp re ta te de V alentin lumea, exista în stoc făină de plină. Ancheta ziarului a con la urmă — ţin să râmmemeu la gust. întreprinderea de
G h eo rg h lu ; 9,00 C oruri b ărb âtcsii;
nostru la festivalul „Lito- nu se (nvingă! că trebuie să fim noi tnşi- 9.10 C urs de Umba g erm an ă; 9.30 două1 calităţi, carb putea fl statat acelaşi lucru. Am cău convingerea câ ei sînt consec panificaţie ne răspunde, sub
raP71" organizat de Consi Comunistul despre care ne. Adică sâ ne facem da B uletin de ş tiri; 9,35 D oine $1 Jo amestecata, dar amestecul nu tat să luptăm împotriva In
sla
curi p o p u lare; 10.00 D ansuri
liul judeţean al Organizaţi toria de muncitori şi de co- ve de D vorak; 10.30 SoUşU de ne făcea. Am demonstrat per disciplinei de care dau dova venţi din punctul de vedere semnătura directorului şi a
ei pionierilor, Inspectoratul m urică u şo a ră ; 11,00' S tudio ope sonal Unor lucrători, frâmîn- dă mai cu seamă unii condu al .protejării" fondului do şefului serviciului producţie,
şcolar judeţean şi Comitetul ra. „O beron" de W ebor; 31.30 Un tfttori şi cocâtorî, că nu res cători al procesului tehnolo marfă. Mai 5ntUi pîinea ve câ .s-au dat indicaţii con
d n te c stră b a te lum ea : 11.65 S ilin
de artă şi cultură din Jude ţa la zii 12,00 B uletin de ştiri : pectă procesul tehnologic pre gic, cum e de pildă tovarăşul che şi apoi cea proaspătă I crete despre felul cum tre
ţul Constanţa. 12.03 A v an prem ieră cotidiană ; scris şi de aceea iese ptinea Graţian Alba. Dinsul nu ac
12.15 M uzică din P e ru ; 12,30 De crudă şi lipsită de porozitate. Ei bine, nu poate să convingă buie sâ se lucreze la coptul
Cel optzeci de pionieri se la du et, la octet — m uzică u şo a ceptă sfaturi de la nimeni
ră ; 13.00 R a d io ju rn al; 13.15 V arie In secţie şl-a făcut loc indis această mentalitate I Faptul plinii. Făina să se foloseas
lecţionaţi dintre cei mal tăţi m u zicale; 14,00 B uletin de ciplina, procesul tehnologic deşi i s-a dovedit ca pîinea «*
buni membri ai formaţiilor din abataj Ştiri; 14.03 C fntece şl Jocuri popu nu era suficient de conştiin slabă din punct de vedere ca consemnat mal sus în legă că în amestec. Pentru faptul
artistice pioniereşti premia la re ; 14.30 C artea ştiinţifică. C ul litativ din cauză câ nu se tură cu comerţul dovedeşte câ s-a livrat .pîine necoaptă
tu ra el socialism ul; 14.40 P iese in
te la faza finală a ediţiei stru m e n ta le ; 15.00 M uzică u şoa cios urmărit de tehnicieni şi câ metehnele nu s-au schim se va reduce salariul pe luna
1071 a „Festivalului cultu- ră ; 15.25 Din în reg istrările clari
netistu lu i G utl Adolf $1 ale tara- bat Responsabila de serviciu iulie al şefilor de echipă cu
ral-artistic al pionierilor Şi vorbeşte cu respect secre munişti, să fim met eu şi Ori gotlstulul Ioslf M tlu ; 15,40 R ecital
şcolarilor" (formaţia de re tarul de partid e un perma unde exemplu pentru cei d e o p eră: lfl.M R ad io ju rn al; 16.15 în ziua incidentului, Florica 10 ]a sută".
vista „Vaporaşul vacanţei" nent învingător. El a fost din jurul nostru. Eu numai R apsodia rom ână de S abin Drfl- 19,30 T eleju rn alu l de seară.
gol, R apsodia sp aniolă d e M aurt-
S p ort;
de la Şcoala generală nr. 1 primul şef de brigadă din in asta văd itvoruJt tuturor ae R avel: 16,50 P e tem e de p ro 20,10 R eflecto r;
Petrila; formaţia de dans Valea Jiului care a realizat mulţumirilor sufleteşti şi tecţia m u n d fj 17,00 B uletin de 20,23 C tntece de com pozitori
modern de la Şcoala gene un randament de 10 tone aşa am căutat să-mi învăţ ş tiri; 17,05 Din cele m al Îndrăgite roraăn l In In terp retarea
b arito n u lu i O ctav E nlgâ-
m elodii p o p u lare: 17,30
L ucrări
- . ,i j\r 4 Deva ; formaţia de cărbune pe post. De la ortacii. Am de aceea marea co n certan te : R ubato şl SonaU na: rescu el a corului „M a In Editura politică
el a pornit iniţiativa de a bucurie să p o t. Spune des 17.50 M elodii 1971 in te rp re ta te de drig al" d irijat de M arin
de,;.dansiţi;v,npâdureneşti de A ngela S lm llea sl V olkm ar B(Jhm: 18,00 „B x-T erra 'Ti — erolstu-
la Şcoala generală nr. 8 Hu obţine două cimpuri de căr chis că învăţăturile date de 18.00 P u b licitate rad io ; 18,20 Mu* ne-ooneurs de con stru cţii C onstantin: a apărut:
nedoara ; grupul folcloric de bune pe schimb şi aripă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu zteo rom ânească — convergenţe tehnice p en tru pionieri ol 20,45 T ele-cinem ateca „N im eni
dubaşi de la Şcoala genera abataj, procedeu preluat şi pentru educarea comunistă In veac. P rezin tă A da B ru m a m ; şeolari i nu etle nim ic" — p ro d u c VIRGIL ANGHELESCU
19.00 B uletin de ştirii 19,06 M clo-
lă Almaş-Sâlişte şi taraful generalizat astăzi în toate a poporului ne vor da tutu du de estrad ă ; 16.30 M eridiane 18-24 „M ult e dulce ol fru ţie a stu d io u rilo r ceho ELEMENTE DE ERGONOMIE APLICATA (Colec
slovace;
de la Liceul pedagogic De abatajele cameră din Valea ror şi mai ales celor mai ti lirice; D usan MaUoi 19.50 N oapte m oasă" i 22,00 E courile v acanţei — film ţia „Biblioteca organizării şl conducerii ştiinţifice").
neri demnitatea şi răspun
Jiului. Cristea a fost primul
20.15
bu nă, copil; 20,00 R om anţe;
va) vor susţine în perioa care a înaintat intr-o lună derea de muncitori adevă T en tru rad io fo n ic; 2T.40 A rii din 18.40 Mricft p eru an ă; m n zlcal; Un instrument util şi eficient pentru perfecţionarea
da 26-30 iulie pe scena Tea în cărbune cu o viteză de raţi. Şi cred că a fi munci o p ere; 22,00 S chiţa sim fonică 18,50 C o n fru n tări; 22,28 T eteglob : „A m azonla pe şi reciclarea profesională a cadrelor din economie.
trului de vară „Ovidiu" din 180 de metri. Şi tot el, afir tor adevărat înseamnă cel „A m urg d e toam nă* şl poem ul i9,io T rago rea P ro no exp reai ru a n ă " ;
sim fonic „A cteon* de AJfred A le-
Mamaia, precum şi pe alte mă specialiştii, este minerul mai de preţ lucru. ssandrefleu; 22.30 U niversitatea 19,20 1001 de earli 92,85 T eleju rn alu l do noapte.
scene ale litoralului, un care uimeşte prin modul Omul acesta, care se nu radio.
grup de spectacole muzical- perfect de organizare a lu meşte Aurel Cristea şi care
coregrafîce în faţa oameni crului, minerul care ştie şi socoteşte că a fi muncitor
lor muncii şi a turiştilor reuşeşte să alcătuiască şi să adevărat înseamnă cel mai
străini aflaţi pe litoral. sudeze zecile de oameni din de preţ lucru, are parte de
Festivalul concurs „Lîto- brigadă intr-un organism stima, preţuirea şi respectul
rar7J" încadrat în tradiţio puternic, capabil să rezolve întregului colectiv, ale tutu
nalele „Serbări ale mării" orice problemă tehnică din ror celor care trăiesc şi mun
cuprinde, pe lingă spectaco abataj. Nu-i de mirate a- cesc la Aninoasa şi ale atitor
lele prezentate şi un inte tunci de ce abatajul şt bri oameni din împrejurimi.
gada lui Cristea au fost o
resant concurs de măşti în şcoală de {naltă ţinută la Cristea i-a reprezentat cu A
cadrul carnavalului „Serbă care s-au lormat peste o su cinste în cursul a două le
rilor mării". gislaturi in Marea Adunare
tă din minerii, şefii de bri Naţională. iar acum este întreprinderea de
La festival participă for gadă şi maiştrii pe care ii mereu alături de concetăţe
maţii cultural-artistice pio are astăzi mina Aninoasa. nii săi in rezohxirea trebu
niereşti fruntaşe din nouă loan David, llic Nicolae, rilor obşteşti.
judeţe ale ţârii. Petru Roman, Victor lancu Minerul comunist Aurel industrializare a laptelui
Din formaţiile artistice pi sînt doar ciţiva din foştii 11- Cristea urmează de peste
oniereşti ale judeţului nos cenici la şcoala lui „nea două decenii cursurile unei
tru se va constitui şi an Aurică" şi care astăzi se facultăţi pe care, consideră Simeria
samblul artistic pionieresc bucură de faima unor ade el, n-a absolvit-o Şi n-o va
care va reprezenta ţara văraţi maeştri ai adîncu- absolvi niciodată. Este fa
rilor.
noastră la festivalul inter Dar nu numai maeştri in cultatea muncitorească a a ANGAJEAZA DE URGENTA
naţional „Bucuria Europei meserie. Toţi cei care au batajului.
*71“ ce se va desfăşura la trecut prin şcoală brigăzii AL. VALCRIU ® UN CONTABIL PRINCIPAL
Belgrad în vara acestui an. ® UN ELECTRICIAN AUTO
Urâm succes deplin şi va
canţă plăcută pionierilor — • UN SUDOR AUTOGEN ŞI ELEC
artişti huneţîoreni. TRIC la fabrica din Simeria.
fiabil. Vini slab plnA Ia po
Prof. IOAN CABA triv it din nn rd sl norrt-est. • UN MECANIC AUTO la fabrica din
activist la Consiliul T em p eratu ra m inim ă va f| cu Pctroşani-Livezeni.
judeţean Hunedoara al PENTRU 24 ORE p rin să tn tre 7 ţi 10 etad e, iar
Organizaţiei pionierilor V rem e» se m enţine fru m o a cea m axim ă In tre 24 sl 28 Condifii de angajare conform H.C.M.
să al căld u ro asă, cu cerul va- grade.
914/1968.
A
întreprinderea de construcţii
de recoltare) nu cunoşteau te din echipa dc transport". riş sâ fie mult Intensificat tre* în oîmp, acolo unde se spatele unor afirmaţii aşa-zl-
nimic din această situaţie. Ce puteau transporta 10 oa şi prin trecerea la recolta desfăşura întreaga activitate a se tehnice, caută sâ ascundă
Mai mult, tovarăşul inginer meni după o singură combi rea cu coasele, inginerul şef cooperativei, nu am dntîlnit adevărul. La Bretea Română
loan Cotuţîu, directorul sta nă ? Dacă fiecare ar fi recol al C.A.P., Adela Iacobescu, a pe nici unul din factorii răs se preconizează ca lanurile
ţiunii, susţinea cu tărie că tat numai 0,25 hectare tot s-ar firma că .încercăm să ne punzători de soarta recoltei. din parcelele de deal sâ fie şi proiectări Timişoara
muncă efervescentă, aceeaşi toate combinele sînt în lan şi fl realizat într-o singură z( descurcăm cu combinele; nu AMt inginerul Nicolae Cră recoltate după un sistem ori
preocupare majoră pentru funcţionează. De aici se des 2,5 hectare. Dar cine sâ or vrem sâ ne turnăm ţârînâ în ciun cît şi preşedintele, Ero- ginal, adică strîngerea griu
strîngerea şi depozitarea re prinde lesne felul în care se ganizeze acest lucru? cap, secerînd manual" Op nim Drâgoîescu, erau plecaţi lui în căpiţe, asemenea finu
coltei de grîu. O Impune în ţine legătura cu terenul, mo Se InMlnesc şi alte situaţii tica este cel puţin curioasă în comună. lui, lucru cu totul neadmis a-
săşi situaţia realizărilor de dul în care colaborează cele dacă se are -în vedere câ in Din discuţiile purtate la se vînd în vedere pierderile care Piafa Libertăţii, nr. 4,
pină acum. Din totalul su două unităţi de producţie. unde randamentul la seceriş toate unităţile agricole se ce diul cooperativei cn inginerul se pot produce prin această
prafeţei de 90 hectare, pînâ Rău este că la C.A.P. Strei este cu mult sub posibilităţi. re sâ se facă eforturi inten Crăciun am reţinut câ din metodă. In Joc ca aceste la
în ziua de 28 iulie a.c., nu se nu s-a întreprins nimic pen Spre exemplu, în zilele de se, mbbîlizîndu-se la seceriş suprafaţa totală de 110 hecta nuri sâ fie repartizate pe fa
recoltase producţia decît de tru a se recolta manual la 24 şi 25 iulie a.c. la coopera toate forţele existente. milii, aşa cum cer cooperato şantierul Deva
pe 11 hectare. Această stare nurile îmburuienate. Se aş tivele agricole din de re cultivate cu grîu, produc
de (ucrurî este urmarea fi teaptă totul de la mecaniza Mori, Stnpetru şi SSntâmăria- Cn mult mai tîrziu decît ţia a fost strînsă de pe nu rii, şi sâ fie recoltate cu coa
rească a modului defectuos de tori, iar ajutorul acestora în- Orlea nu s-a realizat norma restul unităţilor agricole au mai 30 hectare şi câ, în rest, sele şi secerile, se aşteaptă ter Executăm prestaţii de serviciu la între
minarea recoltatului mecani
organizare a activităţii, a ex tîrzie să se arate. .Direcţia medie stabilită pe fiecare demarat la seceriş şî coope se preconizează ca în parce zat pentru ca apoi grîul din
ploatării utilajelor cu randa generală pentru agricultură combină, fie din cauza unor ratorii din Bretea Română. Fi lele de deal sâ se recolteze prinderi socialiste şi C.A.P. pe bază de co
ment scăzut. Din cele două ne-a interzis să angajăm defecţiuni ivite la utilaje, resc era. deci, ca printr-o or manual parcelele respective sâ fie se
combine care au fost reparti forţe de muncă dinafară, iar sau datorită nnor deficienţe ganizare Judicioasă, printr-o — Cînd veţi organiza sece cerat şi trecut direct prin mandă cu
zau* să lucreze aici, în ziua de noi nu avem cooperatori care organizatorice. Numai aşa se muncă susţinută, desfăşurată rişul în aceste parcele ? combină. Organele agricole
*r mlie a.e.. funcţiona doar poate explica de ce la C.A.P sub semnul înaltei responsa — O dală cu încheierea re judeţene sînt datoare să-şi a- & excavator de 0,3
unn singură (?). Ni s-a spus sâ lucreze la seceratul ma Rîu de Morii în timp de 2 zi bilităţi faţă de soarta recol coltatului mecanizat. Deocam ducâ o contribuţie mai sub
că de la începutul campaniei nual" — încerca sâ ne .Justi le, cu cinci combine nu s-a tei, să se efectueze toate lu dată griul din aceste terenuri stanţială la curmarea defi • autocran de 5 tone.
( ! iulie a.c.) şi pînă ieri cea fice" ing. Emil Oprea, aflat efectuat secerişul decît pe crările de recoltat astfel in nu a ajuns la maturitate fi cienţelor semnalate, care nu
de-a doua combină a stat mai singur la conducerea trebu mai puţin de 15 hectare (!). cit în perioada optimă toată ziologică. pot aduce decît pierderi în
mult pe dreapta*' decît în rilor cooperativei deoarece Aspecte de acest fel se con producţia să fie strînsă şî de Ne îndoim de faptul că la semnate pentru cooperativele Doritorii se pot adresa la sediul Şantie
lan. Aşa s-a „reuşit" ca în preşedintele e mai mult ple stată şi la C.A.-P. Bârâşti, un pozitată. Se pare însă câ a această dată cînd în toate zo agricole de producţie. Nu tre rului din Deva, str. G. Enescu nr. 40, tele
circa cinci zile de campanie cat din unitate. Cu toată lip de randamentul utilajelor es ceste imperative ale zilei au nele judeţului, inclusiv cele buie uitat câ ne aflăm Intr-o
să se recolteze... 2 hectare sa de forţă de muncă recla te diminuat deoarece se pier fost uitate chiar de cei puşi de munte, se recoltează grîul. perioadă destul de avansată fon 12334.
Surprinzător ni s-a părut mată. în parcela în care se de mult timp la transportul sâ conducă şi să organizeze la Bretea Română sâ mai e şî orice zi de întîrz.iere se
fap'ul câ tovarăşii din condu recolta am întîlnit nu mai sacilor din lan cu combina la activitatea cooperativei. Câ xiste lanuri necoapte. Reali soldează cu pierderi irecupe (149)
cerea S.M.A. Câlan (situaţi la puţin de 10 cooperatori care locul de cîntărire (?). Deşi este aşa o dovedesc înseşi tatea este cu totul alta şi pă rabile din producţia de ce
numai trei kilometri de locul stăteau pe motiv că .fac par s-ar putea câ ritmul Ia sece faptele. In ziua vizitei noas cat câ tovarăşul Crăciun, în reale pâioase.