Page 93 - Drumul_socialismului_1971_07

X jrn u rrr /t/rr ir * rtifrr ftrr tt/ritrft////b /fe ir/rt/r rr rrir/iit/ftn rr rtrr rrr tr rr n rn
V * ,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA»
r
riYa vi i r i

Veşti din ţările socialiste 1

Sesiunea Sovietului

Suprem al R.S.F.S.R.

Declaraţia C.C. al P.C.

din Uruguay

Cadran, Atlas
i i m ^ m b u w h i m i ■ ■ ii ------- in— i— — — i i ^ M -------■—ii— t — mm-— m— m — i~n— nroiiwi— i w i n w w w r i - B i ^ M M w m n — I
ANUL XXIII. Nr. 5 149 JOI 29 IULIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
i

ADUNAREA GENERALĂ A REPR EZEN TA N ŢILO R
Vizita de lucru a tovarăşului
SALARIAŢILO R DE LA E.M. VULCAN

înalta semnificaţie politică a programului NICOLAE CEAUŞI

de educaţie comunistă conferă in unităţi agricole şi industriale

adunărilor generale rolul de veritabile
din judeţele Argeş, Vilcea, Olt

INSTITUŢII SUPREM E DE CONDUCERE

In suita acţiunilor de lu­ bană In priviri şi în suflet, zultate a cooperativei în ceea specii la nivelul întregii po-
cru pe teren, fapt obişnuit In bucuroşi să aibă ca oas­ ce priveşte mai justa propor­ miculturi a ţârii şi să elabo­
A ACTIVITĂŢII ECONOMICE activitatea secretarului gene­ peţi pe tovarăşul Nicolae ţionare a speciilor de pomi, reze un plan de perspectivă
ral al partidului, miercuri a
Ceauşeseu. pe ceilalţi condu­
avut loc o nouă întîlnire cu cători de partid şi de stat. arâtînd valoarea economică privind o mai raţională şi e­
deosebită pe care o au vişi­
conomică distribuire a pon­
oameni ai muncii din indus­ Sînt prezenţi tovarăşii nul, cireşul, coacăzul. Conti- derii pomilor fructiferi.
După re an dezbătut în a­ calde, vibrante măsurile ela­ au primit cu cel mai viu in­ dor Mucuţa, care în afara o­ trie şi agricultură. Gazde şi Gheorghe Nâstase, prim-se- nuînd o veche tradiţie a lo­ întrebaţi asupra dificultăţi­
dunări generale pe sectoare borate de tovarăşul Nicolae teres politic programul de e­ relor de muncă desfăşoară de interlocutori ai tovarăşului cretar al Comitetului jude­ calnicilor, se îmbină pomi­ lor pe care le mai intimpinâ
rezultatele obţinute in primul Ceauşeseu pentru îmbunătăţi­ ducaţie comunistă — arăta ani de zile o susţinută acti­ Nicolae Ceauşeseu, ai celor­ ţean Argeş al P.C.R., Gheor­ cultura cu zootehnia. Pentru in desfăşurarea activităţii lor
semestru, măsurile pentru a- rea activităţii politico-ideolo- muncitorul Anghel Hogman, vitate obştească. lalţi conducători de partid şi ghe Anca. primarul comunei, valorificarea optimă a supra­ de producţie, pomicultorii n-
feţelor de teren plantate cu
Constantin Bâdescu, preşedin­
siguravea îndeplinirii în con­ gice. de educare marxist-lenj- şef de echipă. Din el desprin­ Darea de seamă a comite­ de stat care l-au însoţit — tele cooperativei agricole de pomi fructiferi, printre rîn- duc in atenţie gama încă re­
diţii cit mai optime a planu­ nistă a membrilor de partid, dem învăţăminte, concluzii tului de direcţie, discuţiile tovarăşii Emil Bodnaraş şi producţie din Boteni. durile de meri. peri, pruni, dusă a maşinilor pentru lu­
lui anual şi a angajamentelor, purtate au aruncat o lumină Iile Verdeţ — au fost ţărani Se oferă, după tradiţie, pîi- vişini sc seamănă cu bune re­ crările în livezi Tractorul po­
precum şi sarcinile pentru a­ de ansamblu, dar şi de deta­ cooperatori din judeţele Ar­ ne şi sare, rachiu de prună In zultate culturi furajere. Prin micol realizat la Braşov în­
nul viitor — dezbateri care liu, critică şi autocritică, a­ geş şi Olt, colectivele de chi- ploscă nouă, se aplaudă, se a- aplicarea fertilizărilor combi­ truneşte bune aprecieri, dar,
s-au soldat cu peste 60 dc £ Proiectul de mecanizare a muncii în depozite s a supra activităţii desfăşurate, mişti şi constructori din ju­ dreseazâ din inimă urări de nate. pomicultorii au reuşit spun cei angajaţi în discu­
propuneri — reprezentanţii întocmit, dar nu s-a făcut încâ nimic pentru realizarea ce­ în general lipsită de tonuri deţul Vilcea. bun venit, dc sănătate. Sînt sâ înlăture aproape total pe­ ţie, industria nu s-a preocu­
salariaţilor de la E.M. Vul­ lor prevăzute. de automulţumire şi autoli- Este încâ rouă pe iarbă oameni pe chipul cărora se riodicitatea rodirii la pomi, pat sâ realizeze, totodată, şi
can s-au întrunit luni du- % In luna septembrie se va generaliza transportul ţâră niştire, din care s-a desprins cînd elicopterul, decolînd de citeşte mulţumirea de a trăi realizînd recolte an de an. sistema de maşini aferentă
pâ-amiazâ pentru n analiza însoţitori. încrederea în capacitatea pro­ pe aeroportul Bâneasa, îşi ia în climatul nou de viaţă in­ Se tinde sâ se obţină C 000 kg tractorului. Secretarul gene­
responsabil problemele ma­ (NICOLAE RADU, mecanic şef) prie de a rezolva mai bine zboru] cu direcţia nord. Sc staurat de socialism în sate­ fructe la hectar. !n care se ral al partidului recomandă
jore care au stat şi stan în Q Am completat posturile în abataje, dar le-am des­ problemele producţiei şi ale înaintează paralel cu artere­ le ţării. adaugă valoarea plantelor fu­ sâ sc întreprindă iniţiative
fata acestui colectiv cu cu­ completat pe cele de la pregătiri, oamenilor. Colectivul de con­ le de comunicaţie Bucureşti Se coboară cîteva zeci de rajere şi a altor culturi in- pe plan judeţean, sâ nu se
noscute tradiţii de muncă dlr- (MIHAI CONSTANTIN, şef de sector la sectorul l) ducere şi de muncă de aici — Piteşti şi altitudinea re­ metri şi, într-o livadă dc peri teicalate în livezi. De altfel, aştepte ca totul să fie reali­
dusă. dublată de o bună vi­
zâ. ba forumul de lucru al © Unii salariaţi nou angajaţi merg din instruire in in­ s-a prezentat la adunarea încărcată de rod. între secre­ tovarăşul Nicolae CeauşescLt. zat pe bază de plan de stat.
minerilor din Vulcan au luat struire. Se angajează Io o mină, fac instructajul, nu le generală a reprezentanţilor zibilitate, deschide privirii tarul general al partidului, ceilalţi conducători dc partid — Aveţi în judeţ o indus­
cîmp nelimitat de observare.
parte tovarăşii loachim Mo- prea place munca, apoi se duc la altă mină şi îşi fac in­ salariaţilor cn o seamă de lu­ cadrele de conducere ale coo­ şi dc stat sînt informaţi că. trie puternică constructoare
ea, prîm-secretar al Comite­ structajul. (ANGHEL HOGMAN, muncitor electromecanic) cruri bune : planul de pro­ Pretutindeni se remarcă o ac­ perativei agricole de produc­ datorită rezultatelor bune ob­ dc maşini )a Cîmpulung, la
tului judeţean Hunedoara al ® Trebuie întărită asistenţa tehnică în sector. ducţie pe primul semestru a tivitate intensă Secerişul es­ ţie Şi factori din cercetarea ţinute la Boteni în materie Piteşti, spune tovarăşul
P C.R., Clement Negruţ, prim- (CONSTANTIN POPESCU, maistru miner, sectorul II) fost depăşit cu 13 393 tone de te practic încheiat şi galbenului ştiinţifică are loc un viu şi dc pomicultură, .această coo­ Nicolae Ceauşeseu, adresîn-
considerată
este
perativă
secretar al Comitetului mu­ * Avem destule instructaje de N.T.S., dar şi cazuri de cărbune (cu 7 393 tone peste pastelat al lanurilor î sc sub­ fructuos dialog, a cărui te­ drept o unitate-pilot a pomi- du-se factorilor de răs­
nicipal de partid Pe­ accidente. La controlul periodic al salariaţilor se face ra­ angajament), producţia mar­ stituie negrul brazdelor proas­ mă o constituie problemele culturii cooperatiste din Ar­ pundere de la judeţ, indus­
troşani. Petru Roman, direc­ diografie, dar nu se analizează şi starea psihică, reflexe­ fă vîndutâ şi încasată — cu păt întoarse. Se lucrează ne­ producţiei şi organizării acti­ geş. trie care dispune de capaci­
tor general al Centralei căr­ le oamenilor. (AUREL IANCU, electrician) 1325 000 lei, s-au obţinut e- obosit în grădini. în livezi. în vităţii în cooperativele agri­ tatea tehnică necesară reali­
bunelui Petroşani, reprezen­ $ In perioada care urmează, paralel cu recuperarea eonomii la preţul de cost In vii. La Găeşti, unde-şi cre­ cole din zona de deol, pro­ Tn faţa unei hărţi, directo­ zării oricărei maşini pentru
cercetări'
tanţi ai organelor locale de minusului la producţie, se vor lua toate măsurile pentru valoare de 865000 lei. indice­ ionează contur definitiv o im­ bleme mai generale ale pomi- rul Institutului dc Mârâcineni. pomicultură, fie ea cit de
complicată. Sâ fîe
solicitate
pomicole dc la
culturii, aspecte ale nivelului
pnrtîd şl de stat. sporirea capacităţii sectorului cu 200 tone de cărbune zil­ le de utilizare a fondului de portantă platformă industria­ de viaţă a oamenilor. Constantin loniţâ, înfăţişează întreprinderile.
lă, se observă în plină acţiu­
Adunarea — această Insti­ nic, (OVIDIU AVRAMESCU, şeful sectorului VI) timp a crescut cu 2 Ia sută ne macarale, maşini, feluri­ Cooperativa agricolă de la tovarăşului Nicolae Ceauşeseu, Dialogul cu cooperatorii, cu
tuţie muncitorească supremă Q U.U.M. Petroşani face reparaţii de slabă calitate la faţă de aceeaşi perioadă a a- te alte utilaje. Piteştii râmîn Boteni este o unitate de pro­ celorlalţi conducători de par­ cercetători de la Institutul
de conducere a activităţii e- compresoare. Să fie dotat atelierul electromecanic a! mi­ nuluî 1970, a scăzut numărul în stfnga şi. curînd, aparatul ducţie complexă, înscriind dc tid şi de stat distribuirea pe pomicol, cn factori răspunză­
coriomiee, de participare ne­ nei )a nivelul cerinţelor tehnicităţii actuale. de accidente. Dar, sînt şi o survolează moderna între­ la Lin an la altul rezultate din zone şi specii a pomîculturii tori de buna gospodărire a
mijlocită a muncitorilor, ingi­ $ Nu s-o vorbit |n darea de seamă despre unele uti­ seamă de indicatori la care prindere de automobile şi ce în ce mai bune. Valoarea în perimetrul judeţului. judeţului ia sfîrşit. Coopera­
nerilor şi tehnicienilor la con­ laje pe care le bot vinturile, ploile, de pildă de cole două nu s-au realizat nici sarcini­ piese de schimb auto de la averii obşteşti se ridică la 11 Se remarcă, cu acest prilej, torii sînt felicitaţi pentru re­
ducerea treburilor minei — a elevatoare ce ar putea să folosească altor unităţi. Colibaşi, după care, descriind milioane lei. Ca principale că in echilibrul speciilor tre­ zultatele bune obţinute ptnă
îmbrăcat atmosfera specifică (TEODOR MUCUJA, muncitor lăcătuş) le de plan. nici angajamente- o abatere spre dreapta, trece sectoare de producţie are cul­ buie să sc intervină cu corec­ acum şi li se urează sâ aibă
ce caracterizează întreaga di,) Valea Argeşului în cea a turi de cîmp, pomicultură, tive însemnate. Secretarul ge­
viaţă politică, economică şi Dîmboviţei şî aterizează pe zootehnie. Valoarea normei de neral a! partidului recoman­
socială a ţârii noastre \ de a (Coni.nuflr» in pap. a 3-o) coama unei coline dc la mar­ muncă planificată pentru a­ dă specialiştilor sâ studieze, ţCaniinuorc In pa<^ a. 4-o)
vedea nu numai producţia ci a tuturor oamenilor muncii de o deosebită valoare pri­ ginea corminei Botcni, din nul acesta este 28 lei, dar se paralel cli îmbunătăţirea so­
şi oamenii care o realizează, — spunea în cuvîntul său in­ vind modul de rezolvare a u­ judeţul Argeş estimează, date fiind rezulta­ iurilor. problema extinderii
nivelul lor de conştiinţă, de ginerul Nicolae Radu, meca­ nei probleme complexe şi vi­ In plin cîmp. în Pinul încă tele bune ce se întrevăd în plantaţiilor de nuc. dc vişin,
a spune mai pe nume lipsu­ nicul şef al minei. Din aces­ tale — stabilizarea efective­ necosit, secretarul general al cîmp şi livezi, că aceasta va de cireş, specii valoroase din
rilor chiar dacă existenţa lor te măsuri, din expunerea se­ lor". .Programul adoptat, ex­ partidului, ceilalţi conducă­ creşte la 32 lei. Detaliind Li­ punct dc vedere economic şi
vizează carenţe din activita­ cretarului general la consfă­ punerea tovarăşului Nicolae tori de partid şi de stat. sînt nele probleme ale sectorului care în zonele dc deal ale
tea comitetului de direcţie, tuirea de lucru a activului Ceauşeseu sînt îmbrăţişate fă­ Pagina a JLa aşteptaţi dc o mare mulţime pomicol, inginerul Iulian Stoî- judeţului Argeş, ale întregii Alte unităti au
organizaţiei de partid sau sin­ de partid din domeniul ideo­ ră rezerve de toţi oamenii de săteni. Este, In fapt. pre­ cescu subliniază eforturile fă­ ţâri, găsesc întrunite ccic mai
cute în cooperativă
pentru
dicatului. de a pune un preţ logiei şi a) activităţii politi­ muncii ; aceste documente re­ zentă întreaga comună, tineri aplicarea metodelor recoman­ favorabile condiţii de dezvol­
tare. Dc altfel, precizează se­
mai mare pe ceea ce oamenii ce şi eultural-educative, ca­ prezintă o călăuză marxist- CURIER şi vîrstnici, îmbrăcaţi ca de date dc ştiinţă în domeniul cretarul general al partidului,
între terminat recol­
propun pentru îmbunătăţirea drele tehnice de la mina noas­ leninistâ de acţiune în forma­ sărbătoare, în frumosul port agrotehnicii, al geneticii. El este necesar ca specialiştii
muncii de viitor. Aceste tră­ tră au desprins că cheia suc­ rea a ceea ce are mai de va­ muscetean, cu flori, cu voia relevă experienţa cu bune re­ sâ studieze raportul
sături nn sînt întîmplâtoare. cesului este munca cu omul1', loare societatea noastră —
.Adunarea noastră are loc în „Ca întregul nostru popor, constructorul ei" — şi-a ală­
tatul griului
cadrul cînd avem în memorie muncitorii mineri din Vulcan turat glasul muncitorul TeO­
l a S e c e r i ş u l g r iu l u i
C .A .P . O rA ţtfe
SPIRITUL MUmORtSC Griul de petoate cele 228
noas­
ha ale cooperativei
tre — nc informa tovarăşul
SĂ im m INI RIMA ACWIIATE Ion Prime.ş. contabilul şef
al C.A.P. — a fost recoltat
cu combinele. Faţă de 450
tone cît s-a prevăzut în
plan. am obţinut o produc­
ut toucARt a RECOLTEAZĂ ZILNIC DE ţie totală de 520 tone Au
contribuit la obţinerea a­
cestui frumos rezultat me­
canizatorii Aurel Pitoro-
Organizaţia de partid din începînd de la concepţia sa vuhiî la care se lucrează. A­ Pentru a asigura ca întrea­ de partid, Gina Petrescu, Da- Veţel au terminat primii pe defecţiunea. Am lucrat şî du­ descu. Ion Dănilă, Constan­
complexul de şantiere a) Ter­ materialîst-dialecticâ despre cest nucleu, încărcat la cea ga activitate de recoltare a fina Ştcf. Olivia Iştfan I, O- comună recoltatul griului, iar minică — ne spunea ingine­ tin Rusu, Gheorghe Tat,
mocentralei Mintia dispune lume, societate şi gîndire, pî­ mai înaltă tensiune de expe­ pâioaselor să se desfăşoare în livja Iştfan H, membre dc cei din Lcşnic mai au de rul şef şi brigadierul dc cîmp. Gheorghe Giurgiu, Mnriin
de o bogată experienţă în nâ la atitudinea şi comporta­ rienţă. pricepere. spirit de . cît mai bune condiţiuni şi ca partid. Lucreţia Cîmpurean şi strîns recolta de pe 17 ha. Producţia medie trece de Vercş şi Constanfin Băr-
munca de educaţie. In anii rea în muncă, societate şi fa­ dăruire şi pLitere de rezolva­ întreaga recoltă sâ ajungă cit alţi cooperatori. La batoză, Azi — 29 iulie termină şi ei. 2 500 kg la hectar. Ne-au mai hu|, cooperatorii Lcniiţa
construcţiei acestui mare o­ milie. Acesta reprezintă sta­ re, care, de regulă, trece de mai grabnic în hambare, Co­ unde se treieră griul recoltat Tn bază s-au transportat, în rămas de recoltat 45 ha din LMrea. Petru Pinviran, Vic­
biectiv, aici s-au .înălţat", diul cel mai înaintat, mai re­ pe Lin şantier pe altul pe mă­ mitetul comunal de partid manual, activitatea era co­ cornul obligaţiilor faţă de totalul de 208. Pină In 1 au­ toria Ponoran, Iul bina Băr­
paralel, oameni de nădejde, voluţionar, din ansamblul sura îndeplinirii sarcinilor, a Velei a îndrumat şi ajutat ordonată de Emil Sav, ingine­ stat, aproape 55 tone dc grîu. gust sîntem şi noi gala cu bii, Maria Vereş. Maria Po­
de înaltă valoare etică Cele este partea cea mai înaintată organizaţiile de partid şi con­ rul şef al cooperativei. Ma­ Aceeaşi atmosferă de lucru campania de recoltare. Meca­ pa, Maria Tetruţescu, Ion
două procese de edificare a detaşamentelor şantierelor, siliile dc conducere ale coope­ tei Costa, membru în biroul am înlîinit-o şi pe ogoarele nizatorul Horia Cuteanu a Sîrbu. şofer pc autocamion.
materială şi umană au cap­ deci şi forţa cea mâK^influ- rativelor agricole să-şi întoc­ organizaţiei de bază, delegat cooperativei agricole din Şoi- balotat paiele dc pe 90 ha. Antonie Lăzărcscu. Qană
tat întreaga capacitate politi­ Programul entâ in munca de educaţie. mească programe concrete dc de batoză, ne spunea că aici muş. In timp ce preşedintele au fost arate 65 şi însămîn- Achim, tractorişti pe re­
că şi organizatorică a orga­ O altă categorie o formează lucru, să stabilească sarcini munca este organizată In do­ cooperativei, tovarăşul Teofil ţate cu porumb furajer 40 ha, morci, Ion Stîrc şî mulţi
nizaţiei de partid şi s-au sol­ oamenii necalificaţi, care vin şi răspunderi precise pe oa­ uă schimburi. Fiecare schimb Munteanu, era la brigada din La ora 18 sc încarcă camio­ alţi ţărani cooperatori. De
dat cu rezultate meritorii. de aejiune ideolo- să lucreze orice pe şantier, meni In acest fel fiecare om este format din 16 oameni. Boholt pentru a asigura nul ]>entru a patra oară şi un real folos a fost şi spri­
Lîviu Păcurar şi Petru Cân-
angrenat în muncă ştie cînd.
Am încercat să developăm, iar cea d^-a treia sînt tinerii unde trebuie să fie prezent transportul griului dc pe 20 remorca pentru a doua oară jinul primit din partea sa­
ţâlarie sînt eoşari, Ion Tur-
cu ajutorul mai multor oa­ gico-educativă care n-au maî muncit nică­ şi ce are de făcut. înşişi cu. Matei Partenîe, Vie Tur­ ha recoltat manual pentru a cu grîu care ia drumul bazei lariaţilor de In fabrica
fi treierat cu batoza, ingine­
meni, pe umerii cărora apasă ieri. sau care au lucrat cîte membrii comitetului de par­ cii, loviţâ Muntcanu trans­ rul şef al unităţii, tovarăşul de recepţie. Şoferul Zafei Ro­ „Vidra” şl fabrica chimi­
răspunderea muncii de edu­ pLiţin în diferite locuri, in­ tid sînt prezenţi zi dc zi pe portă cu carele snopii la ba­ dea a făcut patru drumuri că. I.I.L., I.G.C.L. şi altor
caţie. ceea ce s-a făcut pînâ stabili. dintre care mliIţi nu ogoare, în sectoarele dc acti­ toză. Liviu Cimponer ţine e­ loan Stincel, se afla Ia briga­ transporlînd peste 13 tone, iar
acum în această direcţie pe concepţiilor existente în lu­ şi-au format încâ un ideal în vitate de care răspund. Se­ videnţa muncii. Romuluţ da din Balata, unde sc recol­ cu remorca s-au transportat a­ întreprinderi şi Instituţii
ta griul cu combinele. Erau
şantierul termocentralei, pre­ me. viaţă. cretarul comitetului comunal Dancîu şi alţi cooperatori se aici prezenţi la muncă Ioana proape 10 tone. în ziua de din oraş, care în timpul lor
liber ne-au ajutat la strin-
cum şi cîteva din cerinţele — R ă m i n i n d la r e a l i t ă ţ i l e Pornind de la această rea­ răspunde de C A P Veţcl, ocupă dc făcutul şirelor dc Jula, brigadier de cîmp, Au­ 27 iulie au fost duse la baza sul recoltei.
caic stau în faţa organelor şî c u r e n t e d i n m u n c ă , u n d e s e litate, organizaţia noastră de locţiitorul său dc C A P. Leş- paie, iar alţii dc alimentarea rica Stăncilă, Ana Nelega, de recepţie peste 20 tone dc
grîu.
După cc s-au înapoiat,
organizaţiilor de partid. m a t e r i a l i z e a z ă p e r s o n a l i t a t e a partid a încercat o diferen­ nic, iar primarul comunei dc batozei cu snopi din clăi, Clara Crişmar, Rozalia Lazâr, au încărcat din nou camionul C .A .P , B c ja n
Un prim dialog 1-nm avut m u n c i t o r e a s c ă ? A ţ i v r e a să ţiere a muncii cn oamenii. E­ brigada Bretclin si satele dc transportul griului, paielor şi Aurelia Muntean, Olivia Bîra, Si remorca pentru a putea
cu loan Hogea, locţiitorul se­ v o r b i ţ i p e scurt d e s p r e m o ­ vident că greutatea acţiunilor munte Dc asemenea, secreta­ al plevci. Rusalîna Rogojan, Sofia Bori- face un transport a doua zi In această unitate _
cretarului comitetului de par­ d u l î n c a r e o r g a n i z a ţ i a d e de partid a căzut în princi­ rii organizaţiilor de bază. E ora 14 fârâ un sfert îşi ţa. Maria Filimon şi Flori- dimineaţa în bază s-au trans­
tid al complexului, căruia îi p a r t i d d i n ş a n t i e r s- a s t r ă ­ pal pe ridicarea gradLilui dc membrii din birourile aces­ fac apariţia cci din schim­ ca Moisc, pc combine. Elena portat in total 70 tone grîu. ne-a informat tovarăşul Ilie
adresăm întrebarea ! d u i t să i m p r i m e a c t i v i t ă ţ i i d e angajare a întregului colec­ tora, preşedinţii, inginerii şi bul II la batoză Vedeţi — Morar, secretarul organizaţiei Munca s-a încheiat în cîmp Rădulea, primarul comunei
e d u c a ţ i e c o n c e p ţ i a î n a i n t a t ă tiv, pe combaterea mentali­ brigadierii au atribuţii pre­ Şoimu.ş — s-a terminat de
— C u m a ţ i d e f i n i s p i r i t u l tăţilor retrograde faţă dc spunea tovarăşul Matei Cos­ de partid pe brigadă. Ion Iri- după ora 21. A fost şi aici recoltat manual şi eu com­
d e s p r e muncă ? cise.
m u n c i t o r e s c , c e r i n ţ a p ă t r u n ­ muncă şi de avutul obştesc, ta — la noi vin oamenii cn mie, Ion Văcar, Minodora Io- o zi de muncă rodnică. binele întreaga suprafaţă
d e r i i s a l e masive în a c t i v i t a ­ — Munca de partid, de e­ fată de prestigiul şi autoritatea împreună cu secretarul co­ In fabrică. Aceasta arată dis­ si.vuţ şi alţii, la transport. E- Ţăranii cooperatori, mera-. de Un ha. Acum se lu­
te a d e e d u c a r e a t i n e r e t u l u i ? ducaţie, pe şantierele de con­ mitetului comunal dc partid, ciplina şî ordinea în muncă Iconora Popa şi Iulia Hânci- nizatorii, toţi factorii dc răs­ crează intems la treieratul
— Intr-o accepţiune mai strucţii are un specific. Aici colectivului. Şi aş zice că. în tovarăşul loan Gal, ne-am Anul acesta, remarca tovară­ lă, pe căruciorul dc la presa pundere sînt prezent! zi de zi
lnrgâ. cred că avem dc-a face vin, în general, trei categorii mare măsură, am reuşit să cre­ deplasat la C A P Lcşnic şul loan Gal, am reuşit sâ nc de balotat paie. Şi aici comu­ la datorie, iar munca nu con­ griului cu hatoza de pe ce­
cu un concept extrem de bo­ de oameni : una este a celor ăm pe şantier un astfel de an­ pentru a vedea la faţa locu­ facem toate treburile cu oa- niştii sînt în primele rtn- teneşte din zori şi pină seara le 06 ha secerate manual.
gat. CLi un complex de tră­ calificaţi, formaţi şi căliţi pe grenaj uman. care a dat re­ lui cum este organizată si se menjî noştri, fără a mai ape­ duri. fîrziu. Aceasta este expresia At
sături morale, ideologice şi şantiere, oameni care nn dau desfăşoară munca. In cîmp. la Ia braţe dc muncă străine In lanuri se aflau combi­ înaltei responsabilităţi cu ca­ Au mai anunţat termina­
psihosociologice care dau con­ înapoi în faţa greutăţilor fi­ zultate bune. Nu intîmplător la eombinp, munca era co­ Activitatea comuniştilor, e­ nele mecanizatorilor Ilie Râ- re îşi fac datoria oamenii rea recoltării griului coo­
turul gîndirii şi actiLinii spe­ reşti. pentru că tocmai ele trei grupuri energetice au in- ordonată dc tovarăşul Petru xemplul lor personal în mun­ bulea, Ion Pantea, Mihai muncii dc pc ogoare — în perativele agricole din Bre­
cific muncitoreşti. Gîndiren i-au format. Aceaslă catego­ Iştfan. preşedinte. împreună că, a mobilizat toată lumea Dragomir şi Ion Guran Cea frunte cu organizaţiile de tea Mureşanâ, Sirbi, Te-
rmincitorească. conştientă, con­ rie formează nucleul ccl mai cu mecanizatorii Ioachim Si oamenii muncesc cu hăr­ a lui Vasilc Ifrim era opri­ partid — pentru a asigura liuc, Cinciş, ZIaşti, Pcşti-
turează într-un chip propriu puternic, mai sănătos, în ju­ (Cofitinuoie in poQ. o 3-o) Schiau şi Eugen Vasilache, nicie pe ogoare pentru a tă pentru că sc defectase. Oa­ strîngerca în cel mai scurt şu Mare, Hâşdat, Ribiţa,
cele moi fehirile fenomene şi rul cărLiia gravitează răspun­ lucrau pe combine Virgînia strînge cît mai grabnic bogă­ menii lucrau de zor pentru timp a întregii recolte dc Brad şi Ţcbcn.
forme ale existenţei sociale, derea pentru soarta obieetl- Belea, secretarul organizaţiei ţia holdelor. Cooperatorii din a înlătura eît mai grabnic grîu.