Page 95 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 95
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 149 @ JOI 29 IULIE 1971 3
Instituţii supreme de conducere Album de vacanţă
JL * ® B U B ® ®
a actmiatneconomice
care salariat dacă facem a creşterea productivităţii mun Vacanţa de vară ’71 a îm gurat un şantier — Ia între lor, strînsul ierbii proaspăt
cest raport — şi cele 2 092 cii, pentru a asigura front de brăcat, pentru numeroşi elevi, ţinerea şi modernizarea dru cosilc de pe zonele verzi.
(Urmare din pag. 1) Floare Voinea. muncitoare l*
absenţe motivate, creşterea lucru pentru utilajele din salopeta de lucru. Joaen fru murilor Aşadar, la asfalta
fluctuaţiei cu 40 la sută în dotare (mijloacele fixe nou museţile recreative estivale rea trotuarelor şi întreţine I.G.C L., in a cărei echipă nu
comparaţie cu anul trecut intrate în dotarea minei In se intîlnesc într-o caldă armo rea zonelor verzi de pe stra lucrat elevele, ţine să ne
Ie. Productivitatea muncii Ja nizare cvi munca caracteristi da .'10 Decembrie, la canali mărturisească : „Sini fcic
au determinat o plasare ne
nivel de exploatare a fost cu corespunzătoare a fronturilor semestrul 1 se ridică la o va că entuziasmului vîrslei. zarea şi modernizarea străzii lmrnice şi cuminţi. Sînt tare
CO kg pe post sub sarcina de lucru şi chiar Imposibili loare de peste 14,6 milioane La Simeria, comitetul oră Cuza Vodă e prezentă, în a mulţumită de ele”. Prof loan
planificată şi cu 6 kg sub re lei). Sînt necesare mâsuri şenesc al U.T.C. a organizat ceste zile. tinereţea. Gherman, m it le însoţcşic,
alizările din anul trecut, exis tatea, In unele cazuri, de a perseverente pentru îmbună pentru elevi două şantiere ale Cum îşi afirmă această pre confirmă, enumerînd lucrări
realiza o corelaţie raţională
tă mori râmineri în urmă la a efectivelor pe diferitele tăţirea activităţii de trons- tineretului : la amenajarea lo zenţă ? Întrebarea a primit le efectuate de elevele cla
lucrările de pregătiri, chel compartimente ale activităţii. port atît pe orizontală cit şi cului de agrement de la la răspuns marţi, cînd, la faţa selor a X-a la amenajarea
tuielile pe 1 000 lei producţie De aici, vitezele de numai 11 pe verticală. O problemă car cul Cotro şi la cooperativa locului, am urmărit partici pârculcţului din apropiere, a
marfă au fost depăşite cu 19 metri liniari pe lună obţi dinală este pregătirea cadre agricolă de producţie. Prime parea, entuziasmul şi dărui aleilor de trandafiri, m pli
fi,24 lei, sectoarele I şi VI nu nute în abataje de brigăzi cu lor, permanentizarea oameni le trei scrii de elevi care rea tinerilor. vi tuJ trandafirilor din sere. ta
au realizat sarcinile la ex noscute cum sînt cele condu lor, legarea lor sufletească şi-au împărţit zilele vacanţei — Am băieţi foarte buni. transportul bnloţilor. la ştrîn-
tracţie. se de Alexandru Nicoarâ sau de acest oraş. Vulcanul ilus în ore-muncâ şi ore-joacâ Sînt tare mulţumit de ei. De sul ierbii.
Care sînt cauzele ? trează în mod grăitor marile şî-au grefat prezenţa în nu mi i-ar lăsa pînâ sîmbâtâ. am De pe strada Cuza Vodă.
In primul rind, mina Vul Vespaslan Cătană. De aici, transformări petrecute în ju meroase lucrări. Au taluzat termina asfaltarea trotuaru trei elevi, tot din clasele a
deţ in anii construcţiei socia
râmînerea fără rezultate a u
c a n — sub tensiunea pe care o nor măsuri întreprinse de liste, ca rezultat al politicii malurile lacului Cotro. au a lui Cu prepararea betonului X-a — Valeriu Vnsileseu, Ale
generează fluctuaţia — a lu comitetul de direcţie pe linia partidului închinate omului, menajat două baze sportive, n-am probleme Asta e sarci xandru Muntcanu şi Corne!
crat cu efective în plus. mal folosirii mai -Judicioase a e lăsînd pentru colegii care le na lor. Si o fac cu tragere Mort — se îndreaptă spre ca
ales la lucrările în regie unde fectivelor şi a unor utilaje făuririi unei vieţi demne şi vor prelua ştafeta construi rle Inimă. Ia priviţi-i — ne să. li întîm.pinăm.
fericite. In acest context, tre
şi cointeresarea materială es (maşinile de încărcat îndeo buie să existe o preocupare rea debarcaderului şi a tram îndeamnă Nicolae Fîeraru, — Ce aţi muncit astăzi ?
te mai scăzută, precum şi da sebi). bulinelor. Pe ogoarele coope .şeful echipei de asfalta tor! de — Păi, am încărcat pietre,
torită nerezolvărtl .problemei deosebită şi pentru pregăti rativei agricole de producţie la I.G.CL. Simeria. Băieţii am depavat...
mecanizării muncii în depo Indisciplină g-a manifestat rea temeinică a şefilor de au contribuit la plivitul ra-pi- sînt Ovîdlu Paşti. Ion Ursea- Nicolae Rusu, pavator la
zite. Dacă în abataje s-a rea şl la unii maiştri (Florea Do- brigadă, şefilor de schimb, lel de pe 8 ha cu pătrunjel şi nu, loan Oargâ, Ervin Griin- I.G.CL., om cu pârul cărunt,
lizat productivitatea planifi brotesou, Iile Avram, Victor maiştrilor care au mai puţine 6 ha cu cartofi, la recoltarea berger... care vor să adauge ne mărturiseşte eu tristeţe :
cunoştinţe practice.
cată — brigăzile conduse de Botez), Iar la alţii o pregăti Esenţial pentru organizaţia mazârei de pe 4 ha, iar la la mediile bune cu care au „Nici o piatră n-au mişcat”.
minerii Nicolae Enaehe, Du re profesională insuficientă de partid, comitetul de di jiSîtL'. i t treierat au fost prezenţi la absolvit clasa a IX-a o notă In rlnd cu muncitorii I.G C L
mitru Milea, Mihal Sima, pentru îndeplinirea funcţiei stivuirea şi transportul ba mare în timpul vacanţei. lucrează, în schimb. Ioan Sze-
Echipatul „Roza violurilor" de In Şcoala genoralA nr. 1 Pouila,
Gheorghe Iordache. Szabo Ba- de conducător nemijlocit al recţie, sindicat, organizaţia condus de prof. Dan Cocor, este deţlnâlorul locului III pe naţiuni lot ii or. Nu departe. 14 fete sporo- kely, elev în anul IV la un
U.T.C. este ţinerea unei le
lazs, Mihal Dudescu şi alte procesului de producţie. gături strînse, nemijlocite cu la concursul de orientare turlsIJcA, desfăşurat recent tn Iugosla Pentru elevii din seria a vâiesc la umbră. Au tot drep grup .şcolar din Bucureşti.
le au obţinut randamente de Propunerile făcute, măsuri vi a. IV-a. Comitetul orăşenesc Si tul. Orele de muncă s-au — Pe băiatul acesta nu !-j
6,10-8,00 tone de cărbune pe le adoptate de adunare au oamenii, de a-i consulta în meria al U.T.C. a mai inau soldat cu săparea trandafiri- trimis nimeni să ne ajute, şl
post — pe filiera procesului scos pregnant în evidenţă că stabilirea şi adoptarea deci vine zi de zi Cînd nu ne
ziilor, de a rezolva cu aten
de extracţie, productivitatea muncitorii, Inginerii şl tehni ţie problemele care le ridi găseşte, ne caută. Lucrează
s-a diminuat foarte mult, în cienii de la E.M. Vulcan sînt că, de a apela la ajutorul co cot la cot cu noi — preci
proporţii care nu pot fl justi în măsură să rezolve sarcini lectivului, de a se crea o pre Pionieri în tabere zează Ion Dumitru, şef de e-
ficate prin cauze obiective. le mari ce le revin pînâ la ocupare generală la toţi fac chlpâ de drumuri la I.GCL.
Indisciplina, cele 3 098 ab finele acestui an şi îndeosebi torii pentru ridicarea conşti 130 de brigadieri ia Toteşti Recreaţia mare a verii va găzdui în taberele centra Ceilalţi Insă...
senţe nemotivate — revenind cele pentru anul 1972. Trebu inţei socialiste a salariaţilor, le de la munte şi de la mare peste 1 f>00 de pionieri In faţa unul asemenea ar
hunedorent. La Bist/riţa-Horezu, judeţul Vîlcea, 0 pio
mai mult de e absenţă de fie ie înaâ făcut totral pentru pentru transformarea revolu nieri, preşedinţi de unităţi din şcoli hunedorene, tră gument, ln faţa atîtor exem
ple date de colegi, ln faţa în
ţionară a omului. Zilele trecute, comuna chiderea şantierului s-au iesc în aceste zile frumuseţile vacanţei împreună cu trebărilor piase de secretarul
Toteşti a trăit un eveni angajat ca prin munca ce alţi colegi din tară. In acelaşi judeţ, la Călimâneşti, comitetului orăşenesc de par
Demne de reţinut sînt mo o vor desfăşura pe terenu pionieri ce poantă cu mtndrie emblema „minltehnl-
tid, tovarăşul
Ioan Irimie.
Comerţul cu produse aqroalimentare dul cum comitetul de direc ment deosebit — constitui rile agricole ale cooperati clls" trimit veşti despre acţiunile recreative pe care cel trei vor da, fără îndoială,
ţie de la E.M. Vulcan a in rea Intr-un cadru festiv a velor de producţie să-şi a Ie organizează, în timp ce la Sâlişte-Siblu se întrec nn răspuns faptic.
format adunarea reprezen şantierului de muncă pa ducă o contribuţie însem în jocuri estivale, aero şi rachetomodelişti din Hu
ABSENTELE DIN M A6 A ZK tanţilor despre propunerile triotică a tineretului în ca nată la realizarea în bune nedoara cu cel din alte judeţe.
făcute în adunările pe sectoa
căruia 6Înt cuprinşi
drul
Pe locurile pitoreşti In mijlocul cărora se înalţă ma
re, rezolvarea prevederilor toţi elevii de pe raza co condiţiuni a recoltei aces iestuos medievalul castel de la Bran, pionieri hunedo-
NU POT Fl SCUZATE din contractul colectiv şi răs munei. Cei 100 de tineri tui nn. reni care şi-au întrecut condeiele în cele mai bune Mesaj
punderea cu care a fost ela
borat proiectul planului de brigadieri prezenţi la des ION RESIGA reviste şcolare culeg, pentru noile publicaţii, frumu
măsuri. seţile copilăriei din vacanţa verii lut ’71.
1. MIRZA
„Din tabAra de pionieri Bu-
Ce ne deciorâ lovarflflli OLIMPIU BOTA, director ad dlte (Braşov) vă transmit sa
junct al Direcţiei comerciale judeţene, şi TEODOR BER- lutari cel 180 de pionieri din
GHIANU, directorul Întreprinderii de producere şi valo 1 1 m Deva. Hunedoara şl Simeria.
rificare a legumelor şi fructelor. — v ........................... • -v*......... ... : ......^ I 1 Am dori să consemnaţi acţiu
Primii stîipi pe nea organizata llerl — o maafl
! . „ O M E » P . Y V 7 1 Mice rotunda, desfăşurata ln cadrul
fn
manifestărilor lirvtreprinse
tronsonul de cale PROGRAMUL X: 8,00-0,30 Mu Intlmpdnarea Conferinţe! Jude-
tone a Organizatei pionierilor
Masa rotunda a. avut ca temă
DEVA: Intllnlro eu o necu
— In vizitele pe care le măsură în trimestrul III — i i noscuta („Palrln*) j Clnteccle tici ei ectualltflţl: 0,30 Odâ Um „Organizaţia pionierilor — mij
bli române; 10.00 BuleUn da suri:
întreprindem în unităţile de şi vom fl şi în trimestrul ferată Subcetate-iiia i mftrll („Arta-); SIMERIA; | 17,00 Emisiune In limba ma- 10.05 Folclor muzica) m aramure loc de educare multilaterala a
ţhlarA;
desfacere a produselor agro- IV — să asigurăm în func Faza lucrărilor de orga i i Printre colinele verzi („Mure 18,30 La volan — emisiune şeni 10,30 Clubul calatorilor (e- şcolarilor", ln cadrul dezbate
şul"); HUNEDOARA: O floa
mlslune pentru tinerii
ascultă
rilor. participanţii au reliefat
pentru condueâtorJl auto;
alimentare tntîlnim adesea ţie de necesar aceste ali nizare a şantierelor în ve re $1 rlo! crâdinarl („SJderur- 18,50 Timp şl anotimp ln agri tori); 11,00 Buletin de ştiri; u .05 publicitate varietatea acţiunilor pioniereşti
absenţa unor mărfuri. Pen mente de bază, aşa că ab derea electrificării tronso -istul"); CALAN i Intrusa („11 culturi ; Orchestrele Cornel Popescu sl care contribuie la educarea şl
tru cele mai multe scuza senţele la aceste produse nului de cale ferată Sub- Iunie"); GHELAR: Atenţie, 19,10 Per' sfinAlatea dv. Cu Peie Fountaln; 11,15 Din ţârlle formarea viitorilor cetAţenl.
hrousc.T (esioasA („Minerul") •
socialiste : 11,30 Album de ctnic-
ta hellomarinâ;
Vorbind despre acţiunile cu
este : .nu are nici depozi noi le considerăm rod al eetate-IIia fiind încheiată, 1 PETROŞANI : Prciul puterii 19,20 1001 de seri — emisiune ce muncitoreşti; 12,00 Compozitor VÎND CASA CU GRADINA, earacter patriotic, pioniera Ro-
tul", „am cerut dar nu mi dezinteresului la diferite au fost atacate lucrările de 1 („7 Noiembrie"); Romeo sl Ju- pentru cel mici: sl interpret: Charles Aznavour : Blrcea Mare, nr. 13. dica Lucuta (Şcoala generală
12,10 Recital de operă. Emil Ro-
s-au dat”, .numai ieri am niveluri ale desfacerii şi le construcţii administrative, Jieta, seriile I—TJ („Republi 19,30 Telejurnalul de searâ; In tundu; 12,30 lnttlnlre cu melodia nr. 7 Hunedoara) a subliniat
ca*); LUPENI : Adio, Granada
20,10 Aparenţe şl realllâţl
terminat cutare marfă”. vom trata ca atare. lucrările de protecţie a re i („CulturAP); LONEA: Iubita lumea capitalului: populMrâ ei Interpretul preferat; că ele au constituit adevăra
te pagini ale istoriei neamului
Pentru ca populaţia să Teodor Berghianu i ţelelor de telecomunicaţii şi i Iul Gmmlnla (,,Minerul"); 20,25 Moment folcloric. Melodii 13.00 Radiojurnal; 13,13 Avanpre VIND CASA LIBERA, curte sl manifestări de ataşament
miera cotidiană: 13,27 cintecul e
şl Jocurj populare In In
jştie cum trebuie pri — Situaţia In comerţul cu cele pentru linia de contact ' 1 ] Departe ln apus („7 Nnlcm- terpretarea ansamblului pretutindeni; 14,00 Compozitorul şl grădină. Iuiormeţll: Eml- fată de realizările prezentului.
AN1NOASA:
Matca
* brie*);
Alexandru Crulan (Şcoala ge
vite astfel de răspunsuri, legume şi fructe se poate în staţiile Simeria-triaj, Si- • 1 Ioana a tngerllor („Munclto- folcloric „Prahova" al Pa sâptâmlnU: Slglsmund Toduiâ ; ncscu. 65. Deva. neralA nr. 4 Deva) a remar
latului
culturi) din Plo
v-am ruga să ne precizaţi, considera îmbunătăţită. De meria, Deva şi Mintia. S j I resc"); PAROŞENI: Acuzatul i 1 ieşti. Un Interpret îndră 14.30 Mu2lcâ populară; 15,00 Bu cat aplrltul estetic pe care-1
leUn de ştiri; 15,05 Tribuna ra
(„EperRla");
PETRILA: Dra-
pentru perioada actuală, ca aceea noi nu admitem ca După cum ne Informea i > eosica unei blonde („Munci- 1 1 git de muzici populari : dio; 15,25 Pagini vocale şi orches dezvoltă anii plorrlerlel. Gheor
trale din muzica de estradâ; :6,0C
Petre Sâhâdcanu;
re e situaţia fondului de din magazinele C L.F. să ză serviciul de investiţii ■ | loresc"); VULCAN : Trandafiri 20,50 Teatru scurt. „Unul din Radiojurnal: 16,15 Cîntâm a tării VlND MOSKVICI 408, Deva, ghe SIntimbrean (Liceul nr. 1
URI-
(„Muncitoresc");
roşii
a stăruit
marfă la mărfurile agroali- lipsească acum cartofii, cea din cadrul Direcţiei regio : , CÂNI: Indri-ostiţll din Maro- tre noi* — scenariu TV tlnârâ grădină; 16,30 interpreţi de 6tr. Toamnei, 13. Hunedoara) a stăruit asupra
mentare de bază ? pa, varza (murată dacă nu nale C. F. Deva, faza a I na („7 Noiembrie"); OltAŞ- de Radu BAriilâ; muzieft populară: Ellsabcta Tlcu- educaţiei muncii. Dezbaterile
au constituit o caldă manifes
ţA şi Vaslle Petrlcă; 16.50 Publi
, TIE : Ultimul samurai („Fla-
Olimpia Bota: dulce, căci pînâ la varza de cestor lucrări de bază este ■ cara“); GEOAGIU-BÂI: 5 c- 21,35 Arii, serenade 9l canţo citate radio; 17.00 Antena tinere tare de ataşament fată de or
în plină desfăşurare. Un
de
nete — Interpretate
— Mărfnrile de bază. ca toamnă va fi un gol de var număr însemnat de stîipi 1 chcstru) de persoanâ; HAŢEG: Măria SlâMnaru. Ion Da tului. Tlnărul, mlllfcvit pentru VIND CASA CU GRADINA ganizaţia pionierilor, fată de
cauza socialismului; V?,30
Meri
cian
pîinea, făina de grîu de ori ză dulce), roşiile. râdăcl- de susţinere a cablului e- 1 TrlplA verificare („Populai"); vean» ; şl Vaslle Moldo diane melodii — edltlc specială: ŞI DEPENDINŢE, OrAştle, str. patria aodaimtfl şi partidul său
1 J1GAD : Poienile ro$i) („Stea
ce fel, carnea şi preparate noasele. Ceea ce deocamda leetric au fost deja plantaţi ua roşie"); GURABAltZA : 21,55 Sub cupola circului; 18.00 Orele serii: 20,00 Tableta de Gării, nr. 20 A. marxlat-lenlnlsr.
le, untul, laptele, smintîno, tă prezintă oarecari proble pe bucla lungă dintre sta i Prea mic pentru un râzboi a- 22,20 Interpreta sâpiAmînil : An searâ: 20.05 Zece melodii prefe
rate; 20.40 ClntA Angela Moldo-
I-
tlt do mare („Minerul"):
brinzeturile, orezul, zahărul, me. dat fiind că n-am reu ţiile Simeria-triaj şi Si- LIA: Cea mal Junţâ noapte gola Slmllea; van: 20.55 Stllnta la zi; 21.00 Bl-
Jtuerll muzicale;
21,30 Revista
uleiul, pastele făinoase, bis şit să obţinem de la furni îneria. i („Lumina"). 22,40 Telejurnalul de noaptei şlagărelor; 22,ro Radiojurnal; 22,30
cuiţii etc. nu au nici un mo zori cantităţi suficiente, sînt - -------- 1 1 Pentru magnetofonul dumneavoas
tiv să fie absente din fon vinetele, ardeiul gras şi pier tră,* 22.55 Moment poetic. St. O
ziua Intre 30 şl
M cuprinsă
dul de marfă al magazine sicile, ca fructe de sezon. loMf; 23,oo Concert de seară: 24.00 VREMEA 32 grade, iar noaptcA Intre 11
Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Estra
lor. Pentru uncie din ele am O întrebare şi două răs da nocturnă. şl 13 grade.
p r o g r a m u l II : 6.00-8.05
P ro
cerut suplimentări de repar punsuri autorizate, la obi m m m ; gram muzical rte dimineaţă : 8.05
tiţie şi ni s-au acordat, la ect. Am ţinut să avizăm ■ Tot înainte; 8.2n Simfonia a Vi-a PENTRU URMĂTOARELE
altele stocurile noastre a- prin ele populaţia consuma In Do major de Franz Schubert PENTRU 24 ORE 2 ZILE
(Orchestra simfonică a Filarmo
coperâ o cerere de consum toare şi pe cei care încă mai nici» „George Enescu", dirijor
normală şi raţională. Dacă sînt gala să-şi mascheze o * S F s Mjrcca B asarab); fi.50 Piese cora Vreme mal mult frumoasă Vremea se menţine frumoa
produsele care constituie parte a incompetenţei sau le de Timoiei Popovicl. Enncn şl călduroasă, cu ceru) aenln să şl călduroasă, eu tempera
Mezzetlt şi Cornelia Meres; 0 10
baza alimentaţiei populaţiei delăsării prin .pasarea" Curs de limba rusă; 9,35 Solişti Şl vlnt slab, Temperatura va tura ridicată.
există în magazinele co răspunderii la al doilea sau şi formaţii artistice de amatori ;
merţului alimentar, comer al treilea factor de regulă 10.00 Fragmente din opera „Amo
rul doctor” — de Pascal Bentoiu;
ţul nu înregistrează prea 10,40 La microfon Dan Spâtaru ;
absent în momentul cererii. li.no Muzica populară: 11.30 Se-
mari nemulţumiri de la lecţlunl din festivalurile de m u
populaţie. $i noi sîntem în f. CIOCLEI zică usoarA de la Braşov sl San
Remo; II.5S Stilnta la zl ; 12.00
Buletin de ştiri; 12,0,1 Avanpre
mieră cotidiană; 12.15 Pe teme I.LH.S. Bucureşti, şantierul
folclorice — m u2icâ uşoară: 12,30
Fragmente din opereta ..Văduva
veselă" de Lehar; 13.00 Radiojur
nal: 13,13 Varietăţi muzicale: 14,oo
Buletin de ştiri: 14.05 Ctntâ Ma Valea Jiului Superior,
ri» Păuneseu. Traian Hurgoi şl
stan Siinion: 14,30 Ateneu,* 15.00
Muzică uşoară: 15,25 Recital de o
perA Mariana Stoica: 15,43 Din
Concursul nr. 30 din 28 iulie 1971 : M m folclorul muztcnl al popoarelor : Urtcani
Extragerea 1 : 37, 33, 13. 44. 22, 18. 16 00 Radiojurnal: 16.15 Sulta de
balet
de
„Raimonda*
Alexandr
Fond de premii : 1 887 967 lei. Glazunov; 16.55 Sfatul medicului:
Extragerea a 11-a : 40, 6, 12. 11, 29. Cartierul Gojdu din Deva. Copiii se 6lmt foarte bine tn sp nţllle amenajate special penlru cl. 17.00 BuleUn de ştiri: 17.05 Melo
Fond de premii : 1 181 722 Iei. FoU> : N. GHENA dii populare; 17,30 Dicţionar de A N G A J E A Z A URGENT
literatura universală; 13.00 Publi
citate radio. • MINERI
• ZIDARI
• INSTALATORI-MONTORI
g p n b « h ■ 0 B 0 ^ g„ Salarizare conform H.C.M. 914/1968.
Spiritul muncitoresc sa domine întreaga Se asigură spor şantier, regim de lucru
de 10 ore, cazare la bloc, cantină contra
activitate de educare a tineretului cost. ( 147)
au avut ca obiect disciplina al puterii de influenţă. Avem Ceauşescu în l e g ă t u r i cu e- put, al doilea — nici în rup care, chipurile, n-are nimeni
In muncă sub diversele sale oameni în echipă care nu dis ducarea tineretului ? tul copului. I-am pus 5n ve dreptul să se amestece. Ba
nilB X f !>■ forme de manifestare. De a pun de multe mijloace de — Principala cred că este dere că dacă nu ţine seama trebuie să ne amestecăm foar
semenea, formaţiile de lucru au convingere, n-ati putere de a educarea, prin munca, pentru de cerinţa de a se comporta te serios I Există un adevăr
fost astfel alcătuite îneît tinerii influenţa pe cineva prin cu muncă. Sînt o sumedenie de ordonat, ca orice muncitor, — aceşti băieţi, care lucrează 0 .01. Produse industriale Deva
Iriit în producţie înainte de să fie daţi să lucreze alături vinte, prin exemple din via probleme, mărunte în apa dacă sfidează conduita noas bine in producţie, ciştigâ bi
ienncn, iar la al 4-lea se res- de muncitorii cu experienţă, ţă, dar realizează o autenti renţă. dar care la un loc au tră. nu-1 mai primim la lu ne, nu ştiu ce să facă cu banii.
i cctâ această tradiţie. capabili să servească drept că influenţă prin soliditatea dat naştere unei mentalităţi cru. Credeţi-mă că a prefe De aceea, pe unii Ii găsim me ANUNŢA
Jn activitatea de educare a exemplu demn de urmat. Cu argumentului suprem pentru mic burgheze despre muncă rat să nu mai vină Ia muncă reu în cafenele, în cîrciumi,
nmenilor. în special a tine alte cuvinte, organizaţia noas un comunist — puterea de la unii tineri. Şi, trebuie să decît să se tundă. Ce vreau arţăgoşi. gata să scapere în
relului. nm folosit o gamă tră de partid a deschis un dăruire Şi angajare. Hnul recunoaştem că aceştia nu să spun cu aceasta ? Nu a scandaluri. In optica lor,
Lirgâ de forme Şj mijloace. O larg front ofensiv împotriva din aceştia este Gligor Orz, sînt chiar puţini. Vin mulţi vem ceva preconceput faţă viaţa intransigentă, ordonată, Potrivit H.C.M. nr. 479/1970 şi con
mare parte din preocupări mentalităţilor învechite, îna om care a lucrat pe mai mul pe şantier, unii absolvenţi de de pletoşi. dar am înţeles că decentă şi civilizată se află form instrucţiunilor M.F. 1 549 din 5 mai
Ir-am consacrat explicării )e- poiate faţă de muncă. Tre te şantiere — la Luduş. Cra- licee, de şcoli profesionale, tocmai la aceştia se intîlnesc numai în întreprindere, iar
iilor statului, necesităţii de a buie să subliniez că rezulta iova şi Borzeşti. Acest om cate caută orice muncă, dar metehne care nu-i recomandă tot ce fac după orele de ser şi decret 111/1951, în ziua de 9 august
fi respectate riguros de câ tele acestei ofensive sînt po şi-a însuşit bine nu numai numai pe şantier, acolo, în ca oameni înaintaţi. Eu, de viciu este zona în care pot 1971, ora 8, în sala restaurantului „Perla
rc fiecare om. Spun aceasta zitive. meseria, ci şî capacitatea de formaţia de lucru, nu vor să pildă, n-am văzut în pletoşi sâ-şţ permită orice. Avem
pentru că pe şantierul nostru Şantierul, ca şi altNş cate a se manifesta ca muncitor se vadă 1 Preferă birourile, decît tineri uşuratici, slab de-a face, deci, cu o mentali cetăţii-* din Deva, se vor vinde prin licita
ti venit şi oameni care n-n- gorii de locuri de muncă, do cu o înaltă conştiinţă : se dă scriptele. Nu vă daţi scama pregătiţi moraliceşte şi inte tate pe care n-o putem tole ţie publică un număr de 3 autoturisme :
s cau nici cele mai elementa vedeşte că una din şcolile ruieşte cu trup şt suflet mun rît este de greu să munceşti lectual, sfidători faţă de toi ra. penlru că generează rele
re cunoştinţe despre lege şi cele mai eficiente de educa cii. suferă pentru orîco insuc cu acest tip de lînăr. Sfidea ce este decent şî normal, care societăţii. Şi, Ia urma urmei, Mercedes Benz 250 cu gradul de uzură de
nlcgrare, Pentru a da aces ţie muncitorească este for ces şi se bucură pînâ la e ză pe muncitor, părerile, nu ştiu de respect faţă de oa nu acest lip reprezintă ade 85 la sută, Opel Olimpia record cu gradul
tei activităţi un caracter mai maţia dc lucru — echipa şi moţie dc rezultatele bune. munca sa. e obraznic, lipsit meni. Cum încerci să te a vărata fizionomie a muncito
• onvingâtor. am invitat în brigada — care, de regulă, personale şj ale echipei. El de cele mai elementare nor tingi de „chica" lor, simt că rului. de uzură de 80 la sută şi I.M.S. 59 A.
rîndul colectivului jurişti, lu- are o componenţă bazată nu îşi sfătuieşte întotdeauna to me ale respectului. Pentru a- le ataci de fapt întreaga com ★
n-âloii din alte organe de numai pc califienre profesio varăşii de muncă să lucreze cestin ciilc mai expresiv com portare — de aceea preferă Expunerea secretarului ge Condiţiile de participare, caracteristici
•.lat. penlru a explica însem nală. ci şi pc afinitate psi astfel îneît să fie mîndri de portamentul extravagant, mai r.ă părăsească mediul sănă neral al partidului cu privire
tos al muncii, disciplinei şi
nătatea unei comportări hică. precum si pc comunita ceea ce au făcut, să aibă pu uşor şi mai comod de luat în ordin ii. la munca ideologică, politică le şi preţul la începerea licitaţiei, precum
• lemne, civilizate. în muncă tea de interese şi idealuri. terea dc a reveni, de a refa scamă Dc curînd. am pri şi cuHural-educati vă cuprin şi adresele la care pot fi văzute autoturis
•u societate. Am organizat Discutăm despre aceasta cu ce o lucrare pe ram au exe mit în echipă doi tineri, ab — Cum vi se par unii ti de un inestimabil izvor de în
cutat-o ncrorcspunzăliji*. Asn
hiar procese şi dezbateri co muncitorul Constantin Anto- solvenţi de scoală profesiona neri, cure in producţie sint văţăminte pentru această ac mele sînt afişate la magazinul auto-moto
lective. în care an fost discu ncseu. de la şantierul de e- au crescut în formaţia noas lă A m m d o i aveau plete lunci, huni, iar in viata socială sint tivitate. Organizaţia de partid din Deva, bulevardul Dr. Petru Groza, blo
tate diferite abateri de la ncrgomontnj. tră şi tineri ca Virolac Nen- ncîncriiilc Poate nu ne-am cu totul alţii? are în prezent în lucru un
normele muncii ş» convieţui — Ce apreciaţi cel mai gu. Aurel MihăihV N>ola0 fi legat dc ci dacă şi le-ar — Cred că aici trebuie să program concret şi cuprinză cul A.
rii sociale Multe adunări *i mult la muncitori ? P rări un. Vnsile Prăjan şi al spăla cu rreu larhate. dacă şi acţionăm într-un chip nou. a tor de activitate, desfăşurată
■edinţe ale organizaţiilor de — Exemplul personal. Cred ţii Ic-ar îngriji ca lumea La în dică să ne inleresâm îndea într-o largă perspectivă. (131)
•sindicat şi UTC., precum si că este calitatea cea mai de — Ce idei v-a sugerat ex ceput i-am rugat să sc tun proape si de ceea ce ei nu
rele de protecţie a muncii pict din punctul de vedere punerea tovarăşului Nicolae dă omeneşte ; unul a price mesc „viaţă personală'’. Un CORNEL ARMEANU .•■TOIBt • IMUJPILEW i