Page 96 - Drumul_socialismului_1971_07
P. 96
4
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 149 O JOI 29 IULIE 1971
VIZITA DE LUCRU A KIVARASIILill
NICOLAE CEAU8ESCU îi UilTÂTI AGRICOLE CI Sesiunea Sovietului
J -> >
NUUSTRIALE Uli JUDEŢELE ARGEŞ, VÎLCEA, OII Suprem a! R.S.F.S.R. ATLAS
-> ^ 7 7
MOSCOVA 20 (Agerpres). rea hotârirîlor Congresului al
iar instalaţiile de monomeri al partidului recomandă fac — Agenţia TASS anunţă câ XXIV-lea al P.C.U.S, vor e
şi de polimeri din cadrul fa torilor de răspundere din mi
fU rm ore din p a g i: 1) bricii de polielorurâ de vinii nisterele de resort, specialiş la Kremlin s-a deschis mier xamina proiectele legilor cu P lo i t o r e n ţ i a l e în
urmează să-şi realizeze în tilor să coopereze îndeaproape curi prima sesiune a Sovietu privire la sovietele raionale şi
scurt timp parametrii proiec cvi unităţile din judeţ, cu alte lui Suprem al R.S.F.S.R, al orăşeneşti şi cu privire la o C o r e e a d e s u d
noi succese şi mai importări taţi. In discuţii sc sublinia întreprinderi de specialitate celei de-a opta legislaturi, ales crotirea sănătăţii. Ei vor ale
le în munca din cooperativă. ză că cele patru fabrici in din ţară. Se fac propuneri în
Secretarul general al parti trate în funcţiune succesiv această direcţie, se concreti Ia 13 iunie 1971. La lucrări ge, de asemenea, Prezidiul So Circa 57 dc persoane
dului, ceilalţi conducători dc zează unele măsuri de urgen participă Leonid Brejnev, se vietului Suprem al R.S.F.S.R. şi-au pierdut viaţa tn Co
partid şi> de stat sînt invitaţi «nici, intr-o primă etapă (1968 tare a lucrărilor, de coopera cretar general al C.C. al Preşedinte al Consiliului de rcea de sud, ca urmare a
apoi dc către cooperatorul 1970), împreună cu uzina de re între unităţile de speciali P.C. U.S., Nicolai Podgomil, Miniştri al R.S.F.SR. a fost ploilor torenţiale care s-au.
Gheorghe I. Bidilicâ sâ-i vizi produse sodice care şi-a spo tate. Atît beneficiarii cît şi preşedintele Prezidiului Sovie abătut asupra provinciei
rit şi ea capacitatea, asigură
teze gospodăria. Este o gos constructorii, analizîndu-şi re desemnat Mihail Solomenţev, CAMDODGIA : In ultima s/tpiâminA n lunii Iunie forţele do Chungohong — anun/rt a
podărie de om harnic, prospe 45 la sută din volumul total zervele de care dispun, se tului Suprem al U.R.S.S., alţi in locul lui Ghennadi Voro- eliberare eambortplcne eu scos din lupt & npronpc 580 soldaţi s.il- genţia France Presse. Mai
ră ; casa este îndestulată. Pe al producţiei globale industri conving că au toate posibili conducători sovietici nov, care a fost numit recent gonezl au capturat o mare ca ntllate de echipament militar In multe ferme dintr-un sat
lotul de lingă casă, coopera ale a judeţului. Instalaţiile tăţile şi se angajează să pre Deputaţii vor dezbate sar preşedinte al Comitetului Con tonele Prey Van «il Kompnng Chain. din apropierea fostei capi
torul obţine recolte record de chimice de pe această tînârâ gătească intrarea în funcţiu cinile sovietelor în îndeplini In fotografie : Soldaţi camborig Icni Înaintea unul atac. tole regale, oraşul Puyo,
cartofi, de sfeclă furajeră, de platformă industrială asigură ne a acestei unităţi în cursul trolului popular. nu fost complet acoperite
legume şi fructe. Are vaci, oi, întreaga producţie româneas anului viitor. de. apă. Totodată, numeroa
creşte şi îngraşă porci pe că de octanol, izobutanol şi Vizita conducătorilor de se orezarii nu fost Inun
care îi valorifică pe bază de lindan, circa 45 la sută din partid şi de stat continuă date.
contract cu statul, cea de polielorurâ de vinii apoi în judeţul Olt Tovară
şi sodă calcinată, 55 la sută şul Nicolae Ceauşescu. ceilalţi
Asemeni gospodăriei Iul din cea de sodă caustică, pro oaspeţi se întilnesc cu mii şi U Ş I ! DIN S
Gheorghe I. Bidilicâ sînt, în duse care sînt solicitate de mij de ţărani cooperatori din JĂRIIE OCIALISTE a n ţ i d e
1 50 t r a f i c
frumoasa şi prospera comună beneficiari din 18 ţâri. Pleşoiu, Colibaşi, Gâneasa,
musceleanâ Boteni, sute şi Doba şi din alte sate, care
sute de alte gospodării, la fel In continuare, este vizitat l-au intîmpinat cu o deosebi racterul „cotidian*' al aces lor artificiale". De aceste s t u p e f i a n t e a r e s t a ţ i ^
de bine amenajate, la fel de şantierul de construcţie a u tă căldură. Pentru realizarea cincinalului tei ştiri îl explică pe scurt „ploi" depinde în mare mă
zinei de utilaj chimic şi for
îmbelşugate. Izvorul bună jă grea din acelaşi perimetru. La sosirea în judeţul Olt. V. M. Kmkoveţ, şeful direc sură recolta.de legume, nu in F r a n ţ a
stării î) constituie munca in oaspeţii sînt salutaţi de tova ţiei generale de mecanizare treţuri şi fructe.
Numeroase fapte cotidie
cooperativă, în sectoarele a Amplasarea acestei unităţi, răşul Constantin Sandu, prim- ne ale oamenilor muncii so ce menţine puritatea meta din Ministervil ameliorări LAURGNŢIU DUJA
lului şi exclude orice fel dc
nexe ale acesteia, şi nu în aici, s-a făcut in prezenţa to secretar al Comitetului jude vietici se adaugă la reali adaosuri. Marele cuptor a lor funciare şî gospodăriei corespondentul Agerpres
mai mică măsură în valori varăşului Nicolae Ceauşescu, ţean — Olt al P.C.R, de alţi zarea planului cincinal, e fost creat ca rezultat al co apelor: iulie este luna „ploi la Moscova Ministrul francez al afa
ficarea cu maxim randament în primăvara anului trecut, reprezentanţi ai organelor lo- laborat de Congresul al laborării dintre oamenii de cerilor interne, Ragmon.
anunţat, fn-
Marcellin, a
a tuturor resurselor gospodă şi soluţia adoptată permite o e.ile de partid şi de stat. Bâ- XXIV-lea al P.C.U.S. Ast ştiinţă ai Institutului de Im iii interviu radiodifuzat,
riei proprii. bună cooperare cu celelalte trînul cooperator Ion Ghiţă fel, de la începutul acestui cercetări ştiinţifice în do Se dezvoltă tînăra ramură a diimlei ră dr la 1 ianuarie 1971, fn
După mai puţin de o Ju întreprinderi de pe aceeaşi Vodă şi brigadiera Ileana Po an, minerii din bazinul Kuz- meniul siderurgiei şi de la Franţa au fost arestaţi 150
mătate de oră de zbor, survo- platformă industrială. Se vor pa întîmpinâ pe oaspeţi cu bass au extras peste plan alte institute împreună cu de traficanţi de stupefian
lind zona orgeşeană de coli folosi în comun reţele de ali- pîine, sare şj vin rubiniu din 1 000 eşaloane de cărbune, inovatorii de la marea u- In ultimii ani, în Bulga tinerelor combinate chimice, te. De asemenea, au fost
ne, riurile Argeş, Topolog şi ment.ire cu energie electrică, părţile locului. dintre care 160 000 tone a zinâ siderurgică din Celi«v ria se dezvoltă în ritmuri apărute recent pe harta e- chemaţi iu faţa justiţiei
susţinute tînâra ramură
a
Olt, elicopterul special la termică, de apă. reţelele de Adresindu-se miilor de coo realizat numai mina „S. M. binsk. chimiei. Dacă în urmă cu conomicâ a Bulgariei, rapor S40 de morfinomani. Mi
tează noi
bordul căruia se află tovară căi ferate etc. Conform pro peratori care l-au întimpinat, Kirov", unde nu există nici Si, în sfirşit, un alt fapt coti 30 de ani Bulgaria aproape in producţie. succese obţinute nistrul, după ce a subli
şul Nicolae Ceauşescu, cei iectelor întocmite de Institu tovarăşul Nicolae Ceauşescu un sector care să nu-şi fi dian : colhozurile şi sovho câ nu avea industrie chimi La Combinatul chimic din niat că este vorba despre
lalţi conducători de partid Şi tul de proiectări pentru con îi întreabă cum se desfăşoară îndeplinit şi depăşit norme zurile din Uniunea Sovieti că, în prezent ea produce oraşul Dimitrovgrad a fost o problemă naţională, a
de stat. aterizează pe platfor strucţii de maşini, noua uni campania de recoltare, ce re le. Minerii din sectorul că au primit a 5 000-a in însemnate cantităţi de în obţinut pentru prima oară reamintit că orice morfi-
ma industriei chimice vîlce- tate urmează să aibă An pri colte obţin, ce greutăţi au în Kr«asnogorsk au extras, de stalaţie creatoare de ,.ploa grăşăminte fosfatice şi azo- în Bulgaria, în aceste zile, notnan. })alrivit legii din
ne. Vecinătatea Oltului, rîu cu ma etapă o capacitate anua activitatea lor. In cuvinte e la începutul anului, 100 000 ie" de la începutul acestui loase, sodă calcinată, acitl acid sulfoaminic. Pînâ în ianuarie 1971, trebuie să
un bogat debit de apă, exis lă de producţie de 2 000 tone moţionante. cooperatorii îşi tone de cărbune în plus, ri- an. Uzinele sovietice avi li sulfuric. In 1975, producţia prezent, s-au produs prime fie deferit j>rocuraturii,
tenţa în imediata apropiere şi să atingă în final 17 000 exprimă nemărginita lor dicind productivitatea com vrat peste plan numeroase de îngrăşăminte chimice va le 30 de tone. Darea în fo
a masivului de sare de la tone. Separat, unitatea va bucurie de a-1 avea ca oaspe plexelor mecanizate la 21 000 instalaţii de ploaie artificia atinge 1,2 milioane tone. La losinţă a noii secţii, a cărei
Ocnele Mari, posibilităţile dispune de o forjă grea pro te în mijlocul lor pe secre tone pe lună. lă de tipul „DDA-100-m", fel de susţinut se dezvoltă tehnologie a fost elaborată T o t d e s p r e
deosebit de favorabile pe li iectată pentru o capacitate a- tarul general al partidului, pe Siderurgiştii de la Celia- staţii de pompare şi nume producţia de fibre chimice de către specialiştii de la ba
roase alte maşini. Suprafe
bînsk au elaborat primele
nia cooperării cu Combinatul nualâ de 50 000 tone piese, ceilalţi conducători de partid şarje de metal, de cîteva ţele udate cu ajutorul a (de Ia 23 000 tone în 1970 la za dc dezvoltare tehnică din s t u p e f i a n t e
$î de stat. Ei adresează mul
petrochimic din Piteşti, cu care va putea satisface şi ne ţumiri călduroase conducerii tone fiecare, la cuptorul de cestor instalaţii depăşesc 78 000 tone în 1975), capa Dimitrovgrad, va permite
alte întreprinderi, criterii fe cesităţile altor întreprinderi partidului şi statului pentru experimentare industrială al 1 670 000 ha. După cum se cităţile de prelucrare a ţiţe Bulgariei să reducă substan
ricit completate de existenţa de specialitate din ţară. Pro drumul nou deschis vieţii sa uzinei de aici. Procesul de ştie, în cursul acestui cin iului (de la 6 milioane tone ţial importul acestui pro Oficiul vamal al S.U.A. a
unui disponibil de forţă de filul uzinei va fi axat pe tului, pentru viaţa fericită pe topire a metalului se desfă cinal, vor fi date în exploa în 1970 Ja circa 13 milioane dus. C. AMARIJEI anunţat că, in anul fiscal
muncă au facilitat crearea în vase de tip recipient, rezer care o trăiesc astăzi. tone în 1975). încheiat Ia 30 iunie, pe în
această zonă a ţârii a unui voare sferice, schimbătoare şoară într-un agregat închis, tare 8 000 000 hectare iriga corespondentul Agerpres treg teritoriul Statelor Unite
la Sofia
puternic grup industrial chi de căldură, uscătoare şi cup In încheierea întîlnirii cu în mediu de gaz inert, ceea te sau smulse apelor. Ca In aceste zile, colectivele au fost confiscate stupe
mic. Această nouă zonă in toare rotative, filtre statice. ţăranii cooperatori, tovarăşul fiante in valoare de 500 mi
dustrială ilustrează pregnant Cea mai mare parte a u- Nicolae Ceauşescvi le adresea lioane dolari (cifră recod).
ză acestora noi succese
în
politica partidului de indus tilnjelor cu care va fi înzes activitatea lor, viaţă lungă şi
Interviul lui
trializare intensă a tuturor trată întreprinderea va fi fericită. Uniunea Sovietică a lansat Mvry Giscard d’ Estain^
judeţelor, de dezvoltare ar realizată in ţară, iar procede In c e l i m b a
Primirea călduroasă, entu
monioasă a întregii ţâri. ele tehnologice moderne ce ziastă de care s-au bucurat un nou satelit „Mo!nia-1“
Construcţia grupului a în urmează a fi folosite vor per tovarăşul Nicolae Ceauşescu acordat ziarului „Izvestia"
ceput in anul 1966, iar, in mite reducerea considerabilă şi ceilalţi conducători de par vorbesc a m e r i c a n i i ?
prezent, funcţionează cu ma a consumului de metal. La a- tid ş] de stat, pretutindeni. în MOSCOVA 28 (Agerpres). trale a U.R.S.S. spre punc t
joritatea obiectivelor prevă ceastâ uzină vor lucra circa unităţile agricole şi indus — In Uniunea Sovietică a fost tele reţele „Orbita" situate în MOSCOVA 28. — Corespon camerei de bule „Mirnbelle", .
zute pentru prima etapă, a- 4 000 de muncitori, creîn- triale vizitate din judeţele lansat miercuri un nou sate regiunile din Nordul îndepăr dentul Agerpres, Laurenţiu care permite efectuarea unor ’ Iată uii fragment din
vind o producţie de o deose du-se astfel condiţii pentru Argeş, Vîlcea şi Olt sînt încă lit de telecomunicaţii de tip tat. Siberia, Extremul Orient Duţă, . transmite : Intr-un in cercetări aprofundate în do- ] tr-un reportaj din Ameri
bită importanţă nu numai valorificarea cît mai largă a o expresie a încrederii ne „Molnia-1". După cum pre şi Asia centrală sovietică. terviu acordat ziarului „Izves- meniul fizicii energiilor înalte. ^ ca, publicat în paginile
revistei
engleze
„Sun" :
pentru .Judeţ, ci şi pentru în potenţialului de muncă exis ţărmurite a celor ce muncesc cizează agenţia TASS. sate Satelitul s-a plasat pe o or tia", ministrul economiei şi In aceste condiţii, partea fran- \ ,,M-am înşelat cumplit cind
treaga economie naţională. tent în judeţ. în politica partidului, a voin litul este menit să asigure ex bită eliptică, avînd apogeul finanţelor al Franţei, Valery cezâ presupune că, intreprin- / am presupus că în SU.A,
ba sosire, secretarul gene La sosirea pe şantier, tova ţei lor de a munci fără preget de 39 300 km în emisfera nor Giscard d’Estaîng, care a con zînd măsurile necesare, cola- ) se vorbeşte limba engleză.
borarca noastră poate fi şi l
ral al partidului, ceilalţi con răşul Nicolae Ceauşescu, cei pentru a transpune în viaţă ploatarea sistemului de legă dică Şi perigeul la 470 km în mai mult lărgită, spre a se ri- 4 Oamenii vorbesc englezeş
ducători dc partid şi de stat lalţi condycători de partid şi măreţele obiective ale actua turi prin radio, telefonice şi emisfera sudică. dus delegaţia franceză la re te in China, Japonia,
sînt întîmpinaţi de tovarăşii de stat sînt înconjuraţi cu lului plan cincinal, chezăşie telegrafice la mari distanţe, Potrivit datelor recepţio centa sesiune a comisiei fran- dica la un nivel mai înalt". ^ U.R.S.S., Frai\ţa şi la IA-
Petre Dânicâ, prim-secretar al căldură de constructorii care a dezvoltării şj înfloririi con precum şi transmiterea de nate, aparatajul instalat la co-sovîetîce de colaborare, a In ce mă priveşte, a decla- ) vcrpool, numai in Ameri
Comitetului judeţean Vîlcea lucrează intens la înălţarea u tinue a patriei noastre socia programe ale televiziunii cen bord funcţionează normal. declarat, printre altele : „Co rat in continuare Giscard d ’Es- t ca nu. Cind l-am întrebat
al P.C.R., de Mihail Flores- nei hale imense ce va adă liste. laborarea dintre ţările noas taing, sînt convins că Fran pe un american cit c ccasnl
cu, ministrul industriei chi posti principalele sectoare de ţa $i Uniunea Sovietică îşi 1 el mi-a răspuns : Da. astăzi
producţie ale unităţii. tre se află la un nivel înalt, vor continua eforturile în a- ^
mice, de un mare număr dc In cursul aceleiaşi zile, to Declaraţia C.C. al P.C. din Uruyuay ccastâ direcţie şi câ relaţiile e i e foarte cald. Poate că in
chimişti şi constructori care Directorul uzinei, Nicolae datorită eforturilor întreprin ronomice dintre cele două curind va Ivcbui să sc edi
lucrează la întregirea aces Popa, informează asupra sta varăşul Nicolae Ceauşescu, se 5n cadrul Comisiei mixte ţări ale noastre se vor intă- ) teze un dicţionar anglo-a-
tui mare complex al industri diului lucrărilor de pe şan ceilalţi conducători de partid MONTEVIDEO 28 (Ager ţeneşti. Partidul comunist a permanente sovieto-francezc. ri. mai ales în acele nume- ^ merican,t.
ei chimice. tier, arâtind că, potrivit pro şi de stat, însoţiţi de prof. pres). — In legătură cu repre adresat un apel întregului po Voi cita numai două exemple roase ramuri despre care s-a ;
O gardă de onoare, forma iectelor, uzina urmează să Ioan Ursu, preşedintele Co siunile poliţieneşti împotriva por pentru întărirea unităţii vorbit ia cea de-a şasea sesiu- >
tă din membri ai gărzilor pa intre parţial în funcţiune în mitetului de Stat pentru E demonstraţiei sudenţeşti, or în vederea zădărnicirii pro recente : colaborarea dintre ne a „Marii comisii".
triotico şi tineri din detaşa 1973, lucrările aflîndu-se la ganizată la 24 iulie Ja Mon vocărilor forţelor reacţionare. noi a permis plasarea pe su
mentele de pregătire pentru zi faţă de grafic. Secretarul nergia Nucleară, au vizitat tevideo. în timpul căreia un De asemenea, Convenţia na prafaţa Lunii, la bordul sta
apărarea patriei, prezintă o general al partidului arată câ zone din jurul oraşelor Pi student a fost ucis şî 30 a ţională a oamenilor muncii ţiei automate sovietice „Lu-
norul tovarăşului Nicolae eşalonarea lucrărilor pe o pe teşti şî Slatina pentru a sta restaţi, C.C. al Partidului Co din Uruguay a condamnat sa na-17‘‘, a reflectorului laser
Ceauşescu, comandantul su rioadă de trei ani este un ter bili amplasamentele unor o munist din Uruguay a dat mavolniciile poliţiei, decla-
prem al Forţelor Armate To men prea lung şi recomandă biective nucleare. publicităţii o declaraţie în care rîndu-se solidară cu mişcarea francez şi instalarea, la acce
atît constructorilor cît şi be
varăşul Nicolae Ceauşescu subliniază câ forţele democra studenţească din ţară. leratorul de la Serpubovo, i
trece în revistă garda de o neficiarilor, reprezentanţilor N, POPESCU-BOGDANEŞTI tice sînt hotârite să lupte îm
conducerii Grupului de şan
potriva represiunilor, pentru
noare. tiere — Govora al Ministeru
Apoi. directorul general al lui Construcţiilor Industriale, MIRCEA S. IONESCU respectarea drepturilor cetă
grupului industriei chimice, care execută această lucrare, Infîlnirea sindicală
Victor Poltoraschi, invită pe ca şi adjunctului ministrului
oaspeţi să viziteze uzina pe
trochimică din cadrul grupu construcţiilor industriale, Şte Secretarul general al Partidului columbiano-venezueleană
lui. fan Dima. care se afla de fa
Pe parcurs se subliniază că ţă, să revadă proiectele, să ja
unităţile de pe această plat toate măsurile necesare pen Comunist Sudanez a fost condamnat CARACAS 28 (Agerpres). la unitatea de acţiune în a-
tru intrarea in funcţiune
formă chimică şi-au propus acestei unităţi încă in primă a — In zilele de 24 şi 25 iulie, pâraree suveranităţii naţiona
să realizeze în «acest an ran vara anului viitor. în oraşul columbian Cucuta le şi în lupta pentru îmbu
damente superioare celor în — Trebuie neapărat ca în la moarte si executat ş; localitatea San-Antonîo, din nătăţirea condiţiilor de via
ţă şi de muncă ale maselor
Venezuela, a avut loc o în-
registrate în cincinalul tre septembrie 1972 să realizaţi tilnire sindicală columbiano- muncitoare de pe acest con
cut. Spre exemplu, din pri primul prototip de utilaj chi venezueleană la care au hiat tinent. Participanţii la întil-
mele luni ale anului, fabri mie, iar în cursul aceluiaşi an KHARTUM 28 (Agerpres). supra condiţiilor samavolnice parte delegaţi ai celor mai in nire au chemat pe muncitorii
ca de clorosodice lucrează la să asiguraţi producţia a circa — Secretarul general al P.ir- de desfăşurare a acestui si fluente sindicate din cele din Columbia şi Venezuela
un nivel superior parametri 500 tone de utilaje chimice, tidului Comunist Sudanez, mulacru dc proces. Mahgoub două ţări, reprezentînd apro să se unească în lupta pentru R P. UIVGAItA. — Doua camioane speciale ale companiei m a
lor maxim proiectaţi, reali subliniază tovarăşul Nicolae Abdel Khalck Mahgoub, a a respins toate acuzaţiile ca ximativ 3 milioane de mun lichidarea exploatării omului ghiare de transporturi au adus din Dcssati, R.D.G., la Fabrica
zând circa 12 tone sodă elec Ceauşescu, adresindu-se în a- fost condamnat marţi la re i s-au adus, ca fiind total citori. de către om şi să se alieze cu de ciment din Rcrcmend, un cili ndru urlns dc oţet, cti o lungi
trolitică şi 10 tone clor pes ceeaşî măsură constructorilor, moarte prin spîn2urare de un neîntemeiate. Cu prilejul luărilor cje cu popoarele altor ţări ale Ame- me dc 35 m, un diametru de 5,30 m $1 o greutate dc HO de tn-
te prevederile zilnice de plan cît şi beneficiarilor aflaţi de tribunal militar. Sentinţa, a- vânt din cadrul acestei întâl ricii Latine în scopul rezolvă ne. Camioanele sînt echipate cu dou.t mnioare de traclor, li
La întreaga capacitate faţă. probatâ de generalul Numc- niri , au fost condamnate ma rii problemelor subdezvoltării nul In fafA, altul In spate, cu o putere de 300 c r flecare.
funcţionează şi fabricile de Pentru înfăptuirea acestor iry, a fost executată în di nevrele S.U.A în America şi al lichidării dependenţei In fotografic : Transportul pe şosea.
oxoalcoolî şi de Insecticide, indicaţii, secretarul general mineaţa zilei de miercuri, a- Abdel Khalek Mahgoub s-a Latină şi a fost lansat un apel faţă de Statele Unite.
nunţâ postul de radio Om- născut la 23 septembrie 1927,
durman. în oraşul Omdurman (Su
După cum s-a mai anunţat,
Lucrările celei de-a XXV-a încă înaintea începerii în dan). $i-a făcut studiile la Idi Amin. care 9e află în
Universitatea din Cairo. Din
scenării judiciare din cazar anul 1949, este secretar gene ROMA. — In clădirea municipiului oraşului Pesaro vizită oficială in Etiopia, a
ral al Partidului
Comunist
Sesiuni a C. A. E. R. tum, Abdel Khalek Mah Sudanez. Din aprilie 1968 pî- s-a deschis o expoziţie dc artă decorativă şi lucrări de cerut convocarea unei reu
ma Shagara dc lîngă Khar-
re
niuni extraordinare a
goub l-a recuzat pe preşe nă în mai 1969 Mahgoub a pictură naivă românească, cc cuprinde peste 200 de prezentanţilor statelor mem
Miercuri, au continnat lu san, preşedinte ad-interim dintele completului de jude fost deputat al Adunării con exponate. Cu acest prilej, au luat cuvîntul senatorul CM bre ale Organizaţiei Unită
a
stituante a Sudanului. In
crările celei de-a XXV-a se al Consiliului de Miniştri al cată, subliniind că acesta Giuscppe Righctti, viceprimarul oraşului Pesaro, şi ţii Africane, pentru discuta
siuni a Consiliului de Aju Republicii Populare Mongole, este „cunoscut pentru atitu prilie 1970 este expulzat din prof. Alexandru Balaei, directorul „Bibliotecii româ rea problemelor litigioase
Sudan. Ulterior, i se permite
tor Economic Reciproc, pre Piotr Jaroszewicz, preşedin dinea sa duşmănoasă faţă de ne'' din Roma, care an subliniat semnificaţia inaugu dintre ţările africane, inclu
zidată de preşedintele Consi tele Consiliului de Miniştri forţele progresiste sudaneze". să se reîntoarcă la Khartum rării expoziţiei pentru dezvoltarea legăturilor cultu siv problema relaţiilor U-
liului de Miniştri al Republi al Republicii Populare Polo El a declarat ziariştilor câ a unde. în luna noiembrie a rale româno-italiene. gandei cu vecinii ei.
cii Socialiste România. Ion ne, Ion Gheorghe Maurer, avut doar două ore la dispo aceluiaşi an, este arestat, reu rea cooj>erârii dintre cele
Gheorghe Maurer, conducă preşedintele Consilinlni de ziţie pentru a-şi pregăti a- şind să evadeze din închisoa două ţâri vecine. TEI, AVIV. — Pierre Har
torul delegaţiei guvernamen Miniştri al Republicii Socia pârarea, atrâgînd atenţia a- re la 29 iunie ac. nici, ministrul belgian al a
de bananieri din Costa Riea
tale române la sesiune. liste România, Alexei Niko- NEW YORK. — Greva ale companiei nord-amcrîca- BOGOTA. — Peste 25 080 facerilor externe, care sc a-
In prima parte a şedinţe! laevicî Kosîghin, preşedintele muncitorilor de la unele so de muncitori şi funcţionari ftă intr-o vizită oficială in
plenare, Gheorghe Râdulescu. Consiliului de Miniştri al U cietăţi feroviare americane ne „United Fiuît'1 a luat din centrul industrial Cauca Israel, a avut o întrevede
vicepreşedinte al Consiliului niunii Republicilor Sovietice a blocat circulaţia pe 40 000 sfirşit cu victoria greviştilor, din Columbia au declarai re cu ministrul dc externo
de Miniştri al Republicii So Socialiste, Lubomir Strougal, Telegrama Comitetului National pentru km dc cale ferată, adică o care au obţinut sporirea sa grevă generală, în sprijinul al Israelului, Abba Eban
cialiste România, preşedinte preşedintele Guvernului Fe cincime din întreaga reţea lariilor şi îmbunătăţirea revendicărilor privind îm In timpul discuţiilor, Piei
le în funcţiune al Comitetu deral al Republicii Socialiste feroviară a Slatclor Unite condiţiillor de muncă. bunâlâţirea condiţiilor de le Harmel a împărtăşit o
lui Executiv al C A.E.R., e pre Cehoslovace, Aleksandar Grli- apărarea păcii din R. S. România Refuzul companiilor de n muncă şi viaţă. mologului său impresiile eu
zentat o informare cu privire cikov. prim-vicepreşedinte al satisface revendicările gre ALGER. — Mamani Diori. lese î n recentele vizite efec
Ia materialele supuse spre Vecei Executive Federale a Comitetul Naţional pentru denţei naţionale a ţârii lor, viştilor are consecinţe seri preşedintele Republicii Ni AODIS ABEBA. — Şeful tuate în R.A.U., Iordania.
examinare în cea de-a doua Republicii Socialiste Federa apărarea păcii din Republi pentru emanciparea socială oase pentru întreaga eco ger, care a sosit în Algeria .statului ugandez, generalul Siria şi Liban.
zi a lucrărilor sesiunii. tive Iugoslavia ca Socialistă România a tri şi economică a poporului su nomie americană : mii de intr-o vizită oficială de do
La examinarea probleme De asemenea, a luat cuvîn- mis preşedintelui Sudanului, danez. tone de cereale sc află blo uă zile, s-a întilnit cu pre
lor au luat cuvîntul conducă tul N. V. Faddeev, secreta generalul Gaafar el Nume- Cerem eu hotârîre să înce cate pe liniile companiei şedintele Algeriei, llouari
torii delegaţiilor participante rul Consiliului de Ajutor E iry, o telegramă în care se teze prigoana şi arestările, „Union Pacific", pe care nu floumedicne. Cei doi şefi de
CAIRO. — Intre capitalele anabe sînt în curs con-
la sesiune i Stanko Todorov, conomie Reciproc. arată câ mişcarea pentru a- să se pună capăt vărsării de mai circulă nici un tren de stat au discutat probleme lactc urgente în vederea convocării unei conferinţe la
actelor care slăbesc
singe.
preşedintele Consiliului de In continuare, a avut loc. pârarea păcii din Român in, unitatea forţelor democratice 12 zile. S-«i anunţat că. pî legale de dezvoltarea relaţii nivel înalt ta care ar urma să fie examinată situaţia
Miniştri al Republicii Popu sub conducerea preşedintelui împreună cu întreaga opinie şi progresiste din Sudan, ca nâ la 6 augusi. salariaţii al lor dintre cele două ţări, unităţilor de comando palestiniene «lin Iordania —
publică din ţara noastră, con
lare Bulgaria, Jen® Fock, in funcţiune al Comitetului damnă campania dc repre re constituie o piedică se- tor II companii vor întreru care avi graniţă comună pe anunţă ziarul egipte.nn „Al Ahram". Ziarul arată că
preşedintele Guvernului Re Execuliv al C.A.ER., şedinţa siuni şi execuţii din Sudan rio.nsă în desfăşurarea luptei pe lucrul. o distanţă de 9fi0 km.
voluţionar Muncitoresc-Tărâ- Comisiei de redactare pentru împotriva organizaţiilor şi mi împotriva uneltirilor imperia Cele două delegaţii au şeful statului libian. Moamer El Gedafi, a propus ca
nesc Ungar. Willi Sioph. pre elaborarea proiectelor docu liste şi neoeolonialiste, în SAN JOSE — Greva lu- trecut in revistă căile şi această reuniune să aibă loc la Tripoli.
şedintele Consiliului de Mi mentelor sesiunii. litanţilor care luptă pentru greunează dezvoltarea de sine crâtorilor de pc plantaţiile
niştri al Republicii Demo Lucrările sesiunii continuă. democraţie, progres şi pace, stătătoare a ţârii, progresul ei mijloacele pentru promova-
crate Germane, Sonomin Luv- (Agerpres) ’ pentru consolidarea indepen social, se spune în telegramă.
Redacţia şi administraţia ziarului t Deva. str. Dr. P. Groza. nr. 35. Telefoane nr. 123 17 si 1 15 80. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.