Page 97 - Drumul_socialismului_1971_07

- V , D E C L A R A Ţ I A
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

Comitetului Central al Partidului Comunist

Român in legătură cu represiunile din Sudan

Comuniştii. întregul popor român, ca şi lupta poporului sudanez şi a celorlalte po­
întreaga opinie publică internaţională, au luat poare arabe împotriva imperialismului şi co­
cunoştinţă cu mlhnire şi indignare de zgu­ lonialismului. pentru eliberare şi independen­
duitoarele evenimente din Sudan, de valul ţă naţională, pentru o dezvoltare progresis­
de teroare îndreptată împotriva comuniştilor tă, Partidul Comunist Român condamnă mă­
şi a altor forte progresiste şi democratice, surile represive împotriva comuniştilor şi
care a culminat cu asasinarea secretarului membrilor organizaţiilor sindicale şi de ma­
general al Partidului Comunist şi a secreta­ să, a democraţilor din Sudan, şirul de ares­
rului general al sindicatelor sudaneze, a al­ tări şi condamnări la pioarte.
tor fii credincioşi ai poporului sudanez. Partidul Comunist Român consideră că
Campania de persecuţii, condamnări şi ma­ interesele vitale ale poporului sudanez, dez­
sacrare loveşte in partidul comunist şi cele­ voltarea ţării pe drumul independenţei, pro­
lalte forte naţionale, care au Iu plat cu în­ gresului şi bunăstării impun încetarea ime­
flăcărare împotriva colonialismului, pentru diată a actualei campanii represive din Su­
dobindirea şi consolidarea independenţei, a­
ANUL XXIII. Nr. 5150 VINERI 30 IULIE 1971 4 P A G IN I - 30 BANI duce grave prejudicii unităţii tuturor forţe­ dan, întreprinderea de măsuri care să asi­
lor patriotice, progresiste şi democratice din gure unitatea tuturor forţelor patriotice pro­
Sudan, angajate in lupta pentru împlinirea gresiste. democratice — inclusiv a comuniş­
aspiraţiilor poporului spre libertate şi dez­ tilor —. pentru a bara drumul forţelor osti­
voltarea de sine stătătoare pe calea progre­ le năzuinţelor fundamentale ale poporului
L a o ţelăria e le ctrică de fa H unedoara — Azi am strins spice de de ce să nu recunosc 7 — sului economic şi social. condamnări şi ma­ sudanez.
Partidul Comunist Român îşi exprimă de­
Şirul de represiuni,
pe cîmp. Grupa noastră a mi-a fost un pic teamă. Mi-l sacre care au loc în Sudan slăbesc lupta for­ plina solidaritate cu lupta poporuhii suda­
fost iarăşi prima.. închipuiam un om ieşit din ţelor naţionale sudaneze, fac jocul reacţiunii nez, a comuniştilor, a tuturor forţelor demo­
s e a cţio n e a ză energic şi e fic a c e pentru Daniel era mîndru că o comun. Dar nu era aşa. interne şi internaţionale, al imperialismului. cratice şi antiimperialiste împotriva imperia­
dată cu mama căreia îi a­ Nu-ţi cerea decît să mun­ Exprimîntl sentimentele întregului popor, lismului şi reacţiunii, pentru libertate, de­
ducea vestea îl mai auzea ceşti. Ţin minte că am fost care a sprijinit şi a fost totdeauna solidar cu mocraţie şi un viitor fericit.
cineva. Pentru copilul de 10­ aşteptaţi, nu o dată, „la ziuă",
CREŞTEREA 11 ani faptul că grupa lui a cu flori şi cu brigada artis­
tică. Uitam de oboseală şi
fost .iarăşi prima" era un
adevărat prilej de bucurie.
I se citea în cuvinte satis­ eram mulţumiţi că am mun­
cit bine, că oamenii ştiu a­
facţia că a făcut o treabă cest lucru şi ne preţuiesc încheierea Sesiunii a XXIf-a a
Şl DIVERSIFICAREA PRO­ utilă, că şi In ziua aceea a munca... ani
fost folositor. Poate o va ui­
— Au trecut destui
ta, dar bucuria muncii rod­
nice timpul nu o va şterge. de-atunci. Mai ţineţi minte
asemenea amănunte ?
Ei I se vor alătura alte suc­ uită. Le ţii minte toată via­
— Unele amănunte nu se
cese, poate tot mărunte, în
DUCŢIEI DE OŢELURI ALIATE aparenţă, dar cu rezonanţe amintiri, ci pentru că Consiliului de Ajutor Economic Reciproc
ţa. Şi nu ca să trăieşti din
contu­
sufleteşti adinei ce
te
rează caracterul omului de călăuzesc mereu In tot ce­
mîine, mîndru că munca Iui ea ce faci, Ca să nu fi mai
a fost încununată de suc­ prejos ca atunci Asta dacă Joi, s-au încheiat lucrările l
ces... ţii la mlndria ta de om... celei de-a XXV-a Sesiuni a Dejun oferit in cinstea delegaţiilor
Mutaţiile de ordin calitativ lectivului nostru eforturi programul sortimental s-a Consiliului de Ajutor Econo­
ce se manifestă cu deosebită foarte serioase pentru rezol­ realizat în proporţie de 99,85 mic Reciproc, care s-a desfă­
amploare şi în profunzime în varea unor probleme tehnice la sută. şurat la Bucureşti, între 27 şi la Sesiunea a XXV-a a C.A.E.R.
actualul cincinal în industrie şi organizatorice complexe. Este de la sine înţeles că 29 Iulie, sub preşedinţia pre­
impun cu acuitate creşterea Comitetul de partid şi con­ sporirea producţiei, prin ri­ DEMNITATEA SE CI$TI6» MUNCIND şedintelui Consiliului de Mi­
şi diversificarea dinamică a ducerea secţiei au apelat însă dicarea productivităţii cup­ niştri al Republicii Socialis­ Comitetul Central al Parti­ colaborări multilaterale din­
producţiei de oţeluri aliate, la competenţa şi experienţa toarelor, îmbunătăţirea per­ te România, Ion Gheorghe dului Comunist Român, Con­ tre ţările noastre.
astfel ca pînâ In 1975, pro­ celor mai renumiţi oţelari şi formanţelor calitative ale o­ Maurer. siliul de Stat al Republicii Aş dori să exprim convin­
ducţia romăneascâ de oţeluri specialişti din secţie. Prim- ţelurilor înalt şi slab aliate La lucrări au luat parte Socialiste România şi Consi­ gerea partidului şi guvernu­
aliate să depăşească un mi- topitorii Viorel Baba, Mihai rabil asupra creşterii eficien­ Colectivul-şcoala delegaţii guvernamentale din liul de Miniştri au oferit, joi, lui României că adoptarea a­
fabricate s-au râsfrînt favo­
"lion de tone. Comuniştii, toţi Avram, Florea Laurian, Flo- un dejun in cinstea delegaţi­ cestui program va impulsiona
muncitorii, maiştrii şi ingine­ rlan Haiduc, maiştrii Gheor- tei. In primul semestru noi ţările membre ale C.A.E.R. ilor guvernamentale partici­ dezvoltarea colaborării Intre
rii oţelâriei electrice de la ghe Mandocescu, Vasile Sol- am obţinut o economie de Din delegaţia Republicii pante la lucrările celei de-a ţările noastre, va contribui la
Hunedoara, sînt deplin con­ can, Florian Jurca, împreună 19,44 lei pe tona de oţel. A­ în care cresc Populare Bulgaria au făcut XXV-a sesiuni a Consiliului dezvoltarea economiei socia­
ştienţi de însemnătatea aces­ cu inginerii secţiei au dove­ ceasta s-a realizai în cea mai parte : Stanko Todorov, pre­ dc Ajutor Economic Reciproc.
tei sarcini de mare răspun­ dit o mare capacitate profe­ mare parte pe seama redu­ şedintele Consiliului de Mi­ Au participat tovarăşii liste din fiecare ţară şi, tot­
odată, la creşterea forţei tu­
dere şi sîntem angajaţi cu sională asigurînd asimilarea cerii consumurilor specifice oameni adevăraţi niştri, conducătorul delega­ Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­
întreaga noastră capacitate, în bune condiţii a noilor teh­ de metal în şarjă, electrozi, ţiei, T. Tolov. prim-vicepre- turor ţărilor membre ale
experienţă şi pricepere In nologii pentru mărcile de o­ utilaj de turnare, cărămizi re­ şedinte al Consiliului de Mi­ ghe Maurer, Emil Bodnaraş, C.A.ER., şi, prin aceasta, )a
creşterea in general a influ­
realizarea ei. ţeluri Introduse în fabricaţie. fractare şi energie electrică. niştri, reprezentantul perma­ Gheorghe Pană, Gheorghe entei socialismului In lume.
Afirmaţia noastră are la Efortul pentru asimilarea De altfel, valoarea economi­ nent al Bulgariei in C.A.ER., Râdulescu, Ilie Verdeţ, Ma­
origine modul rodnic In care noflor mărci de oţeluri a fost ilor prin reducerea cheltuie­ — Eram tînâr, spunea mi­ Corespondentul material S. Dîlbokov, vicepreşedinte al xim Berghianu, Florian Dâ- Desigur, că adoptarea aces­
colectivul oţelâriei a muncit însoţit de preocupări neslâ- lilor materiale de producţie nerul Anton Bălan de la Consiliului de Miniştri, preşe­ nălache, Dumitru Popa, Leon- tui program este numai în­
în primo jumătate a acestui bite pentru perfecţionarea se ridică la 827 000 lei. Certej, cînd am obţinut ca­ al acestui concept pe care dintele Comitetului de Stat te Râutu, membri supleanţi ceputul, pentru că este nece­
nn de început de cincinal, re­ tehnologiilor existente şi în­ Deşi activitatea primului lificarea în meseria de fila­ comunistul Anton Bălan l-a a) Planificării, I. Nedev, mi­ ai Comitetului Executiv al sar ca prevederile lui să fie
zultatele valoroase pe care tărirea disciplinei tehnologi­ tor. Lucram la „Textila ro­ ridicat la principiu de via­ nistrul comerţului exterior, C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi realizate în viată. Noi sperăm
lc-am obţinut alături de .ce­ ce. Am acordat o deosebită semestru se situează la un ţă se găseşte în cele cinci D. Popov, ministrul finanţe­ ai Consiliului de Miniştri, că în spiritul In care s-a lu­
lelalte colective de siderur- atenţie oţelurilor pentru rul­ nivel net superior perioadelor şie" Iaşi şi riştigam destul steluţe purpurii pe care le-o lor, r. Ilîev, şeful secţiei plan- membri ai C.C. al P.C.R., ai crat la definitivarea şi la a­
gişti. Avem satisfacţia de a menţi, sape de foraj, silicios precedente, noi considerăm de bine. Intr-o zi m-au che­ obţinut cinci ani la rind economic a' C.C. al P.C.B., H. Consiliului de Stat şi ai gu­ doptarea lui se va acţiona
constata .că totalitatea pre­ pentru industria electrotehni­ mat şi .pe mine la organiza­ conducîndu-şi echipa de mi­ Petkov, secretarul permanent vernului. pentru a găsi căile de reali­
vederilor cantitative şi cali­ că şi altor mărci de oţeluri ţia de tineret şi m-au între­ neri spre titlul de fruntaşă al Comisiei de colaborare e- Au luat parte conducătorii zare In practică a programu­
tative au fost depăşite. In se­ speciale la care se impun (C o n tin u are p a g a t bat dacă nu vreau să mă în întrecere. Acum, cel din conomicâ şl tehnieo-ştiinţifi- delegaţiilor guvernamentale lui în toate domeniile de ac­
mestrul trecut, în condiţiile prescripţii de puritate foarte fac miner, că e nevoie de Certej se mîndresc cu el — că de pe lîngâ Consiliul de din ţările socialiste, membre tivitate.
unor sarcini mobilizatoare, stricte. Datorită acestui fapt, tineri în Valea Jiului. Am a venit aici pentru că s-n Miniştri. K. Nesterov, adjunct ale C.A.ER., tovarăşii Stanko Deci, tovarăşi, exprimînd
colectivul nostru a reuşit să plecat de toţi vreo 80 să în­ câsâlorlt cu o fată de prin al ministrului afacerilor ex­ Todorov, preşedintele Consi­ convingerea partidului şi gu­
realizeze suplimentar o pro­ văţăm meseria de miner... partea locului şi .a tras spre terne, G. Gheorghiev, locţiito­ liului de Miniştri al Republi­ vernului nostru că s-a făcut
ducţie de 1 410 tone oţel elec­ — Nu v-a părut rău că casă" — cum spune el. rul reprezentantului perma­ cii Populare Bulgaria, Lubo- o muncă bună Li interesul
tric. Această importantă de­ v-aţi părăsit meseria ? — Omul îşi găseşte casă nent al Bulgariei in C.A.E.R. niîr Strougal. preşedintele gu­ ţărilor noastre şi In interesul
păşire am realizat-o pe sea­ — Eu nu mi-am părăsit acolo unde munceşte. O vre­ socialismului în general, do­
ma creşterii indicilor de uti­ meseria Am fost trimis să Din delegaţia Republicii vernului federal al Republicii resc să ridic paharul pentru
lizare a cuptoarelor. Aici am învăţ alta. Ni s-a spus că e me am fost considerat un Socialiste Cehoslovace au fă­ Socialiste Cehoslovace, Willi dezvoltarea colaborării multi­
dori să menţionăm efectul nevoie de tineri cărora să le „venetic". Nu mi-a convenit. cut parte : Lubomir Strougal, Stoph, preşedintele Consiliu­ laterale Intre partidele şi ţă­
deosebit de favorabil al uti­ placă munca, să nu se dea Adică eram unul din ăia ca­ preşedintele guvernului fede­ lui de Miniştri al Republicii rile care au adoptat acest
lizării blocurilor dolomitice înapoi de la greu... re vin şi se duc. Dar am ral, conducătorul delegaţiei. Democrate Germane, Sono- program. Intre toate ţările
la înzidirea cuptoarelor. A­ Anton Bălan îşi aminteş­ muncit şi ani trecut peste V. Hula, vicepreşedinte al min Luvsan, preşedinte ad- socialiste.
cest procedeu asigură agre­ te cu plăcere de primele asta. Am cîştigat iar încre­ guvernului federal, preşedin­ interim al Consiliului de Mi­
gatelor durabilităţi de peste bucurii după ce a obţinut derea oamenilor... tele Comisiei de Stat a Plani­ niştri a) Republicii Populare Doresc să ridic paharul
100 de şarje pe campanie, calificarea de miner şi nu — E de-al nostru, a prins ficării, F. Hamouz, vicepre­ Mongole, Piotr Jaroszewicz, pentru întărirea colaborării şl
permiţînd eliminarea impor­ rădăcină nici, la noi, în Cer­ şedinte al guvernului federal, preşedintele Consiliului de unităţii tuturor forţelor anti-
tului costisitor de cărămidă de greutăţile pe care a tre­ tej, spune despre el Remus Miniştri al Republicii Popu­ imperialiste. avînd convinge­
buit să le întîinpîne.
specială. Vînduţ, secretarul comitetu­ lare Polone. Jeno Fock, pre­ rea că programul nostru, co­
Creşterea producţiei de me­ — Pe unii mina î-a spe­ lui comunal dc partid, ca- şedintele Guvernului Revolu­ laborarea şi unitatea noastră
tal a fost grevată pe fondul riat şi au plecat. Mie mi-a re-1 cunoaşte „mai mult (C ontlnuore In p a g . o . 4*4) ţionar Muncitoresc-Ţârânesc servesc Inter eselorr tuturor
acţiunilor intense desfăşurate fost ruşine. Ce aveam sCV dinafara minei". Ungar, Alexeî Nikolaevîci forţelor antiimperialiste, cau­
de conducerea şi specialiştii le spun tovarăşilor care Kosîghin, preşedintele Consi­ zei colaborării şi păcii In lu­
secţiei şi organizaţia de par­ m-au trimis ? Că mi-a fost — ...cetăţenii l-au ales liului de Miniştri al Uniunii me !
tid pentru diversificarea şi frică, ori că în mină, la Lo- preşedinte al asociaţiei de Republicilor Sovietice Socia­ Pentru partidele şi popoa­
perfecţionarea calitativă a nea, era greu ? Ar fi rîs şi locatari. Înseamnă că au în­ liste. rele noastre, In sănătatea
producţiei. In acest semestru Şi-ar fi pierdut încredei-ea credere »n el, îl completea­ dumneavoastră, a tuturor î
noi am asimilat 1.1 noi mărci în mine. La Lonea. unde am ză Avram Fillpaş, primarul De asemenea, a participat A răspuns tovarăşul STAN­
de oţeluri înalt aliate antia- fost repartizat, mă atrăgea comunei. COMUNICATUL CU PRI tovarăşul Aleksandar Grli- KO TODOROV, preşedintele
cide şi anticorozive pentru mina. Auzeam vorbindu-se VIRE LA CEA DE-A cikov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al
cazane, oţeluri speciale pen­ de Copetîn şi Kompodi. Ci­ XXV-A SESIUNE A Vecei Executive Federale a R. P. Bulgaria, care, în nu­
I.P.B. Deva. Imaginea de fa|A ne prezliuA un aspect surprins
tru autoturisme, precum şi pe Hota de Încercare a (uburttor din beton armat. team despre ei în zîanr CONSILIULUI DE AJU­ Republicii Socialiste Federati­ mele preşedinţilor guverne­
un oţel microaliat pentru Cînd m-au repartizat în bri­ (Continuam in pag/ a 2-a) TOR ECONOMIC ve Iugoslavia, conducătorul lor ţărilor membre ale
stîlpi energetici şi altele. De­ Foto: V. ONOIU gadă la Copetîn Gheza — RECIPROC delegaţiei R.S.F. Iugoslavia, C.A.E.R. şi al tuturor parti­
sigur, asimilările au cerut co­ invitată la sesiune. cipanţilor la cea de-a XXV-a
Au luat parte membri ai Sesiune a C.A.E.R., a expri­
delegaţiilor guvernamentale mat recunoştinţa cea mai
participante la cea de-a profundă Comitetului Central
XXV-a sesiune a C.AE.R. a! Partidului Comunist Ro­
Au fost prezenţi N. V. Fad- mân, Consiliului de Stat şi
0_ cerinţă im perioasă deev, secretarul Consiliudui de guvernului Republicii Socia­
liste România
pentru
căl­
Ajutor
Economic
Reciproc,
precum şi ambasadorii ţărilor duroasa primire făcută şi
participante la sesiune. pentru minunatele condiţii
create pentru desfăşurarea cu
In timpul dejunului, tova­ succes a lucrărilor sesiunii.
Toate resursele de furaje să fie strinse răşul NICOLAE CEAUŞESCU Aş vrea să relev, a spus
a rostit un toast în care, în
numele Comitetului Central vorbitorul. In mod special
al Partidului Comunist Ro­ meritele tovarăşului Maurer,
şi depozitate fără pierderii şi al Guvernului României în calitatea sa de preşedinte
mân, al Consiliului de Stat
al celei de-a XXV-a sesiuni:
Cooperativele agricole din Cf ; P: î aJ®? s socialiste, a exprimat satis­ mulţumită conducerii sale
Rodul de pe cele 143 hec­ Paralel cu strîngerea recol­ tisîacţie, preşedintele C.A.P. pectiv s-au administrat, îna­ facţia pentru încheierea cu pricepute, noi am reuşit să
succes a Sesiunii a XXV-a
tare cultivate cu grîu se a- tei de cereale păioase, coope­ Bâcia, Hortensia Hâlâlai, şi inte de semănat, însemnate a C A.E.R. încheiem cu succes misiunea
f)ă înmagazinat la
ratorii sînt confruntaţi şi cu
inginerul şef, Lucia Olaru, ne
comuna llia dată, producţia de această alte acţiuni care au o deose­ spuneau că la unitatea respec­ cantităţi de îngrăşăminte chi­ Adoptarea, în unanimitate, noastră.
cereale
mice.
a
complex,
programului
păioase fiind superioară pre­ bită însemnătate pentru soar­ tivă s-au adus la fermele de O preocupare asiduă pen­ a spus tovarăşul NICOLAE
vederilor cu 50 de tone. ta producţiei şi a veniturilor animale peste 150 tone fî- tru gospodărirea judicioasă a
Tovarăşul Teodor Vasin, ttirHor. Concomitent cu re­ Demn de amintit este că da­ unităţilor cooperatiste. Intre nuri, reprezentînd întreaga terenurilor afectate produce­ CEAUŞESCU, creează o bază IC ontinuarc ’ln p a g . a 4* o)
primarul comunei llia, ne-a coltatul s-a efectuat semă­ toriile faţă de stat la pro­ acestea, Ia loc de frunte se cantitate de fibroase rezulta­ rii nutreţurilor se întâlneşte, bună pentru dezvoltarea unei
transmis ieri telefonic e ves­ natul culturilor succesive pe dusul respectiv sînt onorate situează strîngerea şi depozi­ tă pînă acum. Pentru a aco­ de asemenea, la C.A.P. Sime­
te îmbucurătoare : coopera­ 104 hectare. integral. Primii care au în­ tarea fără pierderi a tuturor peri deficitul din balanţă la ria. Aici s-au transportat la
tivele jâgricole din această In acţiunea de strîngere a cheiat secerişul au/ost coope­ resurselor de furaje. sortimentul respectiv, s-a a­ ferma de animale circa 400
comună au încheiat recolta­ recoltei de pe ogoarele ratorii din brigada Nălaţvad, In cooperativele agricole cordat o deosebită atenţie In- tone furaje, aflîndu-se depo­
tul griului de pe întreaga C_A.P. Bretea Mureşanâ, condusă de Ştefan Hovadi. unde munca a fost organiza­ sâmînţârii culturilor succesi­ zitată întreaga cantitate de fî- Tovarăşului IOSIP BR O Z TITO,
suprafaţă planificată — 614 Sîrbi, llia şi Brîznic, prima­ La înmagazinarea recoltei tă temeinic şi s-a mobilizat ve în mirişte, acţiune care nuri rezultate şi de la cea
hectare. In prezent efortu­ rul comunei a evidenţiat a­ au lucrat cu mult spor coo­ întregul potenţial uman la s-a realizat pe 50 de hectare, de-a doua coasă efectuată la
rile cooperatorilor şi ale portul substanţial al meca­ peratorii Golea Ianăş Stâ- finalizarea lucrărilor de se­ cu 5 mai mult decît prevede­ preşedintele Republicii Socialiste
mecanizatorilor sînt concen­ nizatorilor Gheorghe Sorea, nescu, Trandafir Ştefonî, zon s-au înregistrat rezulta­ rile planului. In vederea ob­
trate la treieratul producţi­ Ion Dinperiu, Ion Joldea, Ion Coţolan, Florica Vlăico- te meritorii la recoltatul, ţinerii unor cantităţi oît mai (Continuare în pag. a 2-a)
ei de pe cele 92 de hectare Aron Lazâr,' Roman Olaru, ni, Lucreţla Ştefonl şi alţii. transportul şi depozi-tarea nu­ mari de furaje la unitatea de Federative Iugoslavia
de pe care secerişul s-a fă­ Ion Popovicl, Ion Cîugu- Pe timp de noapte şi Jn treţurilor. Cu justificată sa- suprafaţă, pe terenul res­
cut manual, la eliberarea dean, Ion Nelega şi Corol orele cînd nu s-a .putut lu­
terenului şi executarea ară- Cos tea. cra In d m p cu combinele BELGRAD
s-a lucrat intens la execu­
tarea arăturilor. Pe supra­ îmi este deosebit de p’âcut ca în numele Consiliului de
C.A.P. Simeria feţele arate s-au însâmîn- Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român
tat 27 de hectare cu culturi şi al meu personal, să vă adresez, cu prilejul realegerii dv.
succesive. Este meritul se­ în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste Fe­
Un succes meritoriu la La finalizarea în cele mai cretarului organizaţiei de
strîngerea recoltei au înre­ bune “ condiţii a acţiunii de partid, Ion Babeş, al pre­ derative Iugoslavia, cordiale felicitări şi cele mai bune urări
gistrat şi cooperatorii din strîngere a recoltei o contri­ şedintelui Lucian Fona şi de noi succese în activitatea dumneavoastră consacrată în­
floririi palriei şi bunăstării popoarelor iugoslave.
Simeria. Preşedintele coope­ buţie deosebită şi-au adus-o al inginerului şef Marîa Me-
rativei, Păun Răvaş, ne-a mecanizatorii Ion Ganea, drea, 'că au ştiut să organi­ Poporul român se bucură din inimă de marile realizări
informat că ieri la unitatea care a secerat cu combina zeze judicios munca, să mo­ obţinute de oamenii muncii din Iugoslavia prietenă, sub
respectivă s-a terminat de 180 tone grîu, Marcel Gior- bilizeze la recoltat întregul conducerea Uniunii Comuniştilor, în opera de făurire a noii
înmagazinat întreaga recol­ continâ, Cornel Andrişolu şi potenţial uman şi mijloace­ societăţi, urmăreşte cu un sentiment de solidaritate fră­
tă de grîu de pe cele 160 Pavel Vlnerean. După înche­ le mecanice de care dispune ţească eforturile lor constructive şi le doreşte lzbîndâ de­
hectare cultivate, prevederi­ ierea secerişului şi a treie- cooperativa agricolă. plină în înfăptuirea măsurilor privind perfeoţlonarea în­
le la producţia totală fiind rişului, mecanizatorii au ★ tregii vieţi sociale, progresul continuu al orânduirii socia­
liste.
depăşite cu peste 100 tone trecut la fertilizarea terenu­ Veşti în legătură cu ter­
hoabe. Există astfel posi­ lui şi la executarea arătu­ minarea recoltatului griului Dînd o înaltă apreciere bunelor relaţii tradiţionale de
bilitatea să fie onorate in rilor pe terenurile eliberate am mai primit, de aseme­ prietenie şl colaborare multilaterală dintre Republica So­
mod exemplar obligaţiile la pentru însămlnţarea cultu­ nea, de la cooperativele a ­ cialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugosla­
fondul centralizat al statu­ gricole din Sintandrei, Căs- via. ne exprimăm convingerea că acestea vor cunoaşte o
lui, suplimentindu-se preve­ rilor de toamnă fi a celor tău, Bobilna, Petreni şi Tur- dezvoltare rodnică şi în viitor în interesul popoarelor român
derile contractuale. din primăvara viitoare. daş. şi iugoslave, al cauzei socialismului şl păcii,
NICOLAE CEAUŞESCU
■ta