Page 98 - Drumul_socialismului_1971_07

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5150 * VINERI 30 IULIE 1971

PE ŞANTIERELE HUNEDOAREI

Scrisorile sosite pînă în pre­
Universităţii
zent pe adresa specialişti din Intredga activitate a biblio-
din Bucureşti anunţi ci a­
proape 50 de
Bulgaria. Cehoslovacia. Dane­
FORME VIABILE, CONCRETE, DE FRUCTIFI­ marca. Elveţia, Franţa. Repu­ j f • • kj m § 9 u
blica Federali a Germaniei.
Grecia. India, Italia. Norve­
de vâri In domeniul Informa­ tecii sa poarte o puternica
gia. Olanda. S.U.A., Ungaria
vor participa la cea de-a 11-a
ediţie a Şcolii
Internaţionale
CARE A EXPERIENŢEI CONSTRUCTORILOR ticii. ce se va desfisura Intre
1 $1 17 august la Constanţa-
Mamaia. La apropiata mani-
Jn stilul de mancă al or­ muncă care antrenează la re­ tru Bold, Petru Suster şi Du­ muniştii acţionează cu o pre­ amprentă educativă
ganizaţiei de partid, al sindi­ zolvarea problemelor capaci­ mitru Bâdescu s-a angajat cizie matematicâ. Participanţi la cea
catului şi al comitetului de tatea creatoare a întregului să efectueze toate lucrările — Acţiunea iniţiată la fur­
direcţie de la latre-prinderea colectiv. O parte dintre sar­ de Instalaţii cu două zile mai nale — ne spunea tovarăşul de a ll-a ediţie
de construcţii siderurgice Hu­ cinile pe care le dezbatem a­ devreme. Un alt panou vor­ Cornel Covaliov, secretarul Activitatea efervescentă şi innoitoare care se desfăşoară în perioară din oraşul Brad şl
nedoara s-a încetăţenit meto­ cum, noi le-am discutat mai beşte despre hotârîrea luată comitetului de partid — o a Şcolii internaţio­ aceste zile pe întreg cuprinsul ţării, amplele dezbateri care din judeţ
da consultării opiniei muncito­ amănunţit !n cadrul brigăzii de Constantin Hurmuz, Va­ vom generaliza la toate lu­ au loc ))e marginea măsurilor preconizate dc tovarăşul — O latură importantă tn
rilor, maiştrilor, inginerilor, şi pe această bază ne anga­ lentin Bencze, Alexandru crările noastre mai impor­ nale de vară în Nicolae Ceauşescu, excepţion ala sa expunere la consfătui- activitatea educaţională a li­
de cele mai diverse profesii jăm să reducem timpul afec­ Puşcaş de a termina cu 4R tante Rezultatele activităţii rca dc lucru a activului de partid din domeniul idcolo- nei biblioteci o constituie ac­
în elaborarea şi fundamen­ tat lucrărilor de zidărie cu o de ore mal repede montarea economice pe primele 6 luni domeniul informaticii giei şi al activităţii politice şi cultural-educalive au readus ţiunile de masă Cum consi­
tarea deciziilor, a măsurilor zi. elemenţilor de răcire de la sînt bune, dar practica, ex­ pe primul plan unul dintre marile scopuri ale societăţii deraţi că trebuie abordate in
ce urmează a fi luate pentru Rezolvări practice, propu- cuva furnalului. perienţa noastră arată că se noastre, formarea acelui om complex, capabil să dea to- viitor aceste acţiuni ?
Îndeplinirea riguroasă a sar­ poate şi mai bine. Or, fruc­ festare. organizaţi de Univer­ tul, cu abnegaţie şi pasiune, pentru construcţia socialistă — In general, în organiza­
cinilor economice. Acest pro­ tificarea experienţei colecti­ sitatea din Bucureşti. In cola­ şi pentru dezvoltarea patriei noastre. I.a realizarea accs- rea acestor acţiuni de masă
cedeu este completat, cînd si­ SCHIMB DE EXPERIENŢA ve, a iniţiativelor valoroase borare cu Universitatea din tui deziderat îşi aduc contri buţia un complex de factori se impune o colaborare mai
Grenoble. cu sprijinul Comi­
tuaţiile mai deosebite o cer, este calea ce ne conduce spre siei guvernamentale pentru do­ în frunte cu organizaţiile dc partid. In şirul lor, aşezâ- apropiată cu organizaţiile
cu adunări ale salariaţilor, atingerea acestui ţel. Apreci­ tarea cu echipamente de cal­ mintcle culturale ocupă un loc însemnat. U.T.C., casa de cultură, in­
îndrumarea
telectualii, sub
cu mitinguri fulger. em că generalizarea şi diver­ cul sl automatizarea prelucră­ comitetului orăşenesc de par­
rii datelor sl
al Comitetului
Intr-una din zilele tre­ neri concrete pentru reduce­ Totul e dimensionat pre­ sificarea formelor de consul­ de Stat pentru Energia Nu­ Biblioteca prin specificul ve cărţile existente în bi­ tid, pentru a le putea da am­
cute, pe platoul din fa.ţa rea termenelor intermediare cis, calculat cu înalt spirit tare a părerilor, a opiniei cleari — sub egida UNESCO. ei oferă un contact slrîns cu bliotecă ? ploare. Casa de cultură are
furnalului nr. 7 s-au întîlnit de execuţie au sugerat şi alţi gospodăresc Un grafic mare muncitorilor, inginerilor şi Si-au anunţat participarea per­ un marc număr de oameni ai — In primul rînd prin ac­ u n cenaclu literar, un grup
sonalităţi de prestigiu ale vie­
sute de constructori, mon- vorbitori. Sudorul Vasile Mu- are darul de r inmănunehea tehnicienilor noştri, care nu ţii $t|lnt!flee Internaţionale, muncii, elevi, număr care se cesul liber ia raft. Prin a­ de recitatori care ar putea să
tori şi electricieni, salariaţii rin, şeful de brigadă Petru la un loc acţiunile mal im­ o dată s-au afirmat prin hăr­ printre care Benjamin Barg, ridică de multe ori la ordi­ ceasta facem şi o dirijare a ne ajute în permanenţă. In
Şeful Diviziei de stlinţi sl teh­
de pe cele 3 schimburi care Boboc, maistrul Molică Ma- portante, termenele interme­ nicie şi competenţă, dublate nologie a Secretariatului Ge­ nul miilor. Acest contact se lecturii cititorilor Cărţile ex­ aceste acţiuni se vor puica
concură la reconstrucţia ca­ reş s-au referit la necesita­ diare, oferind o imagine de măsuri tehnico-organîza- neral al O.N.U.. Firmln Ber- stabileşte prin intermediul puse aici Je reîmprospătăm aborda în mai mare măsură
pitală a unuia dintre cele mai tea unei conlucrări mai fruc­ concludentă a ceea ce se e- torice concrete, vor pune in nasconi. Anatol Gllnkln sl Au­ împrumutului de cărţi sau periodic. Ca sistem de infor­ teme legate de patriotism,
gusto
Fortl,
din
partea
mari furnale ale Hunedoarei. tuoase între constructor şi xecutâ astăzi, mîine şi în valoare şi alte iniţiative. Or­ UNESCO, precum si G. Acy- acţiunilor pe care le organi­ mare folosim cataloagele (al­ dragostea de ţară, care să fie
Din graficul coordonator de beneficiar, la devansarea ter­ continuare pînă la împlinirea ganizaţia noastră de partid şi agsl — Institutul pentru Indus­ zează. In ambele cazuri un fabetic pc autor, sistematic însoţite de cîntece patriotico,
tria grea din Budapesta.
J.
pe materii, pe colecţii şi ti­
fapt se impune cu pregnan­
execuţie prezentat de ingine­ menelor de livrare, cu cel a 65 de zile de cînd au în­ comitetul de direcţie, cu ade­ Bernard — Institutul de cal­ ţă — bibliotecarul devine tot tluri) pe care căutăm pe cît proiecţii de diapozitive sau
rul Gheorghe Lazăr, din lu­ puţin 2 zile, a pieselor fabri­ ceput reparaţiile, scadenţă Ia ziunea întregului colectiv, cul economic din Fraga. M. mai mult un pedagog care Sşî posibil să le extindem Din filme. Noi am organizat ase­
Cordelle — Comitetul de Ener­
ările de cuvînt, s-a desprins cate la U V Câlan. IM. A- care furnalul va produce din militează astfel pentru ca la gie Nucleari din Grenoble. G. educă cititorii prin diverse păcate aceste cataloage nu menea acţiuni dar numărul
imaginea «Iară a ceea ce tre­ iud şi celelalte unităţi ce con­ nou fontă. data de 22 decembrie să re­ Frangatls — Centrul de ener­ mijloace şi modalităţi, con- sînt folosite aşa cum trebuie. lor trebuie extins.
J.
buie făcut, cînd ş,i unde tre­ cură la reparaţia capitală a Fiecare constructor, mon- alizăm, aşa cum ne am anga­ gie nucleari din Atena. din dueîndu-i spre cărţile bune De aceea ne străduim să Ie Cu comitetul orăşenesc al
Helms — Universitatea
buie intervenit cu eforturi furnalului nr. 7. tor, electrician ştie bine că jat, prevederile planului anu­ Copenhaga. M. Pltke — Insti­ cc alcătuiesc fondul de aur facem cît mai mult cunoscu­ U.T.C. vom întocmi un plan
sporite pentru ca agregatul Alţi constructori au ţinut la data de 5 august agrega­ al şi să obţinem o producţie tutul ..Tata* din Bombay. B. al bibliotecii sale, îndemnîn- te în masa de cititori. In fe­ trimestrial de activităţi co­
Sendov — Universitatea
din
să fie redat producţiei cit mai să-şi exprime gîndurile, acţi­ tul trebuie să fie gata pen­ suplimentară la lucrările de Sofia. D. Telchroev — Univer­ du-i să cultive o lectură să­ lul acesta ei au posibilitatea mune. Cele organizate pînă
curind. unile într-o formă concisă, tru probe şi începerea ope­ Gonstrucţii-montn’j de cel pu­ sitatea din Michigan. C. War- nătoasă ale cărei învăţăminte să cunoască fondul bibliote­ în momentul de faţă au dat
— Noi apreciem deosebit directă. Pe unul din panouri raţiunilor de încălzire. Toc­ ţin 12 milioane de lei. llck — Universitatea din Te­ desprinse din comoara cărţi­ cii. ce titluri cuprinde, din bune rezultate. E vorba de
xas Sl alţii.
de mult — arăta Iuliu Covaci, citim că echipa de instalatori mai de aceea, toate echipele lor să poată să-i servească în ce domenii In acţiunea de acţiunile organizate cu tinerii
şi intitulate! „Contemporani
zidar şamotor — acest stil de formată din Aurel David, Pe- şi brigăzile în frunte cu co­ N. ALEXIU viaţă. popularizare se adaugă cu cu viitorul". .Momente şi por­
Prin întreaga sa activitate, bune rezultate agitaţia vizua­ trete de neuitat", consfătuiri
biblioteca orăşenească din lă. In sala de lectură au fost pe marginea unor cărţi ca
Brad se impune ca o institu­ aşezate la loc vizibil două .Muncă, entuziasm, tineret",
ţie cu bune rezultate, In ca­ panouri „Cărţi noi’ De ase­ „Vîrstele patriei" ete.
menea. în holul casei de cul­
„Dar
Prin eforturi intense, fiecare aceasta, aşa după cum nc re­ tură am afişat cartea politi­ amploare, deosebit de utile
drul judeţului nostru.
Pe lîngă aceste acţiuni de
că. ateist-ştiinţifică. ziare pe
Cornel fvan,
lata tovarăşul
şi educative sînt cele de mi-
bibliotecar principal, nu tre­
Preconizăm utilizarea expozi­
buie să ne predîspună la au- care le schimbăm periodic crogrup. Consider eâ o dis­
cuţie asupra unei cărţi sau
hectar de grădină rodeşte din plin tomulţumire. De aceea, în ac­ recomandare şi afişelor îm ­ leme poate să-şi aducă ace­
ţiilor de cărţi, a listelor de
ne
tivitatea noastră viitoare
laşi aport ca o consfătuire
preună cu librăria vom afişa
propunem o sporire a contri­
buţiei instituţiei la educarea liste de recomandare în în­ dc producţie dacă participan­
ţii sînt legaţi prin activitatea
tuturor oamenilor muncii, în treprinderi şî instituţii. dc fiecare zi de tema dezbă­
Fructificarea cît mai de­ reuşit ca însăminţarea şi special a tineretului, la for­ In ceea ce priveşte biblio­ tută
plină a resurselor de creşte­ plantarea să se facă în bune marea unor trăsături de ca­ tecile filiale vrem ca pînă In Considerăm de asemenea
re a producţiei agricole con­ condiţii, acum culturile aflin- racter în concordanţă cu ce­ sfîr.şilul anului să satisfacem cdiicative întîlnîrile cu oa­
stituie o cerinţă esenţială la du-se în stadii avansate de rinţele societăţii. Cartea bu­ pc cît posibil lipsa de carte. meni de artă şi cultură, cu
finalizarea căreia sînt che­ vegetaţie. Zilnic cei 40-60 de nă constituie pentru toţi un K vorba aici de localităţile autorii unor volume beletris­
mate să-şi aducă întreaga cooperatori care participă la îndreptar de nădejde. Aflîn- Musariu, TărAţel, Valea Bra­ tice sau studii de specialita­
contribuţie, .printr-o organi­ muncă se străduiesc să facă du-se la vîrstn adolescenţei, dului Pentru aceasta e nece­ te. Pentru aceasta însă e ne­
zare superioară a muncii şi faţă cu succes volumului în­ tinerii împrumută în compor­ sar să ridicăm numărul lor cesar ca atunci cînd solici­
gospodărirea cît mai eficientă semnat de lucrări ce se exe­ tamentul lor cotidian exem­ dc la 400, în medie, cîte e­ tăm un asemenea om să se
a forţelor şi mijloacelor e ­ cută la grădină, atU la între­ plul eroilor pe care îi înlil- xistă acum în fiecare unitate, depună toate eforturile dc că­
xistente, conducerile unităţi­ ţinerea culturilor, cit şi la re­ nesc în cărţi. E firesc să fie la 2 000 In felul acesta se va tre toţi factorii pentru aduce­
lor cooperatiste, cadrele teh­ coltatul şi valorificarea pro­ aşa deoarece ei sc află la putea introduce şi aici acce­ rea lui pe întreaga perioadă
nice, toţi cooperatorii. înfăp­ duselor. vîrstn căutărilor. De aicî, ne­ sul liber Ia raft. Va trebui, a anului, nu numai în luna
tuirii unui asemenea dezide­ 'Paralel cu întreţinerea le­ cesitatea unei mai intense de asemenea, reactivată ac­ februarie cum s-a încetăţenit
tivitatea
din
bibliotecilor
rat îi sînt subordonate şi ac­ gumelor s-a 'desfăşurat şi ac­ popularizări a cărţii bune a- . punctele de împrumut — Gu­ moda la noi. Acestor întîlniri
ţiunile ce s-au întreprins şi ţiune,a de recoltare şi livra­ flate în bibliotecă (prin a­ ra Uuzii. colonia Şteampurî- li s-ar putea adăuga şi altele
se întreprind la C A P . Do- re. S-au predat în contul ceasta înţelegînd cărţile cu le Vechi şî cătunul Tudorâ- cu oameni de seamă din ju­
bra, eforturile ce se depun in contractelor peste 180 tone un pronunţat caracter educa­ neşti. In vederea realizării a- deţul nostru care să vorbeas­
tiv şî utilitar),
contribuţia
fiecare sector de producţie produse, din care 32 tone spa­ ccslui fapt. vom lâreî colec­ că despre trecutul istoric al
pentru a obţine randamente nac, peste 80 tone varză tim­ mai însemnată a biblioteca­ tivele cu muncă obştească, judeţului, realizările oame­
sporite. rului în acest domeniu. vom solicita să conferenţieze nilor muncii în anii socialis­
purie, 5 tone ceapă verde, 10 mului.
In ansamblul preocupărilor tone salată şi gulioare, 5 to­ — Cum reuşiţi să populari­ în cadrul acţiunilor cu car­
de a ridica eficienţa activită­ ne ridichi şi mazăre verde. Aspect de Ia Termocentrala Paroşcnl, care pompeazâ anual zaţi în rindul populaţiei acti- tea oameni cu pregătire su­ B. MIRCESCU
ţii economice, la loc de frun­ Se află in curs de livrare
te se înscrie rezolvarea pro­ varza de vară, cartofii, cas­ fn sistemul energetic naţional pc sfe un miliard kllowaţi/orA de
blemelor legate de creşterea traveţii, tomatele din cîmp şi energie electrici. acasă de la lucru copiii sâ
producţiei şi a veniturilor re­ solar, ardeiul etc. Foto: N. GHENA simtă ca şi cum ar fi intrat
alizate din legumicultura. Succesele înregistrate de fUrmaro din pag. 1) Demnitatea se ciştigă muncind soarele pe uşă".
Fermei horticole, care a fost
creată în acest an, în afară legumicultorii din Dobra sînt Şi lui Anton Bălan, şi Iul
nemijlocit legate de aportul
de livadă. îi revine sarcina — V-aţi mai duce înapoi nit oameni noi, mai tineri, se consideră „bâtrîn" în au­ Petru Florea reporterul le-a
să gospodărească o suprafa­ şi Interesul cu care Sidonia la Iaşi. la filatură ? s-au legat şi ei de noi... tobază pentru că lucrează adresat în mod „provocator"
Prisecan, Letiţia Oprean, Vio­
ţă de 75 hectare destinată rica Crişan, Nica Porcar, Producţia de oteluri aliate — Pe mine mina m-a fă­ Vorbeşte mereu la plural din 1940, nu pentru eâ acuşi o întrebare i
producerii legumelor şi car­ Otilia şi Olivia Stăniş, Au­ cut om. Pe alţii filatura... ca şi cînd el, ea persoană, bate o jumătate de veac de — Ce-nţi simţit cînd aţi
tofilor. rora Tomuţa — să amintim lor In formaţiile de lucru, de Fiecare la locul lui... nici n-ar exista, deşi tova­ viaţă — ne înţelegeam de fost sancţionat prima dată?
Jn acest an avem planifi­ ridicarea calificării şl specia­ Pentru Anton Bălan mina răşii lui de muncă vorbesc la primul cuvînt. Dar sâ fiu — Eu n-am simţit gustul
cat să obţinem şi să livrăm doar cîteva nume — partici­ (U rm are d i n p o g . 1) lizării lor. e identică cu colectivul şi mult despre Petru Florea ca sincer, mie imi plac mai amar al sancţiunii. Aş fi in­
pă la finalizarea tuturor ac­
peste 1 000 tone de produse Colectivul nostru de oţelari, nu concepe sâ se rupă dc despre „sufletul coloanei". mult tinerii, copilandrii, câ-s trat în pâmint, n-aş mai fî
de la grădina de legume, ne ţiunilor întreprinse în vede­ comuniştii In primul rînd el aşa cum nici alţii nu se — Nici nu mai ţin min­ ■ voioşi şi dacă ştii sâ ţi-i a- dat ochii cu ortacii — spu­
relatau ing Monica Soos, şeful rea sporirii producţiei de le­ că nu am înlăturat încă din sînt animaţi de hotârîrea de văd în afara colectivului în te de câţi ani e secretarul propil faci treabă tare bună nea Anton Bălan. îar Flo­
fermei horticole, şi economis­ gume. la înfăptuirea angaja­ procesul de producţie toate n-şi afirma eu şi mai multă care au crescut, care i-a „fă­ organizaţiei de bază de par­ cu ei. Unii zic către mine în rea a răspuns mai simplu
tul Ion Sindca. Ferma va a- mentului asumat de către a­ zonele critice. Dimpotrivă, a- tărie capacitatea de organiza­ cut oameni". tid, spune Eugen Cazan, loc­ glumă că sînt tot în mintea decît se putea :
ducc unităţii un venit de pes­ ceastă unitate în întrecerea tît în ce priveşte creşterea re şi mobilizare, competenţa ţiitorul secretarului de par­ lor, a copilandrilor ăstora. —■ Nimic.
te un milion lei. din care mal organizată intre cooperativele producţiei de oţeluri aliate şi ingeniozitatea profesională, Petru Florea, pînă mai tid de la autobază. N-am Şi nu mă supăr eâ nu-s de­ — Adică, cum, n-aţi sim­
mult de (160 000 leî se reali­ Agricole din judeţ. Prin hăr­ cît şi sub aspectul calităţii dăruirea şî responsabilitatea ieri şofer Ia autobaza Deva, putea concepe coloana „co­ parte de adevăr. Cu ei fa­ ţit nimic?
zează din valorificarea legu­ nicia de care dau dovadă, şi eficienţei se manifestă o muncitorească. Avem convin­ acum tehnician, ar putea merţ" fără Florea... cem treaba. Şi-apoi trebuie — Nici prima dală şi nici
melor. Eforturile intense şi cooperatorii nu-şi dezmint re- seamă de anomalii şi defici­ gerea că acest cumul de ca­ scrie o carte pe această te­ Iar Florea vorbeşte mereu să-i creştem Sâ fie şi me­
susţinute depuse de legumi­ numele cîştîgat, străduindu-se enţe. Trebuie să menţionăm lităţi se va confirma cu pri­ mă despre alţii Despre Sabin seriaşi buni şi oameni în ultima dată pentru că... nu
cultori — deşi mni puţini la să se situeze pe un loc de că şi în această perioadă ca­ sosinţă în creşterea, diversi­ — Păi dacă mă apuc sâ Faur şi Petru Voian, de A- viaţă... s-a ivit încă prilejul...
număr faţă de necesar — în­ frunte în rindul cultivatorilor pacitatea productivă a cup­ ficarea sortimentală şi perfec­ apun prin oiţe *m trecut lexe Petru şi Mircca Beg, Cit de firească i se pare Oare ee va spune Daniel,
cep să-şi arate roadele. S-a de legume. toarelor a fost afectată de ţionarea calitativă a produc­ noi, că sîntem cîţiva tare de Petru Bedea ori Roman lui Florea îmbinarea aceas­ copilul care a fost Ia cules
numeroasele întreruperi la vechi în coloana .comerţ" Resiga, de Avram Magda ta a muncii cu viaţa „că o­ de spice, despre aceste răs­
cald. S-au înregistrat, bună­ ţiei de oţeluri aliate. — aşa-1 zic la coloana care sau Nicolae Halga, numai punsuri dincolo de care se
oară, staţionări de peste 300 deserveşte unităţile comer­ despre el nu. mul numai o parte din zi profilează demnitatea omu­
NICOLAE AVRAMESCU
ore cauzate de defecţiuni e­ maistru principal, secretarul ciale — apăl n-aş termina — Ar trebui sâ vi-i spun munceşte, restul ş»-l petrece lui care şi-a făcut întotdea­
Toate resursele de furaje lectrice, 124 ore defecţiuni comitetului de partid nici într-o sâptâmînâ. Greu­ pe toţi, dar sînt cam mulţi acasă, cu familia, între oa­ una datoria 7
mecanice şi alte 160 ore o-
pnri din lipsă de mate­ ing. ADRIAN POPOVICI, tăţile ne-au sudat, am deve­ şî fiecare-î bun în felul lui. meni. Nu ajunge sâ fii un
riale, energie şi defecţiuni şeful oţelăriei electrice nit prieteni. Şi cînd au ve- Ăştia, bâtrînii, ea mine — muncitor bun. Cînd mergi S. POP
să fie strînse şl depozi­ tehnologice. Analiza critică a de la C.S. Hunedoara
acestei stări de lucruri ne a-
ratâ că reducerea timpului c-
tate fără pierderi! feetiv de lucru al cuptoare­ f j xistd fn judeţul nostru reuşit să terminăm repara­
lor, soldat cu pierderi
de
producţie, poate şi trebuie e- P la poalele ,\Măgureia ţia capitală cu o săptămînă
■ vitatâ printr-o organizare mni “ ■ o fabrică despre care IM M mai devreme. Ştiţi ce în­
rece la cooperativa respecti­ riguroasă a muncii în tonte se vorbeşte din cc fu ce mai seamnă asta ? Cîteva sute
vă, unde există un deficit de compnrlimentele, prin creşte­ mult, nu doar pe întinsul de tone In plus la produc­
circa 160 tone fînuri, mai tre­ rea preocupării maiştrilor, şe­ Hunedoarei ci tn întreaga ţia acestei luni /*. Şi mais­
buie cosite nutreţurile de pe filor de schimb, prîm-topito- trul se grăbi iă-şi rclnceapă
mai mult de 50 de hectare rilor şi turnătorilor, n per­ ţară. Este Fabrica de pro­ munca.
trifolicnc. Inginerul Mircca Totodată se impune cu acui­ sonalului de întreţinere pen­ duse refractare de la liant. nea colectivului. Acum doi a perfecţionat tm dispozitiv fasonare manuală unde a — f! un om de nădejde —
Biulemiu. şeful fermei zo­ tate necesitatea impulsionării tru a asigura agregatelor o Fostă pe vremuri o modes­ ani, prin mărirea capacităţii pentru încărcarea containe­ luat locul lui Gavrilă Ma­ afirmă inginerul Valentin
otehnice de la C.A.P. Sîntan- transportului furajelor din funcţionare ireproşabilă, prin tă făbvicuţă de ţiglă şi că­ camerelor cuptoarelor de ar­ relor cu plăci termoizolan- nea, pensionat in ianuarie Jitea. Cu el şi cu tehnicia­
drei, ne reînia eă şi Ja a- cîmp, din fibroasele recoltate întărirea ordinii, disciplinei rămidă, unitatea de la Baru dere, prin lucrări de mică te în maşini, dispozitiv care la limită de vîrstă. Execu­ nul Ioan Andraş am fost la
renslâ unitate s-au depozitat fiind depozitate cantităţi ne­ şi responsabilităţii fiecărui s-a transformat, datorită ce­ mecanizare se ajungea la o a înlocuit macaraua rudi­ tă cărămizi foarte complica­ Aleşd unde »-au pus pilonii
300 tone furaje, aici fiind în glijabile la ferma de anima­ muncitor, maistru sau inginer rinţelor economiei noastre Sporire a producţiei cu o mentară pe care o foloseam. te ce nu se pot executa la unei fabrici noi de produse
socialiste, într-o veritabilă u­
curs dc strîngere recolta a le. I.a acţiunile de transport din secţie Aceasta este pen­ mie de tone. Jn urmă cu un — De fapt la noi in fabri­ presele mecanice... De aceea refractare. Ne-am dus să
doua obţinută la trifoi şi a şi depozitare a linurilor res­ tru noi o chestiune vitală şi rină pentru fabricarea pro­ an, sc trecea la utilizarea că — spunea Petru Bolea, unii tovarăşi fi spun fn glu­
treia la Încercă. tanţe serioase se întîlnesc, de organizaţia de partid, condu­ duselor refractare, fură dc gazului metan în procesul secretarul organizaţiei de mă „artistul n o s t r u P r e ­ împărtăşim din cunoştinţele,
Sînt şi alte exemple care asemenea, la C.A.P. Rîu de cerea oţelăriei sînt hotârîtc să care nu s-ar fi putut obţine de ardere a produselor re­ partid — fiecare muncitor sele mecanice le-am încre­ noastre... şi de-abia atunci
mi-am dat seama cc poate
denotă c‘ă in atenţia consili­ Mori. Inginerul şef al co­ stăruie în a ridica întreaga fonta şi oţelul — punea şi fractare, ceea ce aduce un dinţat femeilor care s-au maistrul Rahotă. Un om
in
sarea industriei noastre
ilor de conducere ale coope­ operativei, Gheorghe Chcor- activitate productivă la un spor de peste 1 500 tone că­ integrat perfect In munca
rativelor agricole stă preocu­ ghîu, ne relata că s-a efec­ înalt nivel de organizare şi plin avint. rămidă refractară pe an. De fabricii noastre. Fineta Ba- ce-şi iubeşte meseria şi vrea
parea pentru a asigura o bu­ tuat cositul fînaţurilor natu­ disciplină. Trecerea la noua produc­ curind a fost realizat trans­ Oamenii boni, Sauina Ardeleanu, Mă­ să facă şi pe alfif să o iu­
ţie nu s-a prodxts fără greu­
nă furajare a animalelor pe rale de pc mai mult de 500 Probleme deosebite avem tăţi, dar an de an colectivul portul containerizat al plă­ ria Grozav slnt Intr-o con­ bească. El şi alfi tot>ară$t
au ridicat problema cursu­
perioada de stabulaţie. Se hectare din cele 613 existen­ de rezolvat şi sub raport ca­ de aici a ţintit să înscrie noi cilor tcrmoizolante pentru tinuă întrecere cu „rivale­ rilor de reciclare pentru
delaşenz.ă în această privin­ te, dar nu s-au transportat litativ. In afara sarcinilor de Hunedoara, fapt ce aduce fa­ de lingă noi le" lor de prodxicţie : Maria
ţă interesul ce se manifestă din cîmp dccît circa 100 to­ asimilare de noi mărci de o­ realizări in cartea dc onoare bricii importante economii. Boldeanu, Ioana Baboni şi personalul fabricii şl au in­
la C.A.P. Rapollu Mare, Foit, ne furaje. Rămîneri în urmă ţeluri cu performanţe superi­ n fabricii. Muncitorii nu — Majoritatea din aceste Elena Deatcu. Cert este că sistat asupra necesităţii spo­
Jţobîlna, llio. Sirbi şi altele, la strîngerea fînurilor. In re­ oare, care se amplifică fată sporit necontenit producţia obiective şi mai ales cele datorită întrecerii in care ririi atenţiei la operaţia de
unde coasa fînaţurîlor natu­ coltat sau transport, se sem­ de primul semestru, trebuie ajungind ca in acest an sâ din ultimii doi-trei ani nu este inovator intr-un anumit stnt angrenate execută ce­ sortare a materiilor prime,
rale s-a terminat sau se a­ nalează şi la cooperativele a­ să acţionăm pentru ridicarea realizeze dc trei ori mai le-am fi putut realiza sin­ fel. Dc pildă Cornel Andraş le mai căutate produse re­ operaţie de care depinde in
propie de sfîrşlt, iar trifolie- gricole din Clopotiva. Totcşti, calităţii metalului din punct multe produse refractare de- guri — mărturiseşte ingine­ şi Ilie Grozav au conceput fractare din ţară". cea mai mare măsură cali­
nele s-au transportat şi de­ Lîvadia, Ostrov ctc. de vedere al purităţii, al creş­ cit in 1965. In acelaşi in­ rul Petru Andraş. directo­ o maşină de perforat tablă tatea produselor finite.
pentru site, care ne aduce
pozitat la fermele zootehnice. Este adevărat eâ în perioa­ terii caracteristicilor fizico- terval de timp productivi­ rul fabricii. Dar îndrumaţi importante economii. Jn preajma cuptoarelor de — Aşadar, care este iz­
tatea muncii s-a dublat iar
I.a recoltatul fînaţurîlor da actuală o parte însemnată mecanice şi menţinerii con­ volumul beneficiilor a cres­ şi sprijiniţi de conducerea Cuvintele secretarului de ardere i-am intllnit pe Con­ vorul inepuizabilei energii
naturale s-a acţionat intens din forţele şi mijloacele uni­ stanţei caracteristicilor tutu­ cut aproape de patru ori. In Centralei industriale Hune­ partid capătă confirmare stantin Dinuţ, Ioana Vass, ce se revarsă zi de zi la ja-
şi în cooperativele agricole tăţilor sînt concentrate la se­ ror şarjelor de oţel. Pentru acest an, numai producţia doara de care aparţinem, faptică la fiecare sector de f.ucreţia Dinescu, Jancu Cos­ brica de Za Baru ? Răspun­
sul îl dau oamenii înşişi. A­
din zona Haţegului, unde nu­ ceriş. însă nu trebuie ignora­ aceasta ne-am propus să de cărămizi refractare a a­ am putut da viaţă nu doar muncă. „La ncn la Baru, tco şi Alexandru Burtiigea
treţurile fibroase ocupă prin­ tă sub nici un motiv exe­ perfecţionăm tehnologiile de juns să fie. cu 3 500 tone mai ' obiectivelor ce le-am avut continuă tovarăşul Petru Bo­ — încărcători şi descarcă- cest izvor se află prins or­
cipala pondere în structura cutarea în cele mai bune con­ elaborare şi turnare, să ur­ mare declt cea din anul tre­ cuprinse în plan, ci şi alto­ lea, trăim ca într-o familie tori ai cuptoarelor. ganic In noua conjtiiiifă pe
balanţei furajere. Pînă la ju­ diţii a lucrărilor de corc de­ mărim la beneficiari compor­ cut, creindu-se in acelaşi ra izvorîte din experienţa şi ceva mai mare. Ne cunoaş­ Pe maistrul Ştefan Raho- care muncitorii fabricii dc
mătatea decadei a treia n lu­ pinde nemijlocit soarta reali­ tarea oţelurilor produse, mnî timp condiţii pentru fabri­ ingeniozitatea muncitorilor tem bine unul pc altul. Dc tă l-am surprins organizind produse refractare au dohîn-
nii iulie a.c„ spre exemplu, zării indicatorilor de plan în ales a celor pentru rulmenţi, carea a peste 2 000 tone noştri. pildă Vasile Ncşu a păşit dit-o in anii socialismului;
cl se află fn noua atitudi­
la cooperativa agricolă din sectorul zootehnie Se impu­ sape dc foraj, pentru cazane plăci tcrmoizolantc folosite Pînă nu de mult plasa pragul fabricii acum 15 ani. munca zidarilor ce tocmai ne plină de responsabilitate
Sînpclru se efectuase cositul ne deci ca organizaţiile de şi autoturisme, cît şi a tutu­ la căptuşi rea lingoticrelor. pentru plăcile tcnnoizolan- A început să lucreze ca terminau reparaţia capitală faţă dc muncă, faţă dc mi­
pe 130 hectare. Inginerul partid şi consiliile de condu­ ror mărcilor de oţeluri aliate Cifrele arată convingător te sc tăia manual. Dar în- muncitor necalificat. Acum la cuptorul dc ardere. „Lu­
Gheorghe David şi Viorel Pâ- cere să ia măsuri cfic?^e în selecţionate care presupun că şi fabrica dc la Baru sc tr-o zi in atelierul mecanic este şef de echipă la prepa­ crările trebuiau terminale nunatele condifii de muncă
trâu. preşedinlele unit.ăţii. ne vederea terminării grabnice condiţii tehnice restrictive înscrie efectiv iu dinamica a apărut o foarfecă meca­ rare, un bun organizator conform graficului la iutii ce le-au fost create; el se
spuneau că suprafeţele sînt a recoltatului furajelor şi Urmărim de asemenea să industriei hunedorene. Re­ nică pentru tăierea acestor şi un membru de partid de- august — ne spunea mais­ află in sinul „familiei" mun­
repartizate pe familii şi re­ transportării întregii produc­ realizăm o mai mare reduce­ sorturile ei constau însă mu plase concepută şi confec­ săvîrşit. Nicolae Jilca c mai trul. Am lucrat Insă cu citoreşti din fabrică.
coltatul mi ridică probleme ţii de nutreţuri, pînă h ulti­ re a consumului de feroalia­ fn investiţii de amploare ci ţionată de maistrul Emil Bn- vechi in fabrica noastră. De aceşti băieţi minunaţi cita
deosebite. Se cere totuşi o mul kc dc fîn, la fermele dc je, de metal şî materiale în ingeniozitatea şi pasiti- rodi. Tot cl este acela care vreo 24 dc ani. Lucrează la 12-14 ore pc zi şi astfel am ILIE COJOCARII
mobilizare mai susţinută Ia animale. refractare deficitare, ne ocu­
strîngerea nutreţurilor, deoa­ N. TIRCOB păm de stabilizarea oameni­