Page 1 - Drumul_socialismului_1971_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

£ 5
| ■ Un comunicat al agenţiei f
| TASS cu privire la eveni- |

mentele din Sudan
I

■ Mişcări revendicative în

| tarile capitaliste |

j ■ „Cartea Albă" asupra |

| economiei nipone I

I I
| D Cadran, Atlas |

ANUL XXIII. Nr. 5152 DUMINICA 1 AUGUST 1971
9 PAGINI - SO BANI

Industria hunedoreană dispune de mari resurse pentru a asigura
Prognoza timpului

R I D I C A R E A M A I R A P I D A A pentru luna august

Potrivit prognozei Institu­ minime vor oscila Intre 12­
E F I C I E N Ţ E I E C O N O M I C E tului de Meteorologie şi Hi­ 22 grade.
drologie, luna august va fi
Intre 7-15 august, vremea
călduroasă şi în general va fi frumoasă şi călduroa­
frumoasă. Precipitaţiile, mai să cu cer variabil, mal mult
Dc curând s-a încheiat o­ nificaţie Deva şi Combinatul eonvenţional, 28 824 MWh e­ 3 956 mc lemn de mină, uni­ ales sub formă de averse, senin. Spre sfirşitul acestui
peraţiunea de verificare şi de exploatare şi industriali­ nergie electrică. tăţile miniere C.M.N, Deva cu vor avea o repartiţie neuni­ interval se vor semnala ploi
centralizare a dărilor de sea­ zare a lemnului Deva. Şirul exemplelor pozitive 532 mc lemn de rmnă şi 63 formă pe teritoriul ţării. Ele slabe, locale, tn Oltenia, Ba­
mă privind preţul de cost pe Desigur, aceste rezultate nu ar putea continua. Credem mc cherestea. Combinatul de vor fi mai reduse în Banat nal, Crişana, Maramureş şi
primul semestru al anului în sînt întîmplătoare. Ele reflec­ însă câ nu este lipsit dc im­ exploatare şi industrializare şi Oltenia şi apropiate de in zona muntoasă. Viptul va
industria hunedoreană. Date­ tă preocuparea comitetelor dc portanţă să arătăm faptul câ a lemnului Deva cu 310 mc valorile normale in celelal­ sufla în general slab. Tem­
le obligă de la bun început direcţie şi a organizaţiilor dc siderurgiştii hunedoreni au buşteni de* fag, Fabrica de te regiuni. peraturile minime vor fi cu­
la concluzia că majoritatea partid, aportul fiecărui sala­ realizat economii la toate produse refractare Baru, In perioada 1-6 august, prinse intre 14-22 gtade, iar
întreprinderilor au obţinut riat la gospodărirea .judieioa- materiile prime şi materiale­ „Marmura" Simerîa, „Vîs- Mftlsirul principal Ghcorghc Muntcanu şl mecanicul tle între­ vremea va fi uşor instabilă maximele intre 26-3S grade.
rezultate remarcabile în di­ coza" L/upeni şi altele. Can­ ţinere Slelian Tom» — Hol dintre ounenJI de prentlglu al aecţicl tn primele două zile îndeo­ In aceste condiţii, apa din
recţia raţionalizării şi redu­ tităţi importante de combusti­ m tse plastice a F. C. Ori glie. Foto : V. ONOlfJ sebi tn zonele de deal şi dc sol se va evapora în canti­
cerii cheltuielilor de produc­ bil convenţional au economi­ munte. Innourări de scurtă tăţi mai mari <tecil cele
ţie. Pe ansamblul .judeţului • COLECTIVELE DIN INDUSTRIA HU- sit şi întreprinderea electro- durată se aşteaptă mai ales provenite din precipitaţii,
s-au realizat economii la pre­ centrale Deva, întreprinderea după-amiază şi spre seară, mai ales tn sudiţl şi sud-
ţul de cost în valoare de a- NEDOREANA AU REALIZAT 29 MILIOANE de prefabricate din beton De­ etnd pe alocuri se vor sem­ vestul ţării. Conţinutul de
pronpe 29 milioane lei, ceea LEI ECONOMII LA PREŢUL DE COST va şi Regionala C. F. Deva. nala ploi sub formă de a- umiditate al solului va scă­
ce însemnează că producţia Paralel cu rezultatele ba­ Laminate cu parametri verse, însoţite 'de descărcări dea sensibil in Oltenia, ves­
fabricată în această perioadă O VOLUMUL BENEFICIILOR SUPLI­ ne obţinute de majoritatea electrice şi de intensifica­ tul Munteniei, Dobrogea şi
0 costat mai puţin deeît s-a MENTARE SE RIDICA LA -VALOAREA DE întreprinderilor industriale se rea vintului. In restul inter­ Banat. In celelaVte zone, de­
planificat, fapt care a influ­ desprinde şi faptul că în une­ calitativi superiori valului (3-6 august) vremea ficitul de apă se va resimţi
enţat pozitiv cheltuielile la 53,8 MILIOANE LEI le sectoare de la unele între­ Ridicarea parametrilor calitativi ai laminatelor con­ se va ameliora, iar posibili­ îndeosebi in stratul superfi­
1 000 Ici productie-marfâ fa­ prinderi au existat şi nea­ stituie o preocupare de prim ordin a colectivelor de tăţile de ploaie vor fi redu­ cial, solul avind rezerve in
bricată şi volumul benefici­ junsuri care au frînat reali­ muncă de Ia Iaminoarele bluming şi semifabricate. A­ se. Temperatura va marca profunzime din precipitaţi­
ilor. zarea riguroasă a planului rit­ ceasta se materializează în măsuri şi acţiuni tehnice şi o scădere de cîteva grade la ile lunilor precedente. Cul­
sâ şi cheltuirea Cu chibzuin­ le alo căror consumuri sc ur­ început, apoi va creşte atin- turile, inclusiv cele succesi­
In ultimă instanţă se poa­ mic şî la toti Indicatorii. De- tehnologice de o deosebită eficacitate.
te afirma câ pe această bază ţă a fiecărui leu avut la dis­ măresc prin statistica de stat. plasînd puţin analiza în spa­ gind în Oltenia. Muntenia. ve, vor avea o evoluţie a­
în primul semestru al nou­ poziţie în această perioadă. Pozitiv este şi faptul câ la tele cifrelor medii obţinute La bluming „1 300", unde în urmă cu două luni a Dobrogea şi sudul Moldo­ propiată de normal, menţi-
lui cincinal eficienţa econo­ Se remarcă In mod deosebit Uzina „Victoria" CăJan s-au pe ansamblul judeţului obser­ fost dată în exploatare o modernă instalaţie de flama- vei, valori de 29-34 grade. ntndu-şi potenţial productiv
mică a activităţii întreprin­ grija pentru gospodărirea mai economisit 283 tone cocs me­ văm că în timp ce unele în­ re cu oxigen, s-au ftamat pină In prezent 75 000 tone In celelalte regiuni ale ţă­ ridicat in Bărăgan. Moldo-
derilor hunedorene a crescut bună şi raţionalizarea consu­ talurgic. 16 670 tone combus­ treprinderi au depus eforturi de blumuri. Cantitatea de laminate rezultată din acest rii. cele mai ridicate tempe­ txi. In cea mai mare parte a
substanţial Fiecare mie de murilor de materii prime şi tibil convenţional şi 4 288 serioase reducînd substanţial procedeu tehnologic modern a întrunit calităţi supe­ raturi vor fi cuprinse intre Transilvaniei şi tn Dobro­
lei producţie fabricată în se­ materiale, grijă care s-a sol­ MWh energie electrică, în rioare. Aoeasta şi datorită faptului că la laminorul 28-31 grade. Temperaturile gea.
mestrul I a costat cu 3,35 lei dat cu însemnate economii de timp ce s-au depăşit consu­ cheltuielile de producţie, e­ -750“ s-a perfectat şi generalizat sistemul de laminare
mai puţin deeît s-a prevăzut materii prime, materiale, e­ murile planificate la cărbu­ xistă 9 întreprinderi Indus­ cu calibre „cutie". Ambele soluţii asigură laminatelor
în plan. îar volumul benefi­ nergie şi combustibili. Pen­ nele pentru cocs fluidizat şi triale care au depăşit preţul livrate beneficiarilor interni şi externi calităţi optime.
ciilor realizate de industrie a tru exemplificare se poate a- semicocs cu 20 552 tone. ceea de cost planificat cu peste 15 LEGĂMÎNT OSTÂSESC
fost cu 53,8 milioane lei mai râta câ Ia Combinatul side­ ce n făcut împreună cu alţi milioane lei, cifră care dimi­ t
mare deeît s-a planificat rurgic Hunedoara s-au econo­ factori ca pe total să depă­ nuează rezultatele pozitive
Contribuţii mal însemnate Ia misit în această perioadă şească cheltuielile materiale ale judeţului. Intre acestea Ieri, 31 iulie 1971, In sediul lele de jar ale jurămlntului.
aceste rezultate au adus co­ 9 266 tone cocs metalurgic, planificate cu aproape G mi­ cu depăşiri mai mari au în­ Ansamblul folcloric „Rozmarinul" subunităţii de pompieri din „Jur să fiu gata oricînd
lectivele de muncă de la ex­ 1 390 tone metal în şarje la lioane lei cheiat semestrul IM. Barza. municipiul Deva, am fast să lupt pentru apărarea pa­
ploatările miniere din Valea Economii însemnate. care din Deva participă la Festivalul martorii celui mai frumos e­ triei mele, Republica Socia­
.fiului. întreprinderea de ma­ oţelâril, 3 380 tone cărămizi au determinat reduceri ale veniment din viata tinerilor listă România... Jur să lupt
teriale de construcţii Bîrcea, refractare, 634 tone feroalia­ cheltuielilor materiale plani­ naţional de folclor de la Mamaia militari : depunerea jurâmîn- cu toată dîrzenia şi priceperea
.Marmura" Sîmeria. I.I L. Sî- je, 824 tone utilaj pentru tur­ ficate. au înregistrat unităţile iiMiom. In pog. o l-a) tului. mea, neprecupcţind sîngele şî
meria, întreprinderea de pa­ nare, 58 52& tone combustibil miniere din Valea Jiului cu Intre 25 iulie şi 23 au­ care între zilele de 6-12 au­ Ora 9,00. După primirea ra­ chiar viaţa,
gust. pe litoralul Mărit Ne­ gust a.c. va evolua la Ma­ portului din partea lt. Gri- Tinerii militari au fost fe­
gre. se va desfăşura cea maia. Buna pregătire a ar­ gore Sas, It.-ool. Valentin licitaţi cu ocazia depunerii
de-a Vll-a ediţie a Festi­ tiştilor a fost verificată vi­ Popa. comandantul Grupului jurâmîntului de către tovară­
valului naţional dc folclor neri. in cadrul unui spec- de pompieri al judeţului Hu­ şul David Goe. secretar al
— amplă manifestare ar­ (acol-vizionarc, iar marţi, nedoara, a vorbit celor pre­ Comitetului municipal de par­
Au insilozat | IN SECŢIA FRUNTAŞĂ IN tistică organizată de Comi­ .1 august, cu începere de zenţi despre semnificaţia ju- tid Deva.
tetul dc Stat pentru Cul­
răinîntului
despre
la ora 19, ansamblul va o­
militar.
In numele celor care au jurat
tură şi Artă
şi Consiliul
Central al Uniunii Genera­ feri publicului devean (la tradiţiile dc luptă ale unităţi­ a vorbit soldatul comunist A­
grădina de vară) un spec­
lor şi subunităţilor de pom­
lexandru Gruia, „Ne angajăm
peste 1200 le a Sindicatelor din Româ­ tacol constînd din obice­ pieri din ţara noastră. — spunea militarul — să îm­
nia.
Întrecere nu ş i a făcut loc La festiv «ni. judeţul Hu­ iuri populare hunedorene, ţionant moment al festivită­ bogăţim cu noi fapte de băr­
A urma4 apoi cel mai emo­
băţie şi eroism tradiţiile a-
în regia Iui loan Bordan
tone furaje nedoara va fi reprezentat şi Ionel Rraia, coregrafia ţii. Pe platoul dc adunare, pe cesteî subunităţi. Sîntem ho-
folcloric
ansamblul
de
tărlţi ca la terminarea ciclu­
care sc aflau arborate drape­
Liviu Oros şi conducerea
„Rozmarinul" al sindicate­
lele partidului şî patriei, ti­
lui de instrucţie, să recuce­
CLIMATUL DE AUTOMULTUMIRE lor din municipiul Deva, muzicală Voicu Stăncscu. nerii militari au rostit cuvin- rim titlul de subunitate de
frunte".
In vederea asigurării
unei bune hrăniri a a-
muralelor pe perioada Adunarea generală a sala­ pierderile de oţel au fost re­ ri cu exigentă şi spirit critic. O acţiune de maximă însemnătate
dc stabulaţic şi sporirii riaţilor de la laminorul hu- duse faţă de anul trecut cu Alît darea de seamă cît şi Cooperatorii
producţiei de lapte, lu­ nedorean de 800 mm s-a des­ 15 la sută. Datorită calităţii vorbitorii au subliniat că ele
nu reprezintă limita maxi­
semnul a ceea
făşurat sub
crătorii din întreprin­ ce Silviu Samoileseu, ingine­ lor ireproşabile, laminatele mă a posibilităţilor lor, ci doar din Brănişca
derile agricole dc stat sînt tot mal solicitate pe pia-
rul şef al grupului de lami­ o solidă rampă de lansare pen­ IXECUTAREA ARATURILOR PE TOATE
s-au preocupat şî sc noare. numea în euvîntul tru atingerea unor noi cote au terminat
preocupă intens dc rea­ său „permanenta acestui co­ calitative, o garanţie dar şi o­
lizarea unor cantităţi lectiv in fruntea întrecerii Adunări generale bligaţia de a îndeplini cu a­ treieratul
cit mai mari dc nutre­ socialiste". Intr-adevât\ nu ceeaşi răspundere sarcinile
ne amintim vreun an in care mobilizatoare care le vor re­
ţuri suculente. Ca ur­
salariaţii secţiei sâ nu-şi fi ale salariaţilor veni în continuare. Dezbate­ griului
mare. pînă acum. la realizat şi depăşit indicatorii rile au fost străbătute de idei­
fermele aparţinătoare de plan. Prestigiul cîştigat nu le programului privind per­
După cc în urmă cu cl-
I.A.S. Haţeg şi Simcria este dezminţit nici acum. fecţionarea muncii politlco- ţeva zile au anuntat înche­
s-au Insilozat peste După cum se arăta în darea ţa mondială, ceea ce a făcut ideologice şi cultural-educa- In complexul de. măsuri a- tului cincinal, ca urmare a recolte sporite, atit pe supra- ierea secerişului, cooperato-
1 200 tone furaje. de seamă prezentată în nu­ ca 16 la sută din producţia tive, elaborat de către to­ erotchnice care se aplică în faptului că în anul trecut foţele care au fost ocupate cu ; rii din Brănişca au înre-
mele conducerii tehnico-ad- varăşul Nicolae Ceauşescu. vederea sporirii producţiei a­
Evistă posibilitatea totală a laminorului sâ fie s-a acordat o deosebită a- cereale păioase şi borceag, j gistrat un nou succes: au
ministrative de către ing. destinată exportului. Semestrul al doilea şi anul gricole la hectar, un loc de tentie ogorîrii din vară a u­ j terminat şi treieratul recol­
ca în perioada urmă­ Vasile Săuea, adjunctul şe­ viitor vor pune în fata mun­ primă importanţă îl ocupă destinate însămînţării în tei de grîu de pc întreaga
toare realizările să fie fului de secţie, bilanţul Aşadar, succesele care tra­ citorilor. inginerilor, tehnicie­ executarea arăturilor imediat nor suprafeţe însemnate de toamna sau primăvara vii­ suprafaţă pe care seceratul
teren. Este firesc, deci, ca şi
toare, înainte de efectuarea
mult îmbunătăţite de­ primelor 6 luni de acti­ sează dimensiunile primului nilor de la laminorul de 800 după eliberarea terenului tle acum, cind s-a s(rîi>s recolta ogoarelor se administrează 30 s-a făcut manual. Infor-
semestru evidenţiază potenţele
oarece o parte însem­ vitate consemnează pro­ creatoare ale acestui colectiv, mm sarcini deosebit de com­ culturile premergătoare. A- de cereale păioase dc pe mai tone de Îngrăşăminte chimice mîndu-ne despre acest rezul­
2 300
ducerea peste plan a
nată din resursele dc tone de laminate, planul sor­ recunoscut pentru hărnicia Şi plexe. Ele nu se referă doar portu) hotăritor al acestei lu­ mult de 12 000 hectare, să se — superfosfat. Preşedintele tat, tovarăşul Alexandru
nutreţuri destinate în- timental fiind realizat în to­ abnegaţia sa. Cum este şi fi­ la sporirea volumului pro­ crări de bază a solului este acţioneze cu operativitate m^- cooperativei, Păun Răvaş, Olani, primarul comunei,
a ţinut să remarce aportul
ducţiei ci, în primul rînd. Ia
pus cît se poate dc bine în
silozării vor fi recolta­ talitate. Productivitatea mun­ resc. despre ele s-a vorbit pe evidenţă de producţiile supe­ ximă Ia efectuarea arăturilor ne-a informat că realizările mecanizatorilor Axente Ne­
pe toate suprafeţele planifi­
te în lunile august şi cii a crescut suplimentar cu larg la adunarea salariaţilor rioare de grîu, porumb şi car­ cate, folosind cu randament la arături de vară întrec 30 grită şî Ion Goe, cît şî al
de procente, lucrarea aflîn-
automulţumirea
însă nu cu
septembrie. 1,4 la sută, consumul de me­ tofi pe care le obţin majori­ sporit tractoarele disponibile du-se în plină desfăşurare. cooperatorilor Valeria Bîc, !
tal pe tona de laminat a celui care şl-a atins tinta şi (Continuare in pag. o 3-a) tatea unităţilor agricole din în schimburi prelungite şi pe Rezultate bune la arături s-au Ecaterina OJaru. Marioara j
scăzut cu 1,47 kilograme, iar nu maî are nimic de făcut, judeţ în primul an al actua- timp de noapte. înregistrat, de asemenea, la Lazăr, Aron Popa, Sabin
Căta, Gheorghe Pfirău, Gaş-
Această cerinţă majoră îşi C A.P. Bîrcea Mică, unde s-au par Moţ şi Ion Olaru Ia
găseşte materializarea în fap­ făcut ogoare de vară pe mai inmagazinarca fără pier­
te într-o serie de cooperati­ mult de 60 la sută din supra­ deri a întregii recolte, ca­
tivităţii minelor. Cele două neînsufleţit. Apoi au urmat liste, mina Lupeni a cunos­ ve agricole. Inginerul şef al faţa stabilită. Sînt demne de re este superioară preve­
părţi ale uzinei au fost blo­ salvele. Se trăgea tn plin. cut o puternică dezvoltare, C.A P. Câstău, Ion Iurian, remarcat şi preocupările e­ derilor cu peste 11 tone»
cate de pichete de munci­ Măcelul fusese dezlănţuit, materializată în creşterea ne-a relatat câ la unitatea xistente pentru executarea a­
tori. Lozinca greviştilor a îngroziţi, minerii se refu­ simţitoare a producţiei. A ­ răturilor la cooperativele a- După terminarea treieri-
fo st: msă nu sc mişte nici giau prin canalul de scurge­ nul trecut s-a extras de a- respectivă s-au arat peste 70 gricolp din Haţeg. Băcia, Be- şului, batoza a fost depla­
de heclare de pe care
s-a
Memoria timpului e selec­ gaţi de la lucru, daţi afară un muncitor de la faţa lo­ re al uzinei, singurul loc fe­ proapc 3 ori mai mult căr­ slrîns recolta, din suprafaţa a­ jan şi altele. sată la cooperativa agrico­
tivă : ea va defini intotdea- din locuinţe, siliţi să pără­ cului pină nu se rezolvă re­ rit dc gloanţe. Cind uzina bune faţă de anul naţiona­ mintită pe 50 de hectare însâ- lă din Boz. Aici, la cele
una Lupeniul. trecutul său sească Valea Jiului. Con­ vendicările". a fost „eliberată", pe calda- lizării — 1948. Aceasta, in mînţîndu-se culturi succesive Ploile care au căzut la ^fîr- două arii organizate s-a
1 zbuciumat prin pagini de e- tractul colectiv inchciat cu Conducerea minei şi au­ rîmul scăldat în singe ză­ condiţiile extinderii mecani­ în mirişte. In continuare, se şîtul sâptâmînii cît şi faptul transportat întreaga canti­
tate de grîu care s-a recol­
1 mism u jertfă muncitoreas- ani in urmă era încălcat. torităţile au venit cu mar- ceau peste 30 de cadavre. zării, ale îmbunătăţirii con­ lucrează în ritm intens la a­ câ in numeroase cooperative tat manual, ceea ce permi­
I c«. Scinlcia a pornit atunci. diţiilor de muncă. rături, fiind eliberată de ba- agricole s-a încheiat seceri­ te ca batozele să funcţio­
\ In 1920, cind pe birourile Oraşul de purpură a cu­ lotiî de paie o suprafaţă de şul constituie premise favo­ neze zilnic din plin.
ministeriale sosea alarmanta noscut In anii socialismului rabile care permit intensifi­
'■elegramâ: ,.Pe toată Valea şi o adevărată renaştere ur­ 140 hectare. La asigurarea u- carea ritmului la executarea
)ului e grevă generala. Toa- banistică. Căsuţele cu un nuî larg front de lucru pen­ arăturilor. Iată de ce se im­
j' minele sfnt t»i flăcări A - singur nivel, de tipul apar­ tru tractoare şî crearea, pe a­ pune ca în fiecare unitate
erele minerilor din Lu- tamentelor înşiruite, sint ceastă bază, a condiţiilor ne­ cooperatistă şî S.M.A. sâ fie De ce stăteau
sint fu flăcări". dominate astăzi semeţ, pe cesare punerii unei temelii luate operativ măsuri în ve­
tof'ncrii, cei care de schi- verticala celor şase cartiere trainice recoltei viitoare, o derea folosirii cu întreaga ca­ 6 combine
tn putinile „Vic- noi, cuprinzînd peste 4 000 contribuţie substanţială şi-au pacitate a tractoarelor dis­
v „Carolina aştep- apartamente cu un grad adus-o mecanizatorii Alexan­ ponibile, urmărindu-se ca pe „dreapta" ?
fnalt de confort. Este un dru Rusu. Ion Lâscoi, Ion decalajul existent — câ«*e în­
m 'e' (lr Pr‘ea m utt- Li s~a Pr0~
Jj S‘a repromis, le-au dar dc preţ oferit minerilor Cîorîţa precum şi cooperato­ sumează peste 7 000 hectare
întrebarea II vizează direct ne
r V J 'i x ' t e asigurări că vor La 1 august 1929 are loc gumentcu : au adăugat com­ Acestea au fost „argumente­ şi nu este singurul. Trebuie rii Saveta Damian. Silvia Cio- — între suprafeţele de pe ca­ tovarăşii CosticA Igna, preşedin-
o puternică demonstraţie îm­ paniei de jandarmi din lo­ le“ aduse cu bestialitate de să notăm că fiecare al trei­ rîţa, Ion Bunea, Viorica Ru­
t'iatn se va ieftini re s-a strîns recolta de ce­ ţ?1®. C.A.I». Deva, 91 pe Andrei
h. fa“*_ rămas doar vor- potriva pregătirii războiului calitate alte două companii• autorităţi. lea locuitor al oraşului este su, Maria Samoileseu şî alţii. reale păioase şi cele arate sâ Rcdl. inginerul şef aI unltAtlj.
br,
ieri dupA-amlază, la
Motivul ?
salariat in unităţi economi­
A fost înconjurată uzina. In
0/
rec\,t ■( atunci, minerii au antisovietic, pentru pace. dimineaţa zilei de 6 august Lupta n-a încetat însă nici ce sau instituţii, că fiecare, Tregătirca temeinică a re­ fie grabnic micşorat. brigada din Viile Noi, f combine
Urmează arestările si adu­
roos , oi o fa')tp: 18S5' m 2 ' cerea la Lupeni a 200 dc s-a scris acea pagină de e­ o clipă. Roşul singelui văr­ al treilea locuitor al oraşu­ coltei următorului an polari­ Eficacitatea acţiunilor pc ştAtcau aliniate la marginea unui
. greve f„
i m , ;o r » , _
sat pe caldarîm a trecut în
lan dc cilii. MecanlzatorU aştep­
zează întreaga atenţie a coo­
, ■ mul!,-ri de revendică- jandarmi, in scara zilei de roism tragic, ce va defini stindardul de luptă. lată lui dispune de televizor, a­ peratorilor şî mecanizatorilor care le întreprind organizaţii­ tau ea cineva din conducerea co­
le de partid, consiliile popu­
operativei «A ia mAsuri pentru a-
„ Z S°Cl?*e’ f&cea loc tot 4 august, muncitorii, îndru­ întotdeauna, in timp, Lupe- dc ce Lupeniul ua rămine parat de radio sau difuzor. din Simeria. Astfel se ex­ lare comunnlle, conducerile slgurarca oamenilor care >A de-
mult cc mţinutul politic. maţi de comunişti, declară niul. Prefectul i-a somat pe pentru totdeauna oraşul de Paralel cu locuinţele au unităţilor agricole şi organe­ scrvcascA combinele. Deşi treeu-
uni J?U activitatea re­ grevă generală în toate mi­ muncitori să elibereze uzi­ purpură. Iar oraşul de pur­ fost construite numeroase plică de ce concomitent cu se­ le agricole judeţene trebuie serA mai mult de douA ore de
aşteptare, nimeni dc la C.A.P. nu
voluţionara Q minerilor s-a nele din Lupeni. na. Greviştii răspund: „Vrem pură, ca toate localităţile şcoli, cinematograf, comple­ cerişul, dar mai ales după şl-a făcut apariţia la locul unde
^ ^ ‘jaşurat sui > directa in- Dimineaţa dc 5 august în­ ptine !° »Răspunde" si pre­ patriei, işi scrie o nouă bio­ terminarea lucrării respecti­ să se concretizeze neintirziat trebuia efectuat secerişul.
laiA un exemplu dc crasA ne-
„ Ol ul ui Comu- seamnă ocuparea, impotriva fectul: scoate pistolul si- grafie, conferită de anii şi ve. s-au depus eforturi susţi­ în executarea arăturilor pe g1IJcn(A faţă de soarta recoltei,
Român. St anunţau a- rezistenţei unităţilor de jan­ nute la eliberarea terenului toate suprafeţele planificate. care face noIA discordantA cu *►-
ao K t Z , Ql erU economi- darmi, a centralei electrice, pe caldarimul suferinţelor înfăptuirile socialismului. şi executarea arăturilor. Pen­ In pregătirea pe această calo forturile ce sc depun In aceste
Mlt de miner. 'rau alun­ oprirea ei si paralizarea ac- minerilor cade primul trup In anii construcţiei socia- tru a avea garanţia câ şi în a unei temeinice baze recol­ zile pc ogoare pentru stringerea
grabnică a recoltei. Asemenea Ri­
anul următor «e vor obţine tei anului următor . tualii tcebuie combătute cu toată
tăria şl curmate cu desâvlrşire.