Page 101 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 101
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5175 • SIMBATÂ 28 AUGUST 1971
T
Lucrările celei de-a 21-i V ie t n a m u l de sud
Acţiuni ofensive asu pra trupelor şl poziţiilor ame- rîndul inamicului, deşi acesta
Conferinţe internaţionale Pugwash SAIGON 27 (Agerpres) — tar al comandamentului S.U.A. a apelat la protecţia unor uni
ricano-saigoneze
tăţi eliopurtate. Totodată, for
două
ţele G RP. au distrus
Detaşamentele patrioţilor sud- a făcut cunoscul că o unitate ' transportoare blindate şi un
vietnamezi au lansat In cursul de guerilă a atacat prin sur tanc Sheridan.
odată, contribuţia pe care oa nopţii de joi o serie de ac prindere forţe ale diviziei „A- Pe de altă parte, informează
menii de ştiinţă o pot aduce
(Urmare din pag. 1) ţiuni ofensive asupra trupelor merical", staţionate la 25 km corespondenţii agenţiilor de
la examinarea problemelor şi poziţiilor amcricann-saigo- sud-vest de Da Nang. In urma presă străine, unităţile patrio
tehnice ale dezarmării, pre neze, în special în zona sep unul bombardament intens cu ţilor au desfăşurat acţiuni de
cum şi posibilitatea influenţă
niştca necesare progresului. O tentrională a Vietnamului de mitraliere şi rachete, forţele luplă împotriva poziţiilor in
rii guvernelor
proprii in a
serie de vorbitori au sub doptarea de soluţii politice. sud. patriotice au provocat impor fanteriei saigoneze de la baza
linia! ca realizarea securi Un purtător de cuvînt mili tante pierderi în oameni In militară Fuller.
tăţii europene impune o re In grupul de lucru consa
ducere a cursei Înarmă crat problemei îmbunătăţirii
rilor pe continent, abţinerea metodelor politice internaţio P.C. Italian protestează împotriva hotărîrii
de la folosirea forţei sau a a nale In vederea prevenirii
meninţării cu forţa, activizarea conflictelor locale si a menţi
nerii păcii, oamenii de ştiinţă de a transfera Ia Neapoie comandamentul
relaţiilor bilaterale, regionale
si multilaterale Sn domeniul s-au referit pe larg la rolul
O.N.U. si al organismelor sa
economiei, industriei, silinţei, naval N.A.T.O. din Malta
tehnicii si culturii. le. la responsabilităţile care
revin acestora, subliniind ne-
Un alt grup major de pro resitatca realizării universa ROMA 27 (Agerpres). — mandamentului naval N.A.T.O. comandament ta Neapole care
bleme aflat în atenţia parti lităţii în organizaţiile interna Intr-un comunicat publicat în din Malta, autorităţile nord- este deja şî sediul cartierului
cipanţilor 11 conslituie dezar ţionale şi îmbunătăţirea mij ziarul „L’Unita'' Direcţiunea atlantice au hotârlt, cu consim- general N.A.T.O. pentru Eu
marea si efectele ei asupra loacelor practice de aplicare Partidului Comunist Italian îsi ţămlntul guvernului italian, ropa de sud. Această hotârlre,
Îmbunătăţirii climatului inter a hotăn'rilor luate. 1 1 1 1 exprimă indignarea pentru fără ca acosta să consulte Par împreună cu intenţia nedez
naţional. asupra securităţii. Problema cooperării între R. r . POLONA. — Colectivul de proiectanţi şi Ingineri ilc la uzinele tic maşini agricole faptul că, după evacuarea co lamentul, să transfere' acest minţită de a instala o nouă
Relevind unele progrese rea state şi, mai ales, importanta PLOCK. claborcnzA noi tipuri de majflnl destinate agriculturi!. Nu demult a Început produc(ln In bază navală a S.U.A. la Pan-
lizate In aceaslS chcsliune la sa pentru ţările în curs de scrie a noii maşini de recoltat Bl ZON, Iar In prezent se testcazA o varlantA a acestui tip. BIZOV- telleria — se arată In comuni
Conferinţa penlru dezarmare dezvoltare a prilejuit formu SUPEIL VENEZUELA Naiiona lizarea cat — indică tendinţa cres-
de la Geneva, unii vorbitori larea de sugestii pentru îmbu In fotografie, Bizon-Super ex perlmeJiUI pe ctonpurlle Staţiunii experimentale regionale Slellnko, cîndâ de a face din Italia prin
au exprimat regretul pentru nătăţirea colaborării în dome Poznan. cipalul punct de sprijin mi -
continuarea cursei înarmări niul economic, social şi cul zăcămintelor de gaze naturale tar al N.A.T.O, tn Marea Me-
lor, care Înghite anunl apro tural. S-au evidenţiat preocu diterană. Aceasta intră In
ximativ 200 miliarde dolari, pările oamenilor de ştiintă Preşedintele Ecuadorului condamnă CARACAS 27 (Agerpres). — doptată va permite statului contradicţie cu interesele na
subliniind consecinţele sale pentru găsirea de soluţii în Guvernul venezuelean a adop venezuelean să-şi restabileas ţionale. limitează independen
negative asupra economiei rezolvarea gravelor probleme SOPOT A 11-a ediţie tat o lege prin care toate zăcă că controlul asupra uneia din ta şi este împotriva însăşi a
mondiale, nivelului de trai al ale subdezvoltării, pentru re sancţiunile O.S.A. împotriva Cubei mintele de gaze naturale ale principalele sale bogăţii na voinţei proclamate de guvern
popoarelor, ca şi asupra cli ducerea decalajului existent ţârii trec. Incepind de joi, In turale şi să dezvolte o indus de a avea o atitudine poziti
matului politic internaţional sl între ţările în curs de dezvol a Festivalului QUITO 27 (Agerpres). — luării relaţiilor diplomatice şi proprietatea statului. Propus trie nouă în interesul ţării. In vă şi paşnică faţă de celelal
păcii. A fost combătută cu tare si cele dezvoltate. O Sancţiunile adoptate de Orga comerciale cu Cuba. în urmă cu patru luni, proiec acest scop, preşedintele Cal te popoare şi ţări din bazinul
această ocazie părerea că serie de participanţi au relie nizaţia Statelor Americane Preşedintele Velasco Ibarra tul acestei legi a înttmpinat o dera a anunţat, in cadrul unei acestei mări. „Direcţiunea
dezarmarea ar periclita echi fat importanţa eforturilor pro internaţional (O.S.A.) Împotriva Cubei, prin s-a pronunţat. In context, pen puternică rezistenţă din par conferinţe de presă, că o dată PCI. -— se spune în încheie
librul economic al unor ţări prii în opera de lichidare a încălcarea statutului organi tru reluarea relaţiilor cu Cuba tea monopolurilor petroliere cu naţionalizarea terenurilor re — cere ca să aibă loc, cit
şi au fost sugerate soluţii pen rămîneriî în urmă, ca şi a a zaţiei, sînt „detestabile şl şi stabilirea de legături cu Re străine care exploatau după de gaze naturale, statul vene mai curînd posibil, o dezba
tru reconversiunea industriei jutorului ţărilor dezvoltate de muzică odioase" — a declarat preşe publica Populară Chineză. bunul lor plac majoritatea te zuelean va asigura şi baza tere In Parlament şi ca hotă-
militare şi a recalificării mîi- câlre statele aflate în curs de dintele Ecuadorului, Jose Ve- El a menţionat că, la apro renurilor petrolifere din Ve tehnică necesară prelucrării a rirea de a transfera la Neapo
nii de lucru. S-a reliefat, tot dezvoltare. lasco Ibarra. EI a subliniat că piata sesiune a Adunării Ge nezuela, aflate în concesiune. cestei bogăţii, cît şi a comer le comandamentul naval
Guvernul preşedintelui Rafael
produsului
obţinut
cializării
VARŞOVIA 27 — Cores aşa-zisul „caz cubanez" tre nerate a O.N.U., Ecuadorul va Caldera a respins însă orice prin dezvoltarea unei flote N.A.T.O. să fie revocată. PCI.
pondentul Agerpres, I. Du- buie revizuit de fiecare ţară vota pentru restabilirea drep presiuni, afirmînd că legea a- comerciale corespunzătoare. cheamă să se protesteze Îm
Turneul restrîns al tenismanilor mllraşcu. transmite: In lo latino-americană1 interesată ca turilor legitime ale R.P Chi potriva acestui nou atenlal la
calitatea poloneză Sopot, re. în baza suveranităţii sale, politica dc pace de care Ita
taiwanezi în S.U.A, de la Marea Baltică, a în să hotărască în vederea re- neze la Naţiunile Unite. lia are o nevoie vitală".
ceput cea de-a 11-a ediţie a
PEKIN 27 (Agerpies). — Ci încă de la sosirea în Statele Festivalului Internaţional de Situaţia din Bolivia t
tind informaţii din Washing Unite, lotul taiwanez şi-a re muzică, cu participarea re CIAD Tentativă de lovitură
ton, agenţia China Nouă in dus turneul la o serie de me prezentanţilor din 25 de
LA PAZ 27
(Agerpres). —
formează că echipe de lenis ciuri demonstrative. ţari. România este repre de stat eşuată Situaţia din Bolivia continuă va adopta măsuri drastice Im- \
de masă din Statele Unite au Boicotarea reprezentativei potriva celor care se vor opu- ^
refuzat să susţină înlîlniri cu de tenis a Taiwanului de ofi zentată de Mlhaela Mthat şl FORT LAMY 27 (Agerpres). fost dejucată In Republica să rămînă deosebit de încor ne noului regim. După cum
reprezentativa Taiwanului. Po lire poporul american şi de Angela Slmilea. Din juriul — O tentativă de lovitură de Ciad — anunţă postul de ra dată, relatează agenţiile inter informează agenţia Prensa . ATLAS
naţionale de presă. Unităţi ale
trivit agenţiilor de presă occi către echipele de tenis de • Internaţional fac parte stat vizînd răsturnarea preşe dio Fort Lamy, reluat de a- armatei însoţite de tancuri şi Latina, Sn închisorile din ca-ţ
dentale, arată China Nouă, masă americane demonstrează George Grlgorlu şl Edgar dintelui Tombalbaye şi a gu gentiile France Presse şî Reu- blindate patrulează în perma pitală şi din alte localităţi se î
poziţia justă şi sentimentele vernului acestuia şi instaura ter. Principalii autori ai com află areslati peste 30 de lideri /
de prietenie faţă de R P. Chi Elian. rea in ţară a unui regim aflat plotului, condus de Ahmeri nenţă pe străzile capitalei. politici şi aproape 300 de stu- )
^
Deşi au fost adoptate măsuri
neză — relevă China Nouă. în solda une! puteri străine a Abdallah, care s-a sinucis în speciale de siguranţă, Intre denţi. presă anunţă lt Inundaţii in Laos
Agenţiile de
GENEVA Lucrările cursul nopţii, au fost arestaţi. care şi institujrea legii mar că fostul preşedinte al Boli- /
Agenţiile internaţionale
de
presă informează că, incepind ţiale, au loc ciocniri spora viei, generalul Juan Jose \ Un comunicat al autori
seara la o mare demonstra cizia primului ministru a dice între elemente ale ar Torres, retras împreună cu un l tăţilor guvernamentale de
Consiliului ţie, organizată de partidele fosl determinată de unele de vineri dimineaţa, legăturile matei şi grupuri de mun grup de colaboratori apro-1 la Vienliaiie anunţă că
telefonice, telex şi radio cu
de stingă şi de organizaţiile disensiuni apărute între străinătatea au fost întrerupte, citori şi studenţi. Pen pia(i, Intre care şi membri ai * 9 530 de persoane şi-au
pierdut viaţa in Laos, ca
U.N.C.T.A.D. sindicale, pentru a protesta monarh şi administraţie. aeroportul internaţional din tru a intimida mişcarea de cabinetului, la ambasadele pe-\ urmare a inundaţiilor pro
împotriva majorării preturi
Regele Mahendra a cerut
de in
ministrul
rezistenţă,
Fort Lamy închis, iar pe stră
ruanâ şi argentinîană din La t
lor la transportul in comun. primului ministru Bista să zile capitalei circulă patrule terne, colonelul Andreas Se- Paz, a primit permisiunea „ 1 vocate de revărsarea Me-
GENEVA 27 (Agerpres). — Holârîrea de ridicare a tari rămtnă, deocamdată, în func ale armatei. licli, a declarat că guvernul părăsească tara. kongului.
Jn cursul lucrărilor Consi felor la transportul în co ţie-
liului U.N.C.T.A.D. ce se mun a intrat în vigoare la I Furtuna violenta
desfăşoară la Geneva, vor 20 august. PANMUNJON. — La Pan-
bind in numele grupului de munjon a avut Ioc a 320-a O furtună de o violentă
ţări africane, ambasadorul Re MADRID. — O scrisoare şedinţă a Comisiei militare excepţională s-a abătut joi
publicii Malgaşe a cerut des DETROIT. — Asocia dc protest împotriva cenzu de armistiţiu. Generalul după-amiază asupra Văii
chiderea negocierilor globale ţia centrală romSno-a- rii, semnată de 325 de per maior Han Young Ok, repre Joux, din Munţii Jura (El
asupra produselor de bază merlcano-canadiană a soane. printre care intelec zentantul principal al R.P.D, veţia). Potrivit primelor in
„în scopul remedierii deterio organizat, în parcul tuali. actori, ziarişti şl ci Coreene, a protestat energic formaţii. mai multe persoa
rării balanţei de plăţi a ţări Transilvania din Delroit, neaşti, a fost remisă minis împotriva provocărilor mili ne' au fost rănite. iar pa
lor In curs de dezvoltare". El o serbare cîmpeneastă trului spaniol al iniormaţlel tare comise de partea adver gubele materiale sint con
a relevat, de aceea, via pre la care an luat parte un şi turismului. Semnatarii pe să care constituie o violare siderabile, mai ales in lo
ocupare a ţărilor africane fa mare număr de ameri tiţiei cer „reslabilirea totală flagrantă a acordului de ar calităţile Rrassus si Orient.
ţă de evoluţia preţurilor pro cani de origine română. n dreptului la libertatea de mistiţiu in zona demilitariza Numeroase echipe dc prim
duselor imporlate de ţările Cu această ocazie, a fost expresie şi suprimarea cen tă, transmite agenţia A.C.T.G. ei jut or nu sosit la locul si
africane, care au crescut sen prezentat un frumos zurii". Generalul maior Han Young nistrului.
sibil în comparaţie cu preţu program de muzică şl Ok a cerut să se ia măsurile
rile produselor exportale de > dansuri populare roniâ- NICOSIA. — Un purtător cuvenite împotriva persoane Măsuri im potriva
aceste ţări care au scăzut. \ neştl. de cuvînt al guvernului ci lor vinovate de aceste vio
Potrivit părerii reprezentantu priot a anunţat joi că preşe lări. poluării aerului
lui Republicii Malgaşe, în ca dintele Makarlos va pleca în-
drul Conferinţei Naţiunilor BONN. — Pentru a treia lr-o vizită oficială la Atena TOKIO. — Japonia a ho- Ca o măsură menită să
Unite pentru Conier| şi Dez- oară in ultimele săptămînl, la 3 septembrie. In capitala târit să Instituie, începînd de contribuie la combaterea
vollare, va Irebui să fie făcu terenul de manevră a uni Greciei, preşedintele Cipru slmbătă, cursul flotant al poluării aerului prin gazele.
tă o analiză temeinică a pre tăţilor armate britanice din lui va avea convorbiri cu o Yenului — a anuntat minis de eşapament, guvernul el
ţurilor produselor africane de localitatea vest-gerniană Eng- ficialităţi asupra unor pro trul de finanţe, Mikîo Miziv veţian a adoptat o hotărire
export în raport cu preţurile den din landul Saxonia In bleme de interes bilateral şî ta. care prevede reducerea, ln-
articolelor manufacturate im ferioară a fost invadat de un va examina cu interlocutorii Această declaraţie survine cepind de la 1 octombrie 1
portate şi să se studieze po mare număr de demonstranţi. săi actuala evoluţie a situa In mod neaşteptat după de 1971, n conţinutului de .
sibilităţile creşterii volumului Ei şi-au manifestat protestul ţiei din insulă. cizia luată de guvern cu nu plumb dm benzină. De la a- *
exporturilor ţărilor în curs de Ia ţa de desfăşurarea mane mai două zile In urmă de a ceasta dată. un litru de
dezvoltare. Totodată, a spus vrelor care au transformat KATMANDU. — Primul păstra actuala paritate a mo benzină normală nu va
vorbitorul, este necesar să se regiunea oraşului lor într-un ministru nepalcz. Kirti Nîdlii nedei japoneze de 357,37 de conţine mai mult de 0,54
încheie aranjamente linancia- poligon de tragere, survolat Blsta, şi-a prezentat demisia yeni la un dolar american. 1» prcznni in S.U.A. sc aflA Sn grevft pcs)e ISO 000 dc munci lori, majoritatea alcAtuînil-o do grame de plumb, iar cel de
benzina super nu va avea
ve si tehnice pentru n se pu de nenumărate avioane. regelui. După cum preci Ministrul de finanţe a cherii din porturile dc pe coasta Pacificului Şt muncitorii de la eo mpanllJe telefonice din New peste 0.57 grame la litru
ne în aplicare precedentele zează un comunicat oficial menţionat, totodată, că a York. Aproximativ 80 000 de JucrA lori de Io mlnete de bitum şl-au anunţat hotArlrca dc a declara O scădere şi mai mare este
holărîri ale U.N.C.T.A.D. care PARIS. — Zeci de mii de al Palatului regal, citai de ceastă măsură este tempo o grcv& la 30 septembrie. Alte categorii do lucrAtorl proiectează declanşarea unor greve In carul prevăzută la combustibilul
să permită o diversificare ori parizieni an luat parte joi postul de radio nepalez, de rară. In car* noile contracte colective dc muncă nu vor Include reven dicArUe lor de îmbunătăţire a pentru avioane.
zontală şi verticală a econo condiţiilor de viată şl muncă, >
miilor statelor alrjcane.
Epavele unor nave
Harold WiBson critică feniciene
Revoluţia tehnico-ştiinţifică - factor de inten- politica guvernului conser britanici a descoperit, fn
O echipă de
arheologi
largul portului sicilian
Marsala, epavele unor na
sificare a contradicţiilor interimperialiste vator în irlanda de Word ve cu plnze din epoca feni
ciană. Cu ajutorul scafan
LONDRA 27 (Agerpres). —
Harold Wilson a declarat că î
Intr-un interviu acordat joi el nu consideră administrarea ^ drilor. specialiştii englezi,
au degajat din nisip mai
.. După cum se ştie, ca ni inevitabilă adîncirea „decala tat : în 1050 aceste cheltuieli spre creşterea „decalajului" dă, la firmele cu peste 2 000 seara reţelei de televiziune in directă a Ulslerului de către i multe vase, aducind la su
vel al dezvoltării ştiinţifice jului tehnologic" între S.U.A. au fost In S.U.A. de 72 do intre S.U.A. şl Europa. de lucrători şi funcţionari, se dependente din Marea Rrîla- Whilehall decît ca o măsură } prafaţă o mare cantitate de
şi tehnice, S.U.A. ocupă în şi Europa occidentală In an lari. in R.F.G. — de 13,5 do Locul de frunte al S.U.A. concentrează pînâ la 87 la nie, liderul opoziţiei laburisle, la care să se recurgă în ulti- j amfore şi alte obiecte de
prezent un loc de frunte în samblu. Dar dacă analizăm lari, iar în 1968 — respectiv în lumea capitalistă pe pla sută din totalul cheltuielilor fostul premier Harold Wîlson, mă instanţă şi s-a pronunţat ţ o valoare arheologică ex
lumea capitalistă, depăşind datele statistice, reiese că a dc 125 şi 61 dolari. nul tchnico-ştiintific se expli particulare pentru cercetări. a adus serioase critici guver pentru o reuniune tripartită a ' cepţională.
cu mult ţările dezvoltate din cest mod de abordare a pro Totuşi „decalajul" există că şi prin faptul că cercurile De ritmul creşterii investi nului conservator condus de reprezentanţilor guvernelor ţ Această descoperire con
Europa occidentală. Acest blemei nu este justificat. In înlr-adevăr, dor el este de guvernante americane duc o ţiilor în ştiintă şî în special Eriward Heath in ceea ce pri de la Londra, Belfast şi Du- l firmă faptul că fenicienii,
decalaj evident este deter 1065 ponderea cheltuielilor terminat în primul rînd de politică planificată de atra de rapiditatea valorificării veşte politica acesluia fală dc bhn. J principalii navigatori şi co
minat de mulţi factori, dintre pentru cercetări în produsul deosebirea uriaşă dinlre chel gere în S.u !a. a specialişti de către industrie a rezulta Irlanda de Nord. El a relevat Comitetul Execulîv al Parii- ţ mercianţi ai Mării Medite-
care principalul este dispro naţional al S.U.A. a fost de tuielile pentru cercetările mi- lor Sn domeniul tehnic şi telor activităţii ştiinţifice de că holârîrea privind arestarea rluluî laburist se va înlruni la 1 rane intre secolele X V I—
porţia din cheltuielile penlru 3,6 la sută. iar în Europa oc ştiinţific din diferite ţări ca pinde într-o mare măsură şi şi deţinerea fără judecată, 1 septembrie la Londra, pen- ! XII t e.n., işi stabiliseră un
ştiinţă. In S.U.A., sursa pr>n- cidentală — în medie 2.01 Io pitaliste. Exodul acestor ca creşterea productivităţii mun luată dc guvernul local al Ul- tiu a pune la punct propune- \ mare centru comercial in
cipolă a finanţării lucrărilor sulă. In 1968 ea a fost în dre pesle ocean aduce pre cii. Şi din acest punct de ve slcrului prin aplicarea „Special rile partidului in ceea ce pri- l Insula Mothia, aflată fn
ştiinţifice şi de cercetare o S.U.A. de 3,6 ta sută, inr în Comentariu judicii serioase programelor dere, în balanţa generală a Power Aci", a fost adoptată veşlc situaţia din Irlanda dc ' largul actualului port Mar
constiluie mijloacele bugeta ţările vesl-europene a osci naţionale în domeniul ştiin forţelor imperialismului se cu acordul direct al guvernu Nord. Apreciind după luările \ sala. Recentele cercetări au
re : 63 la sulă din cheltuie lat între 2,5 şi 3,1 la sută. ţei şi tehnicii, creează o pe observă o deplasare în fa lui de Ia Londra. dc poziţie ale liderului Ha- \ permis descoperirea ruine
lile pentru ştiintă sint aco Dacă vorbim de R.FG„ tn nurie de specialişti. Potrivit voarea „celor şase" vest-cu- Caracterul inadecvat sî ine rold Wilson, ale fostului mi- l lor acestui important port
perite de stat, deşi executo periooda 1968—1071 bugetul lîtare în Europa occidentală dalelor Organizaţiei pentru ropeni... Apreciind perspecti ficace al măsurilor represive nistru laburist de interne, Ja- ) fenician.
rii principali ai acestor lu total al ţării a crescut, po şî peste ocean. Dacă în colaborare şi dezvoltare eco vele rivalilătii economice a adoptate in Ulster a fost dez mes Callaghan, şi altor repre- ||
crări sint firmele particulare. trivit unor date apreciative, S.U.A., pentru cercetările In nomică, In 1967, Ia 10006 de văluit, a subliniat liderul Par zentanţî ai opoziţiei laburiste, L 27 000 ha păduri
In tfirile din Europa occi cu 6 la sută pe an, iar par sfera militară se cheltuiesc locuitori din S.U.A., au reve principalelor lări capitaliste, tidului laburist, prin însuşi obscrvalorii sint de părere că i
dentală, Insă. cheltuielile tea din buget folosită penlru de la jumătate pină la trei nit 36. iar în R.F.G., de pil futurologii japonezi ajung la laplul că nimic constructiv nu o dispută foarte serioasă sc distruse de toc
penlru ştiintă sini mai mici, cercetări şî dezvoltare — cu pătrimi din fondurile totale dă, numai 18 oameni de concluzia inevitabilităţii a s-a realizat prin aplicarea lor,
a!î! în ansamblu, cît şi in ce 16 la sulă pe an. Dacă se a- alocate pentru ştiintă, în ştiintă-cercefători. propierii nivelurilor producti în vederea degajării unei so întrevede cu ocazia viitoarei i
priveşte parlen finanţată de rtaugă la aceasta cheltuielile R.F.G., de pildă, în acest vităţii muncii în Republica luţii politice a problemei. sesiuni a Parlamentului. \ Potrivit unei statistici e
stat. Astfel, de pildă, Sn corespunzătoare făcute In in scop se cheltuiesc 15—20 la Monopolurile tot mai pu Federală şi S.U.A. şi chior laborate de Ministerul A
R.F.G., participarea stalului dustrie. alocaţiile generale sută. Europa occidentală ternice din ţările Pieţei co a unei eventuale depăşiri a griculturii al Italiei, incen
la cheltuielile penlru lucră la aceste articole vor ajun cheltuieşte în total, să spu mune mobilizează fonduri productivităţi) muncii în diile care au izbucnit în
rile ştiinţifice si de construc ge probabil în curînd in Ger nem. penlru cercetările si ex considerabile pentru înlătu RFC. WASHINGTON. — Scnato- gim. S-a dovedit încă o dată lunile iulie şi august pe
ţie s-au redus Sn 1065 cu 40 mania occidentală Ia 13—14 rarea „decalajului tehnolog Aşadar, sfera progresului rul Edmund Muskle. unul că regimul Thieu dispreţu teritoriul ţarii au provocat
la sulă. Cînd efectuează ccr- miliarde mărci. perimentele cosmice de 30 qic". In complexe atît de pu ştiinţific şi tehnic se trans din posibilii candidaţi ai ieşte cele mai elementare distrugerea a peste 27 000
celfirî, companiile se bi/.uie S-a conturat o oarecare ori mai puţin decît N A.S A. ternice cum sînt concernele formă tot niai evident in- Partidului democrat la vii principii de libertate politi- de ha de păduri, pagubele
pe fondurile lor. schimbare şi în raporiul pon Tocmai predominarea pon „T.G. Farben'*, trustul clec- Ir-una din sursele principale toarele alegeri prezidenţiale câ'\ a declarat Muskie. ridicindu-se la 3 miliarde
Mulţi nulori occidentali, a- derii cheltuielilor penlru derii fondurilor dostînalr irolehnic „Siemens", compa si totodală înlr-un rîmp de din S.U.A., a cerut Adminis „Alegerea noastră, a spus 500 milioane lire italiene.
vind în vedere creşterea ştiinţă, r-nrc revin de fier.aro cercetărilor militare-lehnlrr nia ..A.E.G" şi allele, cota înverşunată bălfilie si rivali traţiei retragerea oricărui et, trebuie să fie clară. Tre Zonele cele mai afectate
continuă a cheltuielilor buge locuitor în S.U.A. şi în Eu In chelluiolile tehnico-ştiin- cheltuielilor penlru reirelare tate interimperialislă. sprijin acordat regimului buie să lixâm o dată precisă sînt Toscana. Umbria, Coas \
tare ale S.U.A. penlru cerce ropa occidentală. Dispropor tifice americane generale reprezintă deja 4—5 la sută Thieu. „Nu merită să se mai pentru retragerea totală şi ta Ligurâ. Campania, Sar
tările teoretice fundamentale, ţia care a existat aici timp permite unor cercetători vesl- din cifra de afaceri. Potrivit (După „Mejdunurodnaia piardă nici o viaţă umană promptă a trupelor noastre dinia şi Sicilia. 1
ajung la concluzia că este de mulţi anî se reduce trep curopeni să vorbească de statisticii, în R.F.G,, de pil Jizni"| pentru apărarea aceslui re din Indochina". S
— 1
R eacţia şl administraţia zla rulul i Deva. etr. Dr. 9 . ffir*2a, or. 33. ©elefoane nr. 123 17 ţi 1 15 88. (Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.