Page 105 - Drumul_socialismului_1971_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 176 O DUMINICA 29 AUGUST 1971

Comitetul special O.N.U. pentru
( VEŞTI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE decolonizare îşi exprima

U.R.S.S. limbajul economiştilor ceho­ nă întreprindere de fabrica­
slovaci. Foimula exprimă, în re a PVC cu o capacitate de îngrijorarea faţă de situaţia
Construcţia de noi între­ mod sintetic, orientarea de 260 000 tone.
prinderi industriale continuă bază pe care actualul plan
în U.R.S.S. pe o scară im­ cincinal o imprimă chimici. R P. Polonă din Namibia >1
presionantă. Volumul inves­ Planul stabileşte că, în 1975.
tiţiilor va atinge în acest Cehoslovacia trebuie să pro­ Uzina de tuburi electroni­ Furt de tablouri \
prim an al noului cincinal ducă cel puţin 500 000 tone ce de la Piasoczno, nu de­ NEW YORK 28 (Agerpres). ritatea asupra acestui terito­
86,3 miliarde ruble. de materiale plastice, in spe­ parte de Varşovia, Irece în Comitetul special O.N.U, pen­ riu şi de a pregăti condiţiile Poliţia oraşului Genova
Printre cele mai mari şan­ cial PVC. polietilenă şi poli- prezent printr-o clapă de tru decolonizare şi-a expri­ ca populaţia namibiană să poa­ a regăsit in cursul unei
tiere, pe care se lucrează propilenă. Această producţie dezvoltare şi modernizare a mat, înlr-o declaraţie adopta­ tă obţine independenta. Auto­ descinderi la un magazin
din plin. se numără cel al este de două ori mai mare producţiei. Pină la sfîrşilul tă vineri, îngrijorarea fală de rii declaraţiei apreciază că de încălţăminte un ,număr
uzinei de pe Kama, care va «inului, uzina va livra cca guvernul sud-african încalcă de 20 de pinze din secolul
produce 150 000 de autoca­ fată de cea pe care a obţi­ 800 000 de tuburi cinescop, „situaţia extrem de periculoa­ X.VU, recent furate din
mioane pe an (primele ur­ nut-o Cehoslovacia anul tre­ urmînd ca pină în 1975 res- să" creată de autorităţile ra­ grosolon prevederile conven­ mai multe oraşe italiene.
mează să iasă de pe poarta cut şi permite ca, în 1975. pecliva cifră să depăşească siste din Africa de Sud in ţiei de la Geneva prin „con­ Potrivit anchetatorilor, oa­
uzinei în 1974). Combinatul cantitatea de produse pe­ un milion. In acest context, Namibia. Membrii comitetului flictul armat declanşai în re au dispus arestarea a
de lire sintetice din Moghi- trochimice pe cap de locui­ au cerut convocarea unei re­ Namibia şi tratamentul inuman două persoane, traficanţii
lev (Biclorusia), Combinatul tor să crească cu 30 leg fa­ nu este lipsii de interes să uniuni speciale a Consiliului aplicat prizonierilor namibi- recurseseră la mijlocul cel
textil din Buhara (Uzbekis- tă de anul trecut. se precizeze că, în cei' 15 de Securitate, la care „să se eni“. Se face apel la toate mai simplu de a-şi plasa
tan). Pe fluviul Enisei se Capitala Slovaciei — Bra­ «ini de existentă, uzina din ia în considerare adoptarea ţările membre ale O.N.U. pen­ marfa furată. Ei s-au adre­
naşie marca hidrocentrală tislava — rămlne în conti­ Piaseczno a produs 7 mi­ fără Intîrziere a tuturor măsu­ tru a coopera în vederea apli­ sat direct proprietarilor ta­
Saiano-Suşenskaia, iar tn U­ nuare cea mai mare bază de lioane de tuburi cinescop. rilor efective stipulate In Car­ cării măsurilor cu privire la blourilor sau societăţilor V
craina, Armenia şi In Pe­ prelucrare a ţiţeiului. In ur­ Colectivul uzinei depune tă’*. In vederea împiedicării Namibia cuprinse In holărîri- de asigurare, propunindu-le
ninsula Kola so înaltă noi mătorii cinci ani. rafinăria eforturi In vederea trecerii le anterioare ale Adunării Ge­ revinderea pînzelor la un V
centrale atomice. „Slovnafl" urmează să pre­ la producerea unor materii guvernului rasist de la Preto­ nerale şi Consiliului de Secu­ preţ acceptabil, cu condi­ V
In cursul actualului cin­ lucreze 17—18 milioane tone prime oblinule pină în pre­ ria de a-şi mai exercita auto­ ritate O N U . ţia... să nu fie anunţată
cinal vor fi instalate căi fe­ de ţiţei. Tot aici se creează zent din import. Astfel, aici poliţia. t
rate cu o lungime totală de o nouă bază de producere a începui nu demult pro­ t
7—8 mii kilometri. Se con­ a etilenei. ducerea luminoforului, sub­ R. P. POLONA. — In ultimii ani, industria (Ic maşini din \ Cresc a d e l e de
struieşte. de asemenea, un stanţă folosită pentru acope­ R.P. PolonA a cunoscut o conţi nuâ dezvoltare. O mare parte Măsuri financiare t
nou port de mare capacita­ La Zalozi se pun bazele rirea ecranului cinescopului. din produc(lA sa este destinată exportului. \ i
te în Extremul Orient. producţiei de polietilenă de Totodată, prin regenerare, \ v/ofenfo tn Londra
joasă presiune şi a celei de praful folosit la şlefuirea sti­ fără precedent în Anglia I
R.S. Cehoslovacă In fotografic t Una din scefII Ic Uzinelor Rafament din Kuznla
polipropîlenă, iar la Spala- clei poate fi recuperat pen­ 1 Criminalitatea sporeşte
Ecuaţia ; viitor egal petro­ na Neratovice va fi pusă în tru o nouă întrebuinţare In Raclborsca, uzine specializate In producerea de material rulant LONDRA 28 (Agerpres). — Măsurile adoptate de trezo­ în regiunea bondrei. Un y
chimie este des înlîlnită în funcţiune o mare şi moder- proporţie de 30 la sută. şl strunguri de diferite tipuri. Măsuri financiare fără prece­ reria britanică au provocat comunicat publicat de i
dent au fost adoptate vineri surpriză în cercurile City-ului Scotland Yard arată că <n i
de trezoreria britanică pentru londonez, care le califică ca cursul primelor şase tuni ţ
a limita presiunile speculative fiind fără precedent în Marea din anul acesta, numărul i
Declaraţia preşedintelui Comitetului din populaţia globului, s-a asupra lirei sterline. Un co­ Britanie. In cercurile respecti­ actelor de violenţă a eres- T
cui cu 4 la sută faţă de a-
\
municat olicial precizează că
: NEW YORK. — Se- j redus In 1970 la 34,3 Ia su­ aceste măsuri restrictive . vi­ ve se presupunea că guvernul ceeaşi perioadă a anului 1
englez va proceda mai degra­
pentru reuniticarea paşnică a Coreei j crelarlatul O.N.U. a a- i tă In ultimii 20 de ant, 600 zează băncile şi instituţiile fi­ bă la o reducere a taxei de trecut. Poliţia a înregistrat /
*
in prima jumătate a anu-
; nunţat că pe
nanciare avînd conturi
ordinea \
des­
scont (in prezent de 6 la sută)
; de zl preliminară a ce- j de milioane de persoane chise pentru rezidenţi stabiliţi pentru contracararea specula­ lui 5 646 acte de violenţă ţ
adulte au învăţat să citeas­
PHENIAN 28 (Agerpres). — formitate cu doţinta ' arzătoa­ : tel de-a 26-a sesiuni a j CHIMII în afara zonei în care este in­ ţiilor asupra lirei. Observatorii în capitala britanică, ceea \
Li Guk Ro, preşedintele Co­ re a noţiunii. Nu există nici ; Adunării Generale a j că si să scrie. In prezent. stituit controlul lirei sterline. politici nu se îndoiesc de fap­ ce corespunde cu o creşte- .
mitetului pentru reunificarea o îndoială că această propu­ j Organizaţiei Naţiunilor \ In întreaga lume mai există Băncilor şi instiluţiilor respec­ tul. că măsurile trezoreriei en­ re de aproximativ 40 la su- i
paşnică a patriei din R.P.D. nere a părţii noastre, ca şi î Unite, care se deschide : Încă 780 de milioane de tive li s-a interzis, Intre alte­ tă in ultimii trei ani. i
Coreeană, a dat publicităţii o propunerea din 14 august, va j la 21 septembrie, sini : le, să mal primească depuneri gleze au fosl precipitate de
declaraţie în care denun­ fi primită cu căldură şi spriji­ ■ înscrise 108 puncte. j analfabeţi. din partea persoanelor nere­ hotărirea Japoniei de a insti­ Incendiu în Cors/ccr j
ţă uneltirile clicii lui Pak nită de întregul popor core­ Aceste date au fost pu­ zidente şî să mai vlndă nere­ tui un curs fluctuant monedei
Cijan Hi, care au drept ean. Tocmai în acest moment, GENEVA. — Inlre 6 şt 16 blicate la Paris de către o­ zidenţilor active In lire sterli­ sale — yenul. Un violent incendiu a )
scop să submineze convor­ cind convorbirile dintre nord septembrie se vor deslă* ficiul dc statistică al ne sau bonuri de trezorerie a Nici o scadentă nu a fost izbucnit vineri in regiunea i
birile dintre organizaţiile şi sud se apropie, şi întregul SAN JOSE. — In centre­ şura la Geneva lucrările căror scadentă va fi fixată fixată pentru măsurile restric­ Balagnc, situată fn nordul ’
de Cruce Roşie din Corcea po.por speră în succesul lor, le universitare din Costa conferinţei Agenţiei Inter­ U N E.S.C.O. Se apreciază înainte de 1 octombrie 1976. tive britanice, dar se presupu­ insuiei Corsica. In clteva )
de nord şi de sud, la instiga­ clica Pak Cijan Hi răspîndeşte naţionale pentru Energia A- că problema analfabetis­ Restricţiile britanice vor afec­ ne că ele vor rămine In vigoa­ Ore, datorită vînlului care i
rea imperialismului S.U.A. — afirmaţii absurde despre o Riea s au înregistrai în ul­ tomlcă (ALE. A.), instituţie mului nu va putea fi rezol­ ta. de asemenea, schimburile re atlt limp cit criza moneta­ sufla cu o viteză de peste i
transmite agenţia ACTC. aşa-zisă prudentă în problema timele săptăniinl ciocniri specializată a O.N.U. Repre­ vată definitiv decît la sfîr- de devize străine în lire ster­ ră interoccidentată nu va fi 100 km pe oră, au fost dis- '
In prezent, arată declaraţia, între grupările de extremă line. soluţionată. truse peste 1 000 hectare de \
întregul popor coreean se contactelor şi a dialogului dreaptă şl organizaţiile de­ zentanţi din 72 de ţări vor şitul acestui secol. plantaţii. Pentru stingerea i
bucură de faptul că, gratie c- dintre nord şi sud în care, mocratice, transmite agenlia discuta un larg cerc de pro­ NEW YORK. — In cursul incendiului, care s-a extins l
forturilor susţinute, sincere, chipurile, „nu trebuie puse bleme referitoare la utili­ pe un front de patru kilo- 7
ale guvernului R.P D. Coreene, speranţe'*. Acestea, apreciază Prensa Latina. Presa din a- zarea paşnică a energiei a- lunii iulie a.c. au losl in Guvernul mexican a preluat
calea contactelor şi dialogul declaraţia, nu reprezintă ni­ ceaslă tară subliniază că tonilce. grevă peste un milion de metri, au fost trimise de )
dintre nord şi sud sînt des­ „situaţia a devenit deose­ oameni al muncii americani. urgenţă mai multe unităţi \
mic altceva decîl anunţarea controlul asupra întregii
chise, deşi doar într-o ches­ dinainte a intenţiei marionete­ bit de periculoasă în univer­ PARIS. — Numărul anal­ Comunicind aceasta, Mi­ militare in special pentru \
tiune umanitară elementară, lor de la Seul de a torpila, sităţi, datorită acţiunilor fabeţilor tn Întreaga lume nisterul Muncii al S.U.A. industrii a cuprului a proteja localităţile Bel- y
şi aşteaptă cu nerăbdare în- la instigarea imperialismului provocatoare ale membri­ se află în scădere constan­ relevă că mişcarea grevislă godere, Palasca şi Gosta, a- i
meninţate de foc. Vintul (
tilnirea reprezentanţilor or­ S.U.A., convorbirile dintre or­ lor gărzii rurale şi ale or­ tă. Proporţia neştiutorilor a atins în luna menţionată GIUDAD DE MEX1GO 28 companiilor care vor exploa­
ganizaţiilor de Cruce Roşie ganizaţiile de Cruce Roşie din ganizaţiilor fasciste de lipul de carte, care atingea In intensitatea cea mai mare (Agerpres). — După cum s-a ta cuprul, capitalul mexican a împrăştiat cenuşa pe o
distantă de 40 de kilometri.
din nord şi din sud, la o dată Coreea de nord şi de sud. mişcării „Costa Rica libe­ 1950 aproape 50 la sulă din ultimele 10 luni. mai anunţat, guvernul mexi­ va deţine un rol majoritar
apropiată, In acest con­ Dar eforturile disperate ale ră”. can a preluat vineri contro­ iar statul va avea, de ase­ Hitchcock-53
text. Societatea de Cruce clicii-marionetă a lui Pak Ci­ lul asupra Întregii industrii menea, o importantă parti­
mi­
a cuprului.
cipare. In acelaşi timp,
Roşie din R.P.D. Coreeană a jan Hi nu vor putea opri îna­ BELGRAD. — Niaz Dlz- STOCKHOLM. — In capitala Suediei s-a deschis Ministrul mexican al resur­ nistrul a afirmat că se va „Frenzy” („Frenezie"), —
propus devansarea datei con­ intarea viguroasă a poporului darevlcl, membru al Birou­ vineri. In prezenţa guvernatorului Slockholmutul, Al- selor naturale, Horacio Fio- menţine cooperarea cu capi­ acesta este titlul celui
vorbirilor preliminare, în con­ nostru spre reunificare. lui Executiv al Prezidiului lan Lnordenstam. Tirgul Internaţional de bunuri de res de la Pena, a calificat a­ talul străin, aflat In minori­ de-al 53-lea film al lui Mit-
U.C.I., a primit delegaţia larg consum. La ediţia din acesl an participă 37 de ceastă măsură drept „un ma­ tate. chcock, realizat fn prezent \
ţări, printre care şi România. re pas înainte în politica e­
Federa(tel tineretului vest- ★ după romanul Iuf Arthur y
Pavilionul României a fost vizitat de Ingnaar Beng- conomică a guvernului de a Producţia totală de cupru te m e m , in studiourile Pi- ||
german, care se allă tntr-0
Pin presa străină vizită oficială la Belgrad, ston, ministrul agriculturii al Suediei, precum şt de utiliza bogăţiile naţionale în a Mexicului In cursul anului newood. Aşa cum se Intim- i
beneficiul
Mă­
poporului”.
60 000 de to­
alte personalităţi. Oaspeţii au fost Sntîmpinatl de am­
trecut a atins
la invitaţia Uniunii Tinere­ basadorul României In Suedia, Eduard Mczincescu, de sura — a adăugat ministrul ne. Tn ultima perioadă expor­ pfă de obicei cu filmele «
tului din Iugoslavia. Niaz şeful agenţiei economice, Gh. Gutescu, şi de directo­ — „completează eforturile fă­ turile de cupru mexican s-au \ lui Hitchcock, interpreţi J
y lloua viată a (fa fiarei Dizdarevici i-a informat pe Produsele româneşti expuse de Întreprinderile de tru preluarea controlului a­ în timp cc cererea internă a l j taţi mondiale: John Finch, \
redus pină aproape de zero,
rul pavilionului, Grigore Spiroiu.
cute de-a lungul anilor pen­
principali nu sfn£ celebri- \
oaspeţi în legătură cu
u­
comerţ exterior au fost deosebit de apreciate de vizita­ supra acestei Industrii, a că­ crescut considerabil. Re­ [ Barry Poster şi Ana Mas- ţ
„LK MONDE" nele aspecte ale vieţii so- tori şi de oamenii de afaceri. rei producţie este încă scăzută. cent, au fost descoperite noi
cial-politice iugoslave. Mexicul recuperează astfel zăcăminte, care deschid per­
Orice ar spune hărţile nitale de prelucrare a curma­ un produs de bază, necesar spectiva dezvoltării unei in­ I St>> 1
administrative, Sahara în­ lelor, care a necesitat in­ dezvoltării sale". In cadrul dustrii majore.
cepe la mai puţin de 200 vestiţii de peste 19 milioa­
kilometri sud de Alger, ne dinari şi care face parte
înainte chiar de a de­ dintr-un ansamblu de şapte
păşi Rocher-de-Sel, dunele uzine ultramoderne. Cele
ca şi aerul vestesc călăto­ şapte întreprinderi au per­
rul că e pe cale de a schim­ mis crearea a 7 500 locuri DE CE A
ba universul. Este sezonul de muncă permanente sau
cind nomazii — numărul temporare pentru localnici.
lor este oficial evaluat la Noutatea cea mai remar­
70 000 dintr-0 populaţie de cabilă pare să se înregistre­
500 000 de locuitori în Wi- ze însă în sectorul agricol. Manifestarea viguroasă a dreaptă, care nu rareori re­ integral, rezoluţiile adoptate se distribuie arme in apropie­ opoziţia maselor populare se
laya Oasis — îşi reiau ime­ La 20 kilometri de Ouargla forţelor progresiste din ţările curg la violentă brutală, fo­ de aceasta, care priveau rea pieţei „MuriUo". Cele adaugă şî disensiunile exis­
moriala lor peregrinare. a apărut din deşert o mică Americii Latine care se pro­ losind îm acest scop elemen­ „dezvoltarea puterii muncito­ 2 000 de puşti „Mauser", re­ tente în cadru) armatei şi în­
Oficialităţile algeriene nu localitate: Hassi Ben Ab- nunţă pentru desprinderea do tele de dreapta din armată. reşti", „exercitarea unui con­ formate din al doilea război
şi-au pierdut speranţa de dallah, cu 150 de case, cu pe orbita subdezvoltării şi Aşa se explică puciul milita­ trol asupra acţiunilor guver­ mondial, nu au putut rezista tre cele două partide de gu-
vernămint „Mişcarea Naţiona­
a-şi fixa compatrioţii no­ culturi de palmieri, trifoi şi promovarea unei politici de rilor reacţionari bolivieni ca­ nului”. Procesul transformări­ tirului nccru|ălor al trupelor listă Revoluţionară" (M.NR.)
mazi. Un program special a legume care cresc „din ni­ transformări cconomico-so- re a dus la răsturnarea guver­ lor în Bolivia a devenit mai regulate ale infanteriei şi a­ şi „Falanga Socialistă Boli­
fost pus la punct la 24 no­ sip". Deşertul a fost ne­ ciale în concordantă cu aspi- nului Torres şi oprirea tem­ profund în ultima vreme, cînd viaţiei.
iembrie 1960 pentru favori­ voit să cedeze o porţiune ‘ raţiile populare este caracte­ porară a unui proces de trans­ Adunarea Populară a adoptat Noul guvern prezidai de co­ viana (F.SB). Iniţial se a-
zarea dezvoltării fostelor din el însuşi in fata miraco­ ristică proceselor dezvoltării formare a structurilor, de o serie de acte privind stabi­ lonelul Banzer, devenit peste nunlase formarea unei junte
teritorii ale sudului şi, în lului apei. Intr-un joc de sociale din lumea contempo­ dezvoltare a economiei pe ba­ lirea relaţiilor cu R.P. Chine­ noapte general, şi-a dovedii alcătuite din comandanţii ce­
regiuni militare ca­
lor trei
prezent, acesta începe să-şi cascade, aceasta (Işneşt e rană. Ea relevă cit de puter­ za industrializării, de naţiona­ zi? şi Cuba şî trecerea indus­ orientarea reacţionară incă de
arate roadele. Bugetul glo­ aici, încă caldă, dintr-un nic slnt ancorate in rîndurile lizare a băncilor şi a altor triei miniere sub controlul re contribuiseră la reuşita •
bal anual al Wilayei Oasis foraj de 1 000 m adin- acestor naţiuni în plină dez­ sectoare controlate de capi­ statului. la primele acţiuni şi declara­ puciului, pentru ca ulterior ,
ţii publice. Universitatea San
este acum de 50 de milioa­ cime, cu un debit de 500 li­ voltare ideile de suveranita­ talul străin, de asigurare a li­ Andreas din La Paz, unde se colonelul Hugo Banzer, încll-
ne dinari (un dinar egal cu tri pe secundă. te şi demnitate naţională, ale bertăţilor cetăţeneşti şi sin­ retrăseseră aproape 2 000 de nînd balanţa în favoarea sa,
1.125 franci). La umbra do­ La El-Oued, populaţia respectului fată de dreptul dicale şi de antrenare a ma­ studenţi şi muncitori nelnar- să afirme că „acesl proiect a
murilor cafenii ale cate­ „oraşului cu 1 000 de cu­ fiecărui popor de a-şi valori­ selor populare la conducerea Comentariul maţi, a fost bombardată cu fost un simplu zvon*.
dralei din Laghouat se pole" (45 000 de locuitori) fica de sine stătător resurse­ tării. cruzime. Bombele au zdrobit Pe de altă parte, agenţia *
înaltă o sală de spectacole le materiale şi spirituale in U.P.I. relielind fragilitatea
Era un proces ce se desfă­
de 600 de locuri care se a­ cultivă, de asemenea, pal­ vederea progresului şi pros­ şura cu poticniri şi în multe şi rezistenţa de pe colina noului regim de dreapta şi
mieri, gratie unor plinii ar­
Intr-un interviu
„Laikakota".
daugă piscinei publice şi perităţii sale, pentru a-şi zilei absenţa sprijinulnf popular,
Tor-
sinuozităţi. Preşedintele
hotelului de lux< inaugurat tificiale săpate în dunele in­ organiza viata potrivit pro­ 1 res anunţase un program gu­ acordat revistei „Opinion", se întreba într-un co<p*rftariu
Marelui Erg o­
stabile ale
noul şef al statului* bolivian
anterior La 200 kilometri riental. Un drum de 100 priilor sale aspiraţii. cît timp va mal rezista' înţe­
sud, fosta republică ibadi- kilometri, construit după U. R. S. S. - Pentru ridi­ vernamental care se confor­ declara că vor fi adoptate legerea între doi adversari *
ma unor
necesităţi imediate
drastice măsuri împotriva tu­
tă (ibadismul este o mişca­ independentă între Toug- carea şl montarea slUpllor de Natural, aceste tendinţe no­ ale poporului bolivian, dar nu Oscilaţiile regimului Torres politici — F.S.B. şî M.N.R. —
re musulmano-orlodoxă — oţel pentru (Inia electrică de vatoare ale politicii ţărilor a- turor celor care se vor opune a căror rivalitate se soldase
n.r.) a Iui M'Zab îşi con­ gourl şi El-Oued, permite luallă tensiune, aflată in con­ flatc la sud de Rio Grande venea In întîmpinarea tuturor s-au făcut simfite şi In încer­ actualului regim, in ceea ce In trecutul nu prea Îndepăr­
revendicărilor
lormulale
turiştilor să contemple spec­
de
servă originalitatea. Cei strucţie In regiunea Tlumeni, inlră In contradicţie cu inte­ cările fostului preşedinte de a priveşte politica externă, co­ tat cu represiuni slngeroase,
50 000 de mozabiti consti­ tacolul prodigios al mării de se folosesc elicopterele. resele marilor monopoluri, în partidele şi organizaţiile de mulţumi grupurile de dreapta lonelul Hugo Banzer a res­ inclusiv cu moartea a 19 lideri
din armată. Cînd un grup de
stingă din |ară. Declaraţiilor
nisip, mai rar decît s-ar pu­
tuie, fără îndoială, unul din tea crede, în Sahara, domi­ In fotografie : Ridicarea şl special nord-americane, cu preşedintelui Torres, privind pins de la bun început orice lalungişli, printre care şi fon­
rarele exemple in lume montarea unu| sttlp de oţel \ politica reacţionară a grupă­ ofiţeri a cerut Intr-un me­ posibilitate de reluare a legă­ datorul acestui partid, Qscar
de comunităţi arhaice care nată adesea de peisaje pla­ cu ajutorul elicopterului. rilor * autohtone de extremă elaborarea unui nou proiect morandum interzicerea acce­ turilor cu Cuba; aşa cum ce­ Unzaga de la Vega. Neînţele­
de constituţie a tării, adopta­
au ştiut să se adapteze vie­ te sau de aglomerări de sului spre putere al organiza­ ruseră organizaţiile sindicale gerile au apărut deja în inte­
ţii economice moderne fără blocuri imense de piatră. In rea unor măsuri şi reforme ţiilor muncitoreşti şi studen­ şi Adunarea Populară- La rin- riorul „Mişcării Nalionahste*»
a-şi pierde caracteristicile apropiere se află Batna vizind transformarea struc­ ţeşti, Torres a insistat şi a ob­ dul său, noul ministru de ex­ Revoluţionare".„Conştiente de
esenţiale. Aici se află zona (80 000 de locuitori); pro­ turii economice a tării şi ţinut ca forţele progresiste terne, Mario C.uticrrez, a afir­ fragilitatea noului regim un
industrială Ghardaia, care iectele programului special, Convorbirile oficiale schimbarea profundă a vieţii să-şi retragă canditatii pro­ mat că relaţiile cu Statele U­ grup de personalităţi proemi­
politice le-au urmat, de fapt,
urmează să numere 37 de pus la punct pentru aceas­ puşi pentru includerea in gu­ nite vor fi Îmbunătăţite sub­ nente au cerut In mod public
unităţi separate. Două din­ tă zonă în 1968, sint în ma­ o politică prudentă a „micilor vern. In loc de a trece la stanţial. Caracteristic pentru
tre ele funcţionează deja, re parte realizate. Au fost paşi”, o remaniere nesemnifi­ acţiuni hotărîte pentru limi­ orientarea politicii externe partidului retragerea din gu­
vern.
dintre care una, „Noua so­ construite aici o uzină de chiliano-ecuadoriene cativă a cabinetului şi accep­ tarea potenţialului politic al boliviene aciuate este şi fap­
cietate a radiatoarelor saha- textile, o fabrică de cără­ tarea, după multe ezitări, a A- cercurilor militare reacţiona­ tul că acelaşi ministru declara Toate ateste aspecte indică
riene", este şi „prima uzină mizi. Aproximativ o treime dunăril Populare — parla­ re. pentru interzicerea orică­ că „relaţiile cu Chile, ţară deteriorarea continuă a po­
integrată din Algeria care din cei 80 000 de şomeri în- QUITO 28 (Agerpres) — La recupera bogăţiile naturale de ment sui generis în peisajul ror acţiuni de subminare a vecină, vor depinde de mă­ ziţiei coaliţiei de forţe aflate
latino-american. De allle), ob­
fabrică radiatoare de auto­ regislrali in urmă cu trei încheierea convorbirilor ofi­ bază în vederea folosirii lor programului guvernamental de sura în care această ţară va «zi la conducerea Boliviei, ca­
mobile". Totuşi, cele mai ani în Wilaya Aurcs (800 000 ciale chiliano-ecundorienc, pri­ în opera de dezvoltare socia­ servatorii politici remarcau un către organizaţiile de dreap­ înţelege să acorde Bolivîei re încearcă zadarnic să frîne-
spectaculoase debuturi ale de locuitori) şi-au găsit aici lejuite dc vizita olieială a pre­ lă şi de cucerire a indepen­ oarecare „imobilism" al gu­ ta. preşedintele Torres s-a ieşire Ia mare”. Ca o ilustra­ ze mersul înainte al unui pro­
dezvoltării urbane şi in- un loc de muncă gratie a­ şedintelui Salvador Allendc la dentei economice. Exprimînd vernului pc măsura creşterii mulţumit sâ-j înlăture doar re a circumspecţiei cu care ces ireversibil.
duslriale ale Saharei pot fi cestor noi obiective. Quito, a fosl dată publicităţii dorinţa de a stabili relaţii agresivităţii elementelor de din posturile cheie sau sâ-î lalino-americaniî privesc ca­ In acest sens, definind sar­
dreapta. Juan Jose Torres s-a
văzute la Ouargla. Deveni­ Eforturi considerabile au o declaraţie comună, în care prieteneşti cu toate ţările lu­ transfere dintr-un loc in altul binetul Banzer, este şi faptul cinile actuale ale forţelor pro­
tă în 1959 capitala adminis­ fost tn acelaşi timp depuse se subliniază că cele două ţări mii, indiferent de orînduirea arătat prudent şi în recupera­ pe generalii cunoscuţi pentru că acesta n-a fosl . recunoscut gresiste, documentul care *-
rea bogăţiilor naţionale, pro-
trativă a „Saharei utile", pentru intensificarea proce­ se pronunţă cu hotărlre pen­ lor politică şi socială, preşe­ orientarea lor de dreapta. decît de şase ţări dc pe con­ nun|a formarea „Frontului de
Ouargla. cu largi şosele sului de şcolarizare: se tru pace şi colaborare interna­ dintele Republicii Chile, Sal­ milind, de pildă, plata unor Este de remarcat că, aproape tinent, majorilatea de o con­ rezistenţă revoluţionară” ce
trasate în pustiu, cu licee, prevede ca tn 1972 să (ie ţională, in apărarea principiu­ vador Allende, şi preşedintele compensaţii companiei „Gull pină în ultimut moment, ge­ sacrată orientare de dreapta. grupează, între altele organi­
spitale şi clădiri administra­ şcolarizaţi peste jumătate lui neamestecului in treburile, Ecuadorului, Velasco Ibarra, Oii Company**. CI a ezitat să neralul Torres a fost circum­ zaţii şi partide de stingă, şi
tive are, în prezent, o din copiii înregistraţi Nu­ interne ale altor state, împo­ subliniază dreptul fiecărui stat etatizeze băncile şi activita­ spect să înarmeze masele Pentru a aprecia perspecti­ Partidul Comunist, sublinia că
tea de import-exporl, să per­
populaţie de 60 000 de lo­ mărul elevilor din ciclul triva tuturor formelor de co­ latino-american de a restabili muncitoare, iar atunci cînd a vele viitoare ale evoluţiei si­ „singura cale spre socialism
cuitori, o cifră dublă com­ primar o ajuns de la 35 000, lonialism Chile şî Ecuador — relaţiile diplomatice sau co­ mită controlul stalului asupra făcut-o era deja prea tîrziu. tuaţiei din Bolivia trebuie re­ în Bolivia eslc in prezent
parativă cu cea înregistra­ în 1962, anul proclamării in­ se spune in declaraţie — con­ merciale cu Cuba. Cei doi capitalului străin investit în Unităţile blindate ale regimen­ ţinută lipsa de popularitate a aceea a luptei armate şi a re­
tă In 1961. La porţile ora­ dependentei, la peste 100 000, damnă in mod categoric orice preşedinţi îşi exprimă acordul Iară. Deşi nu s-a arălal oştit tului „Tarapaca", bine echipate noului regim, rezistenţa opu­ voluţiei, a cărei avangardă
şului se (naltă o vastei u- în 1971. amestec în exercitarea drep­ de a dezvolta in continuare funcţionării Adunării Popu­ de Pentagon, intrau în La Paz, să de organizaţiile sindicale trebuie să fie proletariatul*'.
în vreme ce 10 000 de munci­
lare, Juan Jose Torres nu a
şi universitare, cu toată
te­
tului suveran al statelor de a relaţiile dintre ţările lor. transpus în practică, în mod tori şî studenţi aşteptau să li roarea declanşată în ţară. La LEONARD MEHEDINŢI
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva, str. Dr. P. Sraza, or. 33. (Felefeano or. 123 17 şl 1 15 88. Tiparul t întreprinderea poligrafica Deva.