Page 106 - Drumul_socialismului_1971_08

Tovarăşul NICQLAE CEAUSESCU

- ' W
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
r *
a primit delegaţia militară a R. P. Chineze

Tovarăşul Nicolae Ceausescu. al C.C. al P.C.R., general de fun. ambasadorul R. P. Chine­
secretar general al Partidului armată Ion loniţă, membru su­ ze in tara noastră.
Comunist Român, preşedintele pleant al Comitetului Execu­ Cu acest prilej a avut loc
Consiliului de Stat, a primit tiv al C.C. al P.C.R., ministrul o convorbire privind relaţiile
luni dimineaţa, la sediul C.C. forţelor armate, Vasile PatiK- de prietenie frăţească dintre
al P.C.R.. delegaţia militară a net, membru supleant al Co­ Partidul Comunist Român sl
Republicii Populare Chineze, mitetului Executiv, secretar al Partidul Comunist Chinez, din­
condusă de tovarăşul Li Dă-sîn, C.C. al P.C.R., general-colonet tre Republica Socialistă Româ­
membru supleant al Biroului Ion Gheorghe. prim-adjunct al nia si Republica Populară Chi­
Politic al C.C. al PC. Chinez, ministrului forţelor armate si neză, dintre armatele celor
şeful Direcţiei generale poli­ $e( al Marelui Stal Major, ge- două ţări; a fost evidenţiată
tice a Armatei populare chi­ neral-colonel Ion Coman, ad­ dorinţa comună de a dezvolta
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A l PO R Şl Al CONSILIULUI. POPULAR JUDEŢFAN neze de eliberare. junct al ministrului forţelor în continuare contactele si
La primire au participat to­ armate si secretar al Consiliu­ schimbul de delegaţii, colabo­
varăşii Ion Gheorghe Maurer, lui Politic Superior, general- rarea multilaterală româno-chi-
membru al Comitetului Execu­ locotenent Ton Dincă, prim- neză, corespunzător intereselor
tiv, al Prezidiului Permanent adjunct de sef de secţie la celor două popoare, ale cau­
al CC. al P.C.R., preşedintele zei generale a socialismului sl
ANUL XXIII. Nr. 5 177 MARTI 31 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI Consiliulni de Miniştri, Paul C.C. a) P.C.R., Virgil Gheor- păcii tn lume.
Nlcnlescn-Mizil. membru al ghiu, ataşatul militar al Româ­ Convorbirea s-a desfăşurat
Comitetului Executiv, al Pre­ niei Ia Pekin. într-o atmosferă caldă, tovă­
zidiului Permanent, secretar A fost prezent Cian Hai- răşească.
Eforturi amplificate pentru a asigura un ritm Preşedintele Consiliului de Stat,

susţinut întregii activităţi economice NICOLAE CEAUSESCU, a primit pe

ministrul francez Francois-Xavier Ortoli
Acţionam energic

de
Preşedintele Consiliului
dezvoltarea relaţiilor româno-
ţiilor de maşini, si Gheorghe
Stat al Republicii Socialiste ministrul industriei construc­ fost abordate aspecte privind
pentru dinamizarea România. Nicolae Ceausescu, Oprea, consilier la C.C. al operării economice si tehni-
franceze, a colaborării şi co­
P.C.R.
a primit,
luni la prînz,
pe
Francois-Xavier Ortoli, minis­
A fost de fată Pierre Pe-
trul dezvoltării industriale si len, ambasadorul Franţei la co-stlintifice dintre cele două
ţări.
cercetării ştiinţifice al Fran­ Bucureşti.
extracţiei de minereu ţei. An participat loan Avram, avut loc cu acest prilej, au Intr-o atmosferă cordială.
Convorbirea s-a
desfăşurat
In cursul convorbirii care a
Colectivele de muncă din nologiilor de extracţie, atH tn pe operaţii din cadrul unul
cadrul Exploatării miniere subteran, cit sl în carieră. ciclu de producţie. Recepţia oferită de preşedintele Consiliului
Teliuc, sub directa îndrumare Dintre acestea trebuie aminti­ Sîntem tn măsură să ne ex­
a organizaţiilor de partid sl tă tn primul rtnd preocupa­ primăm convingerea că tn
de masă, s-au orientat perma­ rea care există în prezent continuare avem asigurate
nent In acest an pe linia ridi­ pentru experimentarea ram- toate condiţiile pentru înde­ de Stat, NICOLAE CEAUSESCU, in onoarea
cării muncii la un nivel ca­ bleajuluî hidraulic la mina plinirea exemplară a sarcini­
litativ superior. Amplifictnd centrală, care va fi extins lor de plan pe care le avem.
susţinut realizările anterioa­ apoi si la mina Teliuc Est. Me­ Harnicii mineri ai exploatării
re, asigurînd baza unor rezul­ toda va asigura In primul rind noastre au dovedit si cu alte participanţilor la Conferinţa
tate concludente pe linia pre­ creşterea productivităţii mun­ ocazii că deţin o forţă de
gătirii capacităţilor de pro­ cii, realizlndu-se In acelaşi muncă si ingeniozitate tehnică
ducţie, a creşterii eficientei e­ timp sl o reducere substanţia­ fără margini. Ei vor fi si de
conomice vom putea raporta lă a cheltuielilor materiale de această dată promotorii unor internaţională Pugwash
succese deosebite. De altfel, producţie. O atenţie deosebi­
rezultatele înregistrate pînă tă se va acorda în perioada noi succese înscrise pe paleta
In prezent slnt deosebit de e­ imediat următoare executării realizărilor din acest an.
locvente In acest sens. Astfel lucrărilor de deviere a rtului Preşedintele Consiliului de pentru dezarmare al secretaru­ noaşte o uriaşă dezvoltare, fn-
la producţia globală s-a obţi­ Cerna, pe canalul betonat nr. Ing. IOAN ALEXANDRU Instalaţii de extracţie eu scKJp de mare e&padute aoot „la Stat al Republicii Socialiste lui general al Organizaţiei fluentînd profund toate ramu­
România, Nicolae Ceausescu,
nui o depăşire de 1,4 milioa­ 2, tn vederea exploatării re­ ţelul Exploatării miniere zlu&" rodul clmpurilor bogate din adlncurL Naţiunilor Unite, delegaţi ai rile de activitate materială si
ne lei, fapt ce a condus la zervelor din planseul su­ Teliuc a oferit, luni seara, la Palatul U.N.E.S.C.O., F.A.O. şi ai al­ spirituală, înrîurirea socială şl
depăşirea angajamentului asu­ dic. De asemenea, în cadrul Consiliului de Stat, o recepţie tor organisme Internationale, politică a oamenilor de ştiin­
In onoarea participanţilor la
mat. de.la Începutul anului cu secţiei Mina Centrală, vor fi lucrările celei de-a 21-a Con­ invitotl Ia conferinţă. ţă şi cultură capătă o ponde­
In timpul recepţiei, desfăşu­
peste 1 la sută. Plusuri sub­ atacate lucrările de descoper- ferinţe Internationale Pugwash, rată într-o atmosferă cordială, re cresclndâ, ei îîind chemaţi
stanţiale slnt consemnate sl tare în flancul sud-estic al care se desfăşoară, In aceste preşedintele Nicolae Ceausescu să-si aducă o contribuţie e-
carierei, la nivelul a trei ori­
la ceilalţi indicatori economici. zonturi. aceasta pentru a asi­ Conştiinţa muncitorească zile, la Sinaia. şi ceilalţi conducători s-au în­ sentîală la opera de destin­
Planul de minereu de fier brut Au luat parte Ion Gheorghe treţinut cu participanţii Ia dere sl colaborare, la realiza­
rea telurilor spre care omeni­
a fost întrecut cu peste 19 000 gura din timp capacitatea de Maurer, Manea Mănescu, Paul conferinţă. rea Fnde cu aista fermitate.
tone. livrîndu-se furnalelor producţie viitoare. Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, In cursul discuţiilor, care In impui discuţiilor, partid*
Hunedoarei cu 5 800 tone fier rmbunătătirea transportului în acţiune Dumitru Popescu. Leonte Râu- au avut loc cu acest prilej, panlîi au exprimat vii mulţu­
in minereu marfă mai mult subteran sl de suprafaţă con­ tu, Miron Constantinescu, Miu preşedintele Consiliului de miri pentru mesajul adresat
decît era prevăzut. stituie un deziderat major al Dobrescu, Constantin Stătes- Stat a subliniat că întîlnirile conferinţei de preşedintei*
Un aspect pozitiv în activi­ activităţii noastre. In acest cu, secretarul Consiliului de Pugwash si-au cîstigat un larg Nicolae Ceauşescu, mesaj pri­
tatea secţiilor, care scoate în scop, specialiştii minei s-au — Dăm o înaltă pre­ ciziile economice, ci mai ales că majoritatea tinerilor din Stat, Corneliu Mănescu. mi­ prestigiu internaţional, ele i- mit cu profund interes pentru
evidentă preocuparea sporită gfndit să soluţioneze o serie ţuire programului trasat de în ce priveşte munca cu oa­ secţie slnt harnici, discipli­ nistrul afacerilor externe, lustrtnd responsabilitatea oa­ atentia pe care şeful statului
pentru optimizarea progresivă de probleme legate în primul tovarăşul Nicolae Ceausescu menii, consultarea, rezolvarea naţi, incadrlndu-se cu răspun­ membri ai guvernului, precum menilor de ştiin|ă faţă de des­ român o acordă mişcării Pug­
a proceselor de extracţie, rind de modernizarea unor li­ pentru educarea comunistă a tuturor propunerilor lor. Şi, eu dere tn normele muncii si'«le şi personalităţi ate vieţii noas­ tinul umanităţii, atitudinea lor wash, precum sl satisfacţia
este cel legat de realizarea nii de troleu, culbutare si alte membrilor de partid, a tutu­ a$ zice ca. Inceplnd din aceas­ moralei socialiste,. dar, spunea tre ştiinţifice. activă In fata marilor proble­ deosebită pentru condiţiile a­
ritmică lună de lună a planu­ instalaţii, care vor contribui ror oamenilor muncii. Este tă toamnă, să ne orientăm vorbitoarea, degeaba sîntem Au participat membri ăl me ale epocii, hotărlrea de a sigurate bunei desfăşurări â
lui de producţie, Acest fapt a din plin si la creşterea randa­ programul nostru, al celor ce mai bine în organizarea în- secţie fruntaşă in producţie conducerii organizaţiei Pug­ pune cuceririle stiinlei in sluj­ reuniunii de la Sinaia, Ei au
wash — prof. H. Alfven, pre­
condus la creşterea eficientei mentelor la nivelul abatajelor muncim, aici, în această ţară vătămîntului de partid. Poate dacă la conduită avem lacu­ şedinte, laureat al Premiului ba idealurilor de pace, justi­ făcut referiri la dialogul des­
utilizării mijloacelor materia­ Si secţiilor. Un prim pas în frumoasă, si de aceea ni-l în­ că ar ii bine să organizăm u­ ne. Ne-am mulţumit să luăm Nobel, prof. Sir Rudolf Peîerls, ţie si progres. A fost releva­ chis, constructiv, angajat cu
le si a forţei de muncă tn ac­ acest sens s-a $i făcut, pe pri­ suşim si ne angajăm să-i dăm nele forme pe secţii. măsuri împotriva corigenţilor preşedintele Comitetului per­ tă, In acest context, importan­ prilejut actualei conferinţe, pe
tivitatea direct productivă. mele 7 luni ale anului pro­ viată, după puterile noastre I Invitatul Ia adunare, lăcă­ la disciplină doar pe linie ad­ manent, si prof. J. Rolblat, ta prezentei Conferinţe Pug­ teme majore ale contempora­
Demn de remarcat este $i fap­ ductivitatea muncii sporind cu Cuvinte asemănătoare cu cele tuşul I. Trîpon, a dat o inaltă ministrativă. Biroul organiza­ secretar general, prof. Corne- wash, găzduită de tara noas­ neităţii, scotînd în evidentă a­
tră. pe a cărei agendă de lu­
tul că tn perioada scursă din aproape 1 Ia sută. ale comunistului Ion Pitic, apreciere programului educa­ ţiei de bază va trebui să dea lîu Penescu, preşedintele ce­ cru au fost tnscrise probleme portul pozitiv al oamenilor de
acest an, datorită muncii pli­ Preocupările mereu sporite controlor de calitate la secţia ţional elaborat de partid. „To- o atentie mult mai mare a­ lei de-a 2l-a Conferinţe de o deosebită însemnătate si ştiinlă români In cadrul orga­
nizaţiei Pugwash. Au fost a-
ne de abnegaţie depuse la ni­ pentru utilizarea la susţinerea montaj-ajustaj, au fost expri­ cestei probleme majore. Şi Pugwash, oameni de silinţă actualitate — securitatea eu­
velul secţiilor, al abatajelor lucrărilor miniere a înlocuito­ mate, în esenţă, de către fie­ cred că reînfiinţarea gazetei din 32 de ţări, întruniţi ia ropeană, dezarmarea, preveni­ predate, în mod deosebit, ini­
subterane s-a reuşit ca aproa­ rilor lemnului au în vedere care participant la dezbateri­ de perete e unul din instru­ masa dezbaterilor de ta Sina­ rea si soluţionarea conflicte­ ţiativele si acţiunile întreprin­
se de România socialistă
în
pe toate formaţiile de lucru reducerea consumurilor spe­ le adunării In care s-a anali­ Adunări de dezbatere mentele eficace în munca de ia : academicieni, cadre di­ lor locale, cooperarea tehno­ vederea dezvoltării normale,
să-$i realizeze sarcinile de cifice de materiale, fapt pen­ zat preocuparea biroului or­ educare. Vă amintiţi ce ecou dactice de la cunoscute uni­ logică şî economică — proble­ în spiritul prieteniei si cola­
plan. Trebuie amintite In pri­ tru care deja au fost stabili­ ganizaţiei de bază din secţia a activităţii aveau articolele si caricaturi­ versităţi, reputaţi specialişti me în abordarea cărora sînt borării, a relaţiilor dintre sta­
mul rind brigăzile conduse de te planuri operative de măsuri mecanică a Uzinei de utilaj politico-ideologice le de la gazetă ? Veneau oa­ Si experţi din cadrul unor in­ profund interesate toate po­ te, contribuţia tării noastre la
Mihaî Gliguţă. Ladislau Bene- menite să asigure Încadrarea minier din Petroşani, pentru menii si ne implorau : „Pe- stitute si asociaţii ştiinţifice. poarele lumii, întreaga opinie înfăptuirea aspiraţiilor de li­
dec, Sandu Safta. Gheorghe secţiilor în consumurile speci­ îmbunătăţirea activităţii poli- depsili-ne oricum, numai nu Au fost, de asemenea, pre­ publică mondială. Preşedinte­ bertate si progres social, inde­
Ardelean, Florea Damian. A­ fice. De un real folos în a- tico-ideologice de educare n ne daţi la gazetă, să ne cu­ zenţi ambasadorul Ilkka Pas- le Nicolae Ceausescu a ară­ pendentă naţională şi pace
lexandru Pop. Gheorghe la- eest sens sperăm să fie în membrilor de partid, a între­ varăşul Nicolae Ceausescu noască uzina'*. tinen, reprezentantul special tat că astăzi, clnd ştiinţa cu­ ale popoarelor.
cob, Emilian Bălan $i alţii. condiţiile noastre de zăcă- gului colectiv. ne-a dat o linie dreaptă $i lo­ Tn cuvtntul lor, comuniştii
Activitatea noastră din a­ mtnt metoda de exploatare In spiritul programului edu­ gică, Iar noi nu ne putem aba­ Ion Predoi, Florea Măciucă,
cest semestru va fi axată în cu abataje cameră susţinute caţional, elaborat recent de te de pe drumul ei. Vrem să Frnncisc Legrand au subli­ M E S A J U L
general în sensul utilizării metalic, pentru care s-au fă­ partid, activitatea politîco- formăm omul nou. cu concep­ niat necesitatea îndrumării
raţionale a timpului de lucru, cut deja studiile necesare îdeologică se desfăşoară pe ţii noi ? Atunci nu trebuie să permanente de către biroul
aprovizionării corespunzătoa­ Totodată, In baza cercetărilor multiple planuri. Organizaţia trecem cu vederea obaterile organizaţiei de partid a orga­
re a locurilor de muncă, pre- întreprinse pînă în prezent de bază din secţia mecanică, acelora care au uitat ce în­ nizaţiei U.T.C. pentru ca a­ Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii
rum si gospodărjrii Judicioa­ se preconizează îmbunătăţirea comuniştii au reliefat însem­ seamnă bunul simt $> cei ceasta să-si îmbunătăţească
se a bazei tchnico-maleriale. sistemului de organizare la nătatea pe care au avul-o a­ „şapte ani de acasă". Eu m-as substanţial activitatea. Ei au
Un loc de seamă îl vor avea fronturile de lucru, un accent dunările generale de partid, referi numai la unii ucenici de criticat pe cei cu abateri de
si măsurile care vizează în deosebit fiind pus în conti­ învătămlntu! politic, în dez­ la noi din secţie. Sînt pasivi la disciplina muncii, pe cei
mod special îmbunătăţirea teh­ nuare pe scurtarea timpilor voltarea conştiinţei fată de tn muncă, dimineaţa abia se ce manifestă lipsă de respect Socialiste România, NICULAE CEAUSESCU
muncă, tn conturarea profilu­ mişcă. Cei vîrstnicî. de aici. fată de vîrslnici, cerind fie­
lui moral al muncitorilor. A­ ÎSi amintesc cum intrau uce­ cărui comunist să devină un
ceastă activitate se reflectă, nici la „A.CP." (fosta uzină educator pentru tineri. In ur­ adresat participanţilor la cal de-al IV-lea
în primul rînd. în rezultatele — n.n.). Nu le pretindem azi ma dezbaterilor vii, combati­
PAGINA A ll-A meritorii, care trec colecti­ asa ceva, dar nici să asteplî, ve, programul de măsuri a­
or­ Congres internaţional de logică, metodologie
vul secţiei de bază a uzinei dimineaţa, o oră să „se învio­ doptat de adunare a stabilit
pe loc fruntaş în producţie. reze" ! . Să fim severi,, dar sarcini concrete biroului
— Am fost si ne vom stră­ drepţi. Noi să Ie fim mereu ganizaţiei de bază pentru in­
dui să fim mereu printre co­ exemplu de muncă si con­ tensificarea muncii polillco- şi filozofia ştiinţei
SP O R T 1 lectivele bune ale uzinei duită. Asa le formăm, cred idcologice. pentru educarea co­
noastre — sublinia Ion Pitic eu, conştiinţa muncitorească. munistă a membrilor de pai*
—, si aici In producţie, si In Formarea conştiinţei mun­ lid, pentru formarea conştiin­ Onorai auditoriu. ternaflonal de logică, metodo­ cunoaşterea şl stăplnirea na­
activitatea obştească. Dar pen­ citoreşti, educarea tinerilor tn ţei muncitoreşti, penlru antre­ logie şl filozofia ştiinţei — Im­ turii. In ameliorarea vieţii po­
FOTBAL: Rezultate scontate, tru a răspunde muncitoreste spiritul înaltelor idei ale so­ narea întregului colectiv la Stimaţi oaspeţi de pesle ho­ portant forum al gindiril filo­ poarelor. în organizarea p«
sarcinilor ce ne revin din noi­ cietăţii socialiste au fost viu îndeplinirea cu răspundere a tare. zofice şl ştiinţifice contempo­ baze mai raţionale, mai echi­
Iml este deosebit de plăcut
dar şi surprize... neplăcute le documente de partid, va dezbătute de participanţii la sarcinilor ce le revin. să adresez participanţilor la rane întrunit in capitala ţârii a relaţiilor dintre state. Epoca
tabile. a societăţii omeneşti,
noastre — un călduros salut
discuţii. Ing. Claudia Kilyen.
trebui să ne îmbunătăţim mult
I munca, nu in ce priveşte de­ şefa secţiei mecanice, sublinia L. LARA cel de-al IV-lea Congres in- din partea Consiliului de Slat. în care trăim esle dominată
a guvernului Republicii Socia­ de cea mai profundă rovotu|(e
liste România şl a mea perso­ tehnico-ştlinţiîică pe care a
nal. cunoscut-o istoria şl care mar­
/\ Apreciind importanta marii chează un uriaş salt In toate
reuniuni ştiinţifice internaţio­ domeniile cunoaşterii. în dez­
nale de Ia Bucureşti, poporul
CIND BALANŢA FURAJERA ESTE DEFICITARA, român vă oferă dumneavoas- voltarea forţelor de producţie.
In creşterea capacităţii crea­
trâ, remarcabile personalităţi
ştiinţifice de renume mondial, toare a omului, întreaga evo­
luţie istorică a gîndirii şl cer­
iluştri reprezentanţi ai aces­ cetării ştiinţifice, şi cn deose­
NUTREŢURILE StNT LĂSATE SĂ SE DEPRECIEZE noaşterii umane, cea mai caldă bire marea explozie a silinţei
tei importante ramuri a cu­
şl tehnicii contemporane. în­
ospitalitate. Am dori ca parti­ vederează că progresul ştiin­
ciparea Ia congres să vă pai- ţific exercită o puternică In­
Pe măsură ce se apropie a- o deosebită atentie, mai ales tatea este însă cu totul alta. rumb necesară culturilor suc­ realizării efectivelor de ani­ re ale conducerii C.A.P. In a­ lejuiască posibilitatea de a cu­ fluenţă asupra tuturor laturi­
nolimpui friguros, reintră tot dacă se are In vedere că în Referindu-se la preocuparea cesive, aceasta a fost valori­ male şi a producţiei de lapte semenea condiţii se poate noaşte tn mod nemijlocit po­ lor vloţll omeneşti, atit mate­
mai mult In actualitate pro­ numeroase unităţi cooperatis­ pentru asigurarea bazei fu­ ficată unei alte unităţi (I). Şi marfă planificate slnt nemij­ aştepta oare ca activitatea porul român, ampla sa activi­ riale cit şl spirituale, impui-
blemele care privesc finaliza­ te balanţa furajeră este defi­ rajere, medicul circumscrip­ mai rău esle că nici furajele locit legate de slaba preocu­ sectorului zootehnic să se des­ tate consacrată progresului şi sionlnd viguros sl dezvoltarea
rea pregătirilor pentru trece­ citară. Cum se materializează ţiei veterinare din Turdaş, existente nu sînt gospodărite pare a consiliului de condu­ făşoare In condiţii de eficien­ prosperităţii, preocupările de ştiinţelor sociale. In primul
rea animalelor în perioada de Insă In practică acest impe­ Marin Dogaru, ne-a făcut cu maximă eficienţă. Deşi cere pentru asigurarea bazei tă ridicată ? Cine altcineva viilor, aspiraţiile sale de mai rînd a filozoliei. a logicii, a
slabulatie — respectiv asigu­ rativ major? clteva completări care nu cooperativa are 15 hectare cu furajere. Din neajunsurile ca­ dacă nu consiliul de conduce­ bine, dorinţa sa arzătoare de concepţiei despre lume sl so­
rarea adăposturilor şi a bazei Din discuţia purtată pe te­ trebuie cîtuşi de puţin igno­ porumb care trebuie însilozat, re s-au manifestat In anul re al cooperativei are datoria a (răi In pace şi prietenie cu cietate. In acelaşi timp. esle
furajere. Fără a minimaliza cu ma amintită cu tovarăşul Con­ rate. Comparind felul cum au preşedintele ne spunea că nu trecut privind strîngerea s> să asigure evitarea risipei si a toate popoarele lumii, de a-şi cunoscut că, la rîndul lor.
nimic importanta unei bune a- stantin Rădulescu, preşedinte­ înţeles să valorifice posibili­ a primit sprijinul necesar din gospodărirea nutreţurilor nu pierderilor din producţia de aduce contribuţia la crearea şliin|elc sociale acţionează a­
dăpostîrj a şcptelului. trebuie le cooperativei agricole din tăţile de producere a nutreţu­ partea SM.A. Simeria. Pro­ s-au tras învăţămintele cuve­ nutreţuri ? unei lumi noi. eliberată de supra vie|(l materiale, asupra
remarcai faplul că un loc ho- Spini, am reţinui că la unita­ rilor cooperatorii din Spini şi misiunile făcute In legătură nite. numai aşa pulindu-se Aspectele Telatate denotă că spectrul războaielor, de împi­ organizării societăţii. asupra
lărllor în realizarea efective­ tea respectivă există serioase cei din Turdos, medicul vete­ cu trimiterea unei combine de explica de ce şi la această nu atit condiţiile naturale, cit lare $1 sărăcie. Sperăm să pu­ gradului de civilizaţie a po­
lor şi a producţiilor planifi­ neajunsuri care afectează va­ rinar remarca o deosebire iz­ siloz nu erau încă onorate pî­ dată unitatea mai are de cosit mai ales deficientele de ordin teţi avea ocazia de a remarca, poarelor.
cate îl are hrănîrea diferen­ lorificarea deplină a potenţia­ bitoare între cele două uni­ nă la data de 28 august a.c., încă fînuri naturale (balanţa lehnic şi organizatoric consti­ la fa|a focului, o parte din ma­ Realitatea mondială pune
înnoitoare
rile transformări
ţiată s» echilibrată a tuturor lului zootehnic. Ca dovadă, tăţi. Astfel, In timp ce la cu fiecare zi de întirziere a furajeră esle deficitară la sor­ tuie adevăratele cauze ale lip­ obţinute de România in peri­ tot mai puternic In evidentă
Interdependenta profundă care
speciilor si categoriilor de a­ fată de necesar, numai la C.AP. Turdas s-au însămtntat acţiunii calitatea furajelor din timentul respectiv — n.n.) şi sei de furaje care se consta­ oada postbelică, din rezulta­ există între toate laturile ac­
nimale. T>te firesc deci ca sortimentul de fibroase se clteva zeci de hectare cu cul­ lan depreciindu-se simţitor de transportot însemnate can­ tă In unele cooperative agri­ tele politicii statului român tivităţii sociale, adlnca condi­
acum, rînd se mai pot lua estimează un deficit de peste turi furajere (porumb) în mi­ din cauza ajungerii buruieni­ tităţi de nutreţuri din ctmp. cole. Iată de ce este necesar îndreptate atit spre dezvolta­ ţionare reciprocă dintre crealia
măsuri r «re să influenţeze fa­ 200 tone, iar la suculente can­ rişte şl s-a cultivat o însem­ lor la maturitate deplină. De Pînă la sfîrşîtul sâplămtnii ca, măcar acum, in at doispre­ rea civilizaţiei materiale, cil materială şi cunoaşterea ştiin­
vorabil soarta indicatorilor de tităţile ce se pot asigura sini nată suprafaţă cu sfeclă fu­ asemenea, s-a tărăgănat ne- trecute aici nu tncepuse nici zecelea ceas, in toate unităţi* Si spre înflorirea vieţii spiri­ ţifică. dintre diferitele compar­
plan în sectorul zootehnic, în cu lotul insuficiente. Interlo­ rajeră, ceea ce asigură obţine­ permis de mult strlngerea pa­ însilozarea porumbului. cu le să se depună eforturi stă­ tuale a naţiunii noastre. timente ale existenţei societă­
fiecare unitate să fie între­ cutorul încerca să invoce Iei rea pe această cale a cel pu­ ielor de pe cjmp, comanda toate că an existat condiţii ca ruitoare si hotărtle pentru a Subliniind însemnătatea con­ ţii omeneşti. Aceasta îndreptă-
prinse acţiuni energice penlru şi fel de argumente: ba că ţin 150 tone nutreţuri sucu­ cooperativei pentru o presă acum lucrarea să fie aproape strînge si conserva In între­ gresului dumneavoastră, vreau leşie pe deplin efortul con-
strlngerea plnă la ultimul kg si în anii Irecuţi a fost deficit, lente, la C.AP. Spini nu $-R de balotat neliind onorată terminală. Să nu mai amintim gime producţia de nutreţuri să vă lac cunoscută înalta
si conservarea cu grijă a în­ ba că efectivele sini prea schiţat nici un gest pentru a timp de aproape o lună de că sî tn prezent o cantitate <are se mai poate obţine — consideraţie pe care guvernul
tregii producţii de nutreţuri. mari, pentru a ne „convinge11 realiza asemenea culturi. Ba zile apreciabilă de paie balotate fînuri. paie, diferite ierburi, $1 poporul român o acordă ţConpnuorfc lf» pt*o
Înfăptuirii unui asemenea de­ că situaţia relatată nu ar fi mai mult, am aflat că deşi Restantele semnalate la şi nebalotate se depreciază în resturi vegetale din grădini, ştiinţei, rolului ei In dezvol­
ziderat se ceie să 1 se acorde avut nici un remediu. Reali­ dispuneau de sămînţa de po­ G.A.P. Mărtinesti !n privinţa clmp sub privirile binevoitoa­ dovleci $i coceni. tarea societăţii omeneşti, tn