Page 109 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 109
4 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 177 MARTI 31 AUGUST 1971
T’’
M E S A J U L
Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii
Socialiste România, NICOLAE CHUSISCU Veşti din ţările socialiste
' >
inte. împotriva vechiului care ţiei universale ; cu toate aces
frlnează evoluţia societăţii, tea, în lume se mai găsesc for U.R.S.S. recreerea locuitorilor capita aparate de zbor. întreaga
{Urmare, din; pag. I| împlinirea cerinţelor arzătoare te care se opun acestor im lei bulgare. producţie se concentrează
ale progresului. Inţelegînri perative. acestor deziderate Specialiştii din Alma Ala în Uniunea industrială „Del
procesul dialectic al dezvoltă vitale ale omenirii, fnchipuin- au construit o instalaţie de R.S. Cehoslovaca ta".
stant şl intens pc care II de rii. oamenii de ştiinţă nu pot du-şi că pol opri în loc pentru
pune statul nostru pentru pro să nu-şi dea seama cu deplină totdeauna evoluţia societăţii. desalinizare a apei din son Oferta industriei aviatice
gresul ştiin(el româneşti, pen luciditate de suferinţele şi Marile transformări revoluţio dele si puţurile de mare a- In acesle zile, grupuri de poloneze cuprinde In pre
tru creşterea rolului acesteia, daunele pc care Ic aduc omu nare. progresiste, care au loc dîncime. Oo poate asigura tineri şi tinere — studenţi, zent elicoptere, avioane uti
atlt in dezvoltarea bazei ma lui încercările forţelor retro în lumea de azi infirmă cu apa potabilă necesară unei muncitori, funcţionari, elevi litare, avioane cu reacţie
teriale a societăţii, cit şl in grade de a se opune noului toată lor(a asemenea Iluzii, localităţi cu aproximativ — din întreaga Cehoslovacie pentru şcoală şi antrena
perfecţionarea noii orînduiri şi. în acelaşi timp. de nepu demonstrează că lumea merge 10 000 de oameni. Aparatul se îndreaptă spre ţinuturile ment, planoare. Pe prim plan
sociale pe care o creăm, in tinţa acestor forţe de a opri mer ireversibil spre o organizare funcţionează pe baza propri din Cehia de nord pentru a se situează producţia de eli
realizarea telurilor de progres sul înainte al lumii, de a se mat bună. mai dreaptă. în con etăţii unor polimeri de a se participa la campania de re coptere de lipul „M-2** pen
ale poporului nostru ; aceasta pune de-a curmezişul legilor cordanţă cu voin|a popoare para, în cîmp magnetic, să coltare a hameiului. Numai tru opt persoane, folosite
justifică intru totul preţuirea obiective ale istoriei. lor. cu cerinţele legilor obiec rurile din apele puternic mi in raionul Jatec, centrul cul cu succes, printre altele,* în
deosebită pe care o acordăm Aspiraţiile popoarelor spre tive In lupta pentru accelera neralizate. Una din calităţile turii hameiului din Cehia de agricultură şi pentru nevoi
oamenilor de ştiinţă din în progres social, spre o vîa(ă rea acestor transformări se ri instalaţiei este aceea că nord, la campania de recol sanitare.
treaga lume. aportului ştiinţei mai bună. mai dreaptă, spre dică azi iorţe sociale de o am funcţionează automat. Ea va tare vor participa peste
universale la îmbunătăţirea libertate şi independenţă ou ploare fără precedent în isto avea o importantă deosebită 30 000 de voluntari. Cu toa r,p . Ungara
vieţii oamenilor de pretutin pol fi împiedicate să se rea rie. în rindul cărora un loc de în zonele sudice secetoase tă participarea masivă a o
deni. la înfăptuirea idealuri lizeze. a$a cum înseşi planete cinste ocupă oamenii de ştiin din Asia centrală sovietică, răşenilor la culesul hameiu Bauxita, materia primă
lor de libertate, pace şi pros le nu pot fi oprite în mişcarea ţă. intelectualitatea înaintată unde apele au chiar şi In lui, incâ din acest an recol pentru industria aluminiului,
peritate ale tuturor popoare lor de rotaţie şl revoluţie Din de pretutindeni. puţuri un mare conţinut de tarea lui se realizează în constituie una din principa
lor. preocuparea noastră pen păcate Insă. mai sînt pe lume sare. proporţie de 80 la sulă cu lele bogăţii naturale ale Un
tru dezvoltarea coiUinuă a co oameni care nu în|cleg logica Vreau să-mi exprim speran maşini speciale Pină in a gariei. Anul trecut, extrac
ţa că dezbaterile congresului
laborării şl conlucrării oame de fier a acestor legi, care îşi dumneavoastră, concluziile ta nul 1975 gradul de mecani ţia de bauxită a atins 2 mi
nilor de ştiin(ă din România închipuie că pot face ca ve R.P. Bulgaria zare a recoltării va ajunge lioane tone. In Ungaria, a
cu cercetătorii de pretutin chiul să trăiască la infinit, care veţi ajunge pe baza da
telor noi furnizate de ştiin|ă
deni. După părerea noastră, iar noul. care îşi reclamă im şi de practica socială vor pu In capitala bulgară a În la 90—95 la sută din totalul fost dezvoltată şi producţia
extinderea largă a contactelor petuos dreptul la existenţă, să tea influenta, prin spiritul lor ceput construcţia unui mare culturilor de hamei. de alumină, care a ajuns fi
Internationale, a schimbului fie nimicii prin forţă. In aceas progresist, procesele înnoitoa complex expozilional, cen nul trecui la 450 000 tone.
de experienţă şl de păreri, a tă ordine de idei. nu se pot re ale lumii de azi, vor exer trul căruia va fi format din R.P. Polonâ Producţia' de aluminiu pur a
circulaţiei de idei. de noi des trece cu vederea tendinţele ce pavilionul bulgar de la Ex fost în 1970 de G5.5 mii de
coperiri. este o condiţie a pro se mai manifestă astăzi în lu cita o tnrîurire pozitivă asu poziţia mondială „Expo—70" S-au împlinit şase decenii tone, iar cea de semifabrica
gresului ştiin|iiic al fiecărei me din partea unor state, a pra activităţii oamenilor poli S.U.A. Protestul Împotriva războiului din Indochlna clştlgft tot de la Osaka. de cînd la Varşovia, Ia Uzi te din aluminiu de 75 mii to
naţiuni şl a dezvoltării civi unor cercuri politice de a con tici. astfel ca aceasta să ţină mal mulţi adepţi In rlnduxMe ofl (crllor şl soldaţUor din armata a- Acest pavilion a fost adus na „Awiata". a început pro ne.
lizaţiei mondiale. Principiul serva cu orice pre( rinduielije lot mal mnlt seama de reali mcrlcanA. demontat din Japonia, ur- ducţia de avioane pe o li In cincinalul actual, se
axiomatic. binecunoscut, po colonialiste. de a promova tate. de cerinţele legilor obi In fotografie : Demonstraţie împotriva războiului La San Fran cenţă „Farmag-4". In prezent, prevede o dezvoltare con
trivit căruia generalul se ma neocolonialismul. de a menţi ective. de logica dialectică a cisco la care au participat nume roşi ofiţeri superiori. mînd să fie reconstruit la ramura construcţiei de avi stantă a acestei ramuri in
nifestă prin particular, işl gă ne relaţii de dictat, de ames vieţii, pentru a contribui la Sofia. Alături de el vor fi oane tn Polonia se caracteri dustriale ungare. Plnă la
seşte expresie şl pe planul tec şl dominaţie imperialistă promovarea noului, la realiza înălţate alte pavilioane, în zează printr-o înzestrare slîrşitul cincinalului, extrac
ştiinţei In faptul că progresul asupra altor popoare — în po rea aspiraţiilor popoarelor tregul complex expoziţional tehnică modernă, plnsîndu-se ţia de bauxită urmează să
universal al cunoaşterii depin fida logicii elementare a vie spre libertate şl dreptate so pe locul al patrulea în E- ajungă ta 3 milioane tone,
de şl se realizează prin afir ţii internaţionale contempora cială. spre o viaţă mal bună, Puternice atacuri ale forţelor urmînd să aibă suprafaţa de uropo, după U.R.S.S., Anglia inrcgistrîndu-se, tn acelaşi
marea geniului creator al fie ne care demonstrează că între spre pace. prietenie şl cola I 8 ha. In apropiere va fi cre Si Franţa tn ce priveşte pro timp. şi creşterea producţiei
cărui popor, prin înflorirea state nu mai pol avea loc de- borare internaţională. ată o zonă pentru odihna şi ducţia diverselor tipuri de de alumină şt aluminiu,
multilaterală a fiecărei naţi cit relaţii bazate pe egalitate Urez din inimă tuturor par populare cambodgiene
uni. în drepturi, pe neamestec în ticipanţilor la cel de-al IV-Iea
Avalanşa neîntreruptă a treburile interne, pe respectul Congres internaţional de lo
descoperirilor şllinfei moderne independentei şl suveranităţii gică. metodologie şl filozofia PNOM PENH 30 (Agerpres). lui Takeo au fost organizate
vine să confirme zl de zi — naţionale, pe dreptul fiecărui ştiinţei o fructuoasă conlucra Forţele de rezistenţă populară 30 de acţiuni ofensive Împo ORIENTUL APROPIAT
dacă aceasta mal era necesar popor de a-şl hotărî soarta de re, succes deplin îo desfăşu cambodgiene care acţionează triva unor poziţii deţinute de
— adevărul despre materiali sine stătător. Împotriva logicii rarea lucrărilor. Fie ca reuniu în provincia Kampot au lansat forţele regimului de la Pnom
tate lumii, despre dialectica internaţionale continuă, de a nea de la Bucureşti să consti puternice acţiuni împotriva u Penh. Cele mai puternice cioc
dezvoltării societăţii, despre semenea. războiul imperialist tuie o contribuţie de amplă nităţilor regimului de la Pnom niri, menţionează agenţia, au CAIRO 30 (Agerpres). — Textele respective constitu
acţiunea legilor obiective care de agresiune din Vietnam, ca rezonanţă internaţională. la Penh în zona Tuk Meas — fost semnalate în provincia Hassan Sobri El Kholy. repre ie obiectul referendumului ca
guvernează altt schimbările re a demonstrat şl demon dezvoltarea ştiinţei contempo Kompong Trach. relatează a Kompong Chom, unde forţele zentant personal al preşedin re urmează să aibă loc la 1
din natură, cil şl viaţa soci strează cu limpezime că nici rane. la eforturile omenirii genţia AKL In provincia Bait de rezistenţă populară au telui Anwar Sadat, a primit septembrie.
ală a umanităţii. Noile cuce o armată, nici o forţă militară progresiste pentru .abolirea po tambang, a fost atacat un con* scos din luptă aproximativ pe Abdallah Salah, ministrul ★
riri ştiinţifice relevă, de ase agresivă, oricît de puternică liticii anacronice de război şl voi militar, iar In zona oraşu 100 de militari inamici. iordanian al afacerilor exter CAIRO 30 (Agerpres). —
menea. cu deplină claritate, in ar fi ea, nu poate îngenun agresiune, a logicii forţei şl a ne, care se află începtnd de Potrivit ziarului „Al Ahram",
societate ca şl to natură. în chea un popor, fie chiar şl meninţării cu forţa dc mult slmbătă într-o vizită In R.A.U. preşedintele egiptean, Anwar
toate sferele existenţei mate mic, atunci cînd acesta este perimate şl dezavuate de po In timpul întrevederii au Sadat, a anunţat, In cursul re
riale şl spirituale, o amplă şl animat de voinţa şl hotărirea poare. pentru instaurarea tn fost abordate aspecte legate uniunii Comitetului Central al
neîntreruptă confruntare Intre de nezdruncinat de a-şi apăra lume a unor relaţii de respect Se dezvoltă relaţiile comerciale Uniunii Socialiste Arabe, că
vechi şl nou. ce se manifes cu orice preţ libertatea şl fiin şi colaborare prietenească In de activitatea de mediere e- Republica Arabă Unită se va
tă ca o lege generală funda ţa naţională. Logica dezvoltării tre toate na|iunile. pentru gipteano-saudită pe lîngâ au numi Republica Arabă Egip
mentală a dezvoltării dialecti sociale impune cu toată forţa salvgardarea păcii şl destin dintre China şi Malayezia torităţile iordaniene şi rezis teană, In cazul in care rezul
ce a lumii. Această constata atit respectul (aţă de om, eli dere internaţională. tenţa palestiniană, în urma ul tatele referendumului privind
re ştiinţifică esenţială situează berarea lui de orice exploa Vă doresc mult succes în KUALA LUMPUR 30 (Ager Enche Mohamed Khir Johari, timelor incidente dintre cele crearea Federaţiei republicilor
în mod obiectiv pe savanţi, tare şl asuprire, .cit şl respec nobila activitate creatoare pe pres). — La Kuala Lumpur a ministrul comerţului şi indus două părţi. arabe vor fi pozitive.
pe cercetători — ca pionieri tul faţă de naţiuni, faţă de care o desfăşuraţi pe tărîmul fost semnat comunicatul co triei, precum şi cu reprezen In cursul aceleiaşi zile Ab
ai cunoaşterii — de partea no voinţa lor de a trăi libere şt cunoaşterii, al progresului ; să mun privind vi2ita în Mala- tanţi ai unor lirme comerciale dallah Salah s-a întîlnit cu După cum s-a anunlat ante
ului care exprimă cerinţele independente, de a se afirma nătate şl multă fericire tutu yezia a delegaţiei comercia şi industriale. Cele două părţi Abde) Khalek Hassouna, se rior, referendumul respectiv
imperioase ale mersului Îna în marea competiţie a civiliza ror ! le chineze, conduse de Cian au căzut de acord asupra u cretar general al Ligii Arabe, urmează să aibă loc la l sep
tembrie a.c.
Kuan-tu, membru al Consiliu nor modalităţi de creştere a cu care a discutat despre si-^
lui chinez penlru promovarea schimburilor comerciale dintre tuaţia din Iordania şi relaţiile ţ
comerţului internaţional, di ele. A fost exprimată convin dintre guvern şi organizaţiile ţ
rector al Corporaţiei penlru gerea că relaţiile comerciale de guerilă.
Al IV-lea Congres internaţional de logică, imporlul şi exportul de pro dezvolta şi In viitor cu succes.
şi contactele bilaterale se vor
duse chimice. După cum re
latează agenţia China Nouă, Convorbirile, purtate lntr-o DAMASC 30 (Agerpres). — |
metodologie şi filozofia ştiinţei delegaţia chineză a fost pri atmosferă deschisă, prieteneas R. P. POLONA. Fabrica de Consiliul Poporului din Repu |
m ii^ de primul ministru, Ab-
că şi cordială — relevă co
blica Arabă Siria, reunit dumî
dul Razak, şi a avut convor municatul —. au dus la o mal cazane Rafako din Raclborz s-a nică fn şedinţă extraordinară,
Luni au continuat ta Bucu maticilor pentru ştiinţele psiho glia), W. Stegnouller (R.F, a bună înţelegere reciprocă şi specializat In producţia de ca 1
reşti lucrările celui de-a) logice" de F. Bresson (Fran Germaniei), şj simpozionul cu biri cu oficialităţi malayezie- la slrîngerea prieteniei între zane ou aburi- de dimensiuni a aprobat tn unanimitate pro
IV-lea Congres internaţional ţa); — secţia a Xtl-a — „Ra tema „Despre automatele ce ne privind slrîngerea relaţi cele două ţări şi popoare. mari destinate uzinelor elec iectut de constituţie, precum Inundaţii in India i
de logică, metodologie şi filo ţionalitate şi obiectivele în lulare şi importanţa lor pen ilor bilaterale. De asemenea, Delegaţia comercială a R.P. trice. şl prevederile fundamentale
zofia ştiinţei. schimbare în cercetarea şti tru fundamentele biologiei" în delegaţia a avut convorbiri cu Chineze s-a reîntors In patrie. In fotografie : Vedere par ale Cartei Federaţiei republi Ploile musonice care s-au \
Au fost prezentate expune inţifică" de S. TouUnin cadrut căruia nu vorbit M. ţiala a unul atelier dc la fa cilor arabe. abătut in ultimele suptă- \
rile : — secţia I — „Cerce (S.U.A.). Totodată a avut loc Beckner (S.U.A.), M. Arbib brica de cazane Rafnko. mini asupra regiunilor de \
tări asupra aritmeticii de simpozionul pe tema „Despre (S.U.A.), G. Herman (S.U.A.), nord şi dc centru ale In \
ordinul II" de A. Mostowski obiectivitatea probabilităţii" A. Llndenmayer (Olanda), V. C onvorbiri In tre guvernul dici au provocat moartea \
(Polonia) i „Logica elementa (dedicat memoriei lui R. Varshavsky (U.R.S.S.). URUGUAY: Un comunicat al a aproximativ 1 100 de per
ră" de acad. Gr. C. Moîsil (Ro Carnap) la câr'e au luat cu- In continuare lucrările Con R.D.G. şi S enatul soane, relatează din Delhi \
corespondenţii
agenţiilor
mânia); — secţia a IX-a — vîntul P. Suppes (S.U.A.), R N. gresului s-au desfăşurat tn ca organizaţiei politice „Frente Ampiio" de presă. \
„Posibilităţile aplicării mate Giere (S U.A.), I. Hacking (An drul diferitelor secţii de lucru. Berlinului occide ntal Pagubele provocate de \
MONTEVIDEO 30 (Ager arestării a zece membri ai . inundaţii agriculturii se ri
pres). — „Frente Ampiio" — Comitetului de conducere al ' dică la 135 milioane lire \
BERLIN 30 (Agerpres). — lor două părţi au subliniat organizaţie politică ce gru frontului, în timp ce aceştia sterline. Au fost, de ase 1
Conferinţa internaţională Pugwash După cum informează agen aprobarea exprimată de că- j pează reprezentanţii forţelor popularizare o programului e- \ menea, afectate căile de co ?
participau la
de t
campania
tre guvernul R.D.G. şi Sena- j
ţiile ADN şi DPA, la Berlin
municaţii, precum şi o se
de stingă din Uruguay în ve
a avut loc o nouă întilnire
le ale ţării
tă de rezultatele tratativelor
Intre reprezentantul guver tul Berlinului occidental fa- ; derea alegerilor din luna no lectoral al stîngii şi cere pu- * ric de obiective industria j
publicităţii
iembrie — a dat
nerea lor imediată în liberia- ’
Luni dimineaţă, participan După-amiază a avut loc o fesional al viitorilor specia nului R.D. Germane, Guenter purtate de ambasadorii celor un comunicat în care acuză te \
ţii la cea de-a XXI-a Confe masă rotundă, organizată de lişti. O altă temă discutată Kohrt. secretar de stat, şi patru puteri în problema autorităţile de încălcarea li Programul electoral al l Dimii ros Antipas
rinţă Pugwash s-au întrunit, studenţii americani şi români s-a referit la rolul activ al ti reprezentantul Senatului Ber Berlinului occidental. bertăţilor publice în actuala „Frente Ampiio", anunţat săp- , a fost arestat
in şedinţă plenară, pentru a participanţi la lucrările Con neretului in rezolvarea pro linului occidental, Ulrich Părţile au căzut de acord campanie electorală şi de cre tăraîna trecută, prevede, între ’ v
asculta concluziile desprinse ferinţei. Cu acest prilej, au blemelor fundamentale ale Mueller, director senatori să continue convorbirile la area unui climat ce ar putea altele. înfăptuirea unei refor- \
din dezbaterile care au avut fost abordate problemele pri contemporaneităţii. Discuţiile al. Au fost continuate trata me agrare autentice, nationa- l Dimitros Antipas, căpita
loc în cele cinci grupe de lu vind rolul studenţilor în dez s-au purtat tn cadru) unei am tivele in probleme de interes 6 septembrie a.c., în Berlinut duce la falsificarea rezultate lizarea unor ramuri economi-J nul pachebotului grecesc J
cru. In continuare, discuţiile voltarea economică şi socială. biante cordiale, prilejuind un reciproc. Reprezentanţii ce occidental. lor scrutinului. Comunicatul ce, precum şî o amnistie poli- ) „Hellena", care a eşuat in ?
s-au referit la definitivarea In acest sens, au fost făcute inleresant schimb de opinii, protestează energic împotriva tică generală ^ urma incendiului izbucnit ?
documentului final al confe consideraţii pe marginea pro i la bordul său în cursul di
mineţii de sîmbătă, la 40
rinţei. filului moral politic şi profe- (Agerpres) kilometri de portul italian [
i Brindisi, a fost arestat tn j
COPENHAGA. — După i momentul cînd încerca să
cum anunţă agenţia MTI. » părăsească Italia, El este 1
LONDRA. — fn cadrul celei de-a 25-a edlţlt a Pestl- la G km de pista dc ateriza \ acuzat de a fi permis îm \
Şedinţa Comisiei pentru politică externă valnlul internaţional de artă de la Edlnbnrgh a avut re a aeroportului din Copen î barcarea unui număr mai \
loc deschiderea oficială a expoziţiei de artă contem
mare de pasageri decît cel
porană românească. La vernisaj au participat Anatot haga s-a prăbuşii în mare a prevăzut, de neglijenţă tn
societăţii
vionul „II.-l8** al
a Marii Adunări Naţionale Mîndrescu, vicepreşedinte al Uniunii artiştilor plastici. ungare „Malev". avînd la ceea ce priveşte asigura 1
Vasile Pungan. ambasadorul României la Londra,
rea unor mijloace de sal
re
bord 25 de pasageri şi un e
aflaţi in !
prezentanţi ai vieţii culturale şi artistice din Marea chipaj format din nouă per vare, precum şi de a nu fi
Britanie, critici de artă, ziarişti. soane. In ciuda eforturilor ajutat pasagerii
Comisia pentru politică ex amendament la Convenţia pri Proiectele de decrete au dificultate tn timpul ope |
ternă a Marii Adunări- Naţio vind aviaţia civilă internaţio fost prezentate de tovarăşii navelor de salvare şi elicop I raţiunilor de salvare.
nale s-a întrunii în şedinţă în nală. Ion Stanciu, adjunct a) mi SEUL- — Numeroşi tineri terelor, numai trei persoane ) După cum se ştie, tn 1
ziua de luni 30 august 1071, De asemenea, au fost anali nistrului agriculturii, indus COPENHAGA. — La 28 formărilor social-economice din Coreea de sud s-au ridi au putut fi salvate \ cursul naufragiului şi-au f
sub preşedinţia tovarăşului zate şi dezbătute Proiectul de triei alimentare, silviculturii şi şi 29 august a avut loc o care au Ioc în prezent in în cat din nou la luptă împotri Sindicalul \ pierdut viaţa 35 de per
Mihai Dalea. decret privind ratificarea A apelor, Nicolae Ecobescu, ad plenară lărgită a Comitetu treaga ţară va exerciţlllor militare im LONDRA. — soane, 111 au fost rănite, 1
(
Membrii comisiei au exa cordului comercial între Re junct al ministrului afaceri lui Central al Partidului Co puse de clica lui Pak Cijan muncitorilor din transporturi \ iar 79 au fost date dispă
minat şi discutat, din însărci publica Socialistă România şi lor externe, şi Mircea Bădi munist din Danemarca, la BUDAPESTA. — După cum HI. relatează ACTC. — una din cele mal mari or 1 rute.
sale \
narea Consiliului de Stat, Canada şi Proiectul de decret ca, secretar general la Minis care au participat candidaţii transmite agenţia MTL Ja- Astfel, asociaţiile studen ganizaţii sindicale din Anglia,
Proiectul de decret privind a privind ratificarea înţelegerii terul Comerţului Exterior. propuşi de partid pentru ale nos Kadar. prim-secreiar al ţilor de la colegiile de lite reunind in rlndurlle Un puternic uragan ţ
derarea Republicii Socialiste stabilite prin schimbul de scri Comisia penlru politică ex PMSU. şl Jeno Fock, preşe re, ştiinţă şi comerţ, ca şi de peste 500 000 de membri — i s-a a b a iu t asupra
România la Convenţia inter sori din 1 iulie 1070. care fac gerile de deputa|i în Folke- la Universitatea din Seul au a început o campanie de i
parte integrantă din Conven ternă a avizat favorabil pro ting — informează ziarul dintele guvernului ungar, i Japoniei J
naţională pentru protecţia ve publicat declaraţii în care masă împotriva aderării Ma
ţia consulară dintre Republi iectele de decrete. „Land og Folk". Plenara a l-au primit şl au avui o con ţ
rii Britanii la Piaţa comună.
getalelor şi Proiectul de de ca Socialistă România şi Re examinat sarcinile partidului vorbire cu Jumjaaghlln Ţe- anunţă că reluză să mai par Organizaţiile afiliate sindica Luni dimineaţa asupra S
cret pentru ratificarea unui gatul Belgiei. (Agerpres) In perioada preelectorală. In denbal. prim-secretar al C.C. ticipe la exerciţiile organi tului intenţionează să difu I Japoniei s-a abătut cel mai
cuvîntul său, Knud Jesper- al PPRM, preşedintele Con zate de către agenţii regimu zeze în întreprinderi mani ? puternic uragan al sezonu \
sen, preşedintele P.C. din siliului de Miniştri al R.P lui lui Pak Cijan Hi. Totoda feste Sn care să explice \ lui — Trix. Cel de-al 23-
Danemarca, . a subliniat că Mongole, aliat la odihnă în tă, asociaţiile şi-au exprimai populaţiei şi muncitorilor i lea din actualul sezon, el
Lucrările Comisiei pentru sănătate, muncă şi partidul consideră lupta îm R.P. Ungară. sprijinul deplin faţă de lup (aptul că intrarea Angliei 1 loveşte extremitatea sudi
ta profesorilor de la Univer
potriva aderării Danemarcei
ia Piaţa comună drept una BOGOTA. — Preşedintele sitatea din Seul pentru asi în CEE corespunde doar in \ l că a Japoniei cu o viteză
de 177 km pe oră şi ame
tereselor marelui capital
şi
asigurări sociale a Mari Adunări Naţionale din principalele sale • sarcini chilian. Salvador Allende. gurarea unor condiţii norma va influenţa negativ nivelul ) ninţă să treacă peste fi
le de activitate ştiinţifică şi
în etapa actuală.
care întreprinde un turneu pentru îmbunătăţirea condi de viaţă al oamenilor mun \ nele dintre cele mai popu l
prin mai multe ţări lalino-a- s late zone ale ţării. Autori
Luni 30 august 1971, Comi ai unor comisii permanente a propunerilor făcute. Comisia LIMA. — La Lima au înce inericane. a sosit în vizilă o- ţiilor de viaţă. cii. i tăţile l-au comparat cu tai
sia pentru sănătate, muncă şî ale Marii Adunări Naţionale, a propus măsuri menite să put lucrările primului Con lielală la Bogota. Populaţia funul Makurazaki, care in
asigurări sociale a Marii A cadre din conducerea minis contribuie la îmbunătăţirea gres al Uniunii Tineretului i i 1945 a devastat aceeaşi re
dunări Naţionale a dezbătut, terelor care au relea sanitară activităţii Ministerului Sănătă Comunist din Peru. La lu capitalei columbiene i-a tă giune.
sub conducerea tovarăşului proprie, reprezentanţi ai con ţii, precum şi a altor organe crări participă reprezentanţi cut o călduroasă primire, MOSCOVA. — Agenţiile TASS şl VNA anunţă că. la | ţ în urma ploilor toren
Gheorghe Vasilîchi, preşedin ducerii altor organe ale ad ale administraţiei de stat, in ai tineretului din toate regi semn al solidarităţii cu acti începutul lunii octombrie, o delegaţie de partid şl qu- j ţiale care însoţesc uraga
tele comisiei, concluziile re ministratei de stat şi obşteşti domeniul ocrotirii sănătăţii unile ţârii şi invitaţi de pes vitatea guvernului Unităţii vernamenlală sovietică în frunte cu Nikolai Podgornli, \ i nul Trix. sistemul de trans
)
zultate din analiza efectuată, şî unii specialişti în dome populaţiei. te hotare. Populare, îndreptată spre membru al Biroului Politic at C.C. al P C.U.S., preşe- : \ port din sudul Japoniei a
[
din însărcinarea Consiliului de niu? ocrotirii sănătăţii. Comisia pentru sănătate, In salutul adresat Congre restabilirea controlului naţi dintele Prezidiului ? vletulnl Suprem al U.R.S.S., v,i fost paralizat.
Stat. asupra activităţii de o- In raportul prezentat şi în muncă şi asigurări sociale a sului, secretarul general al onal asupra bogăţiilor natu tace o vizită dc prieienie în R D. Vietnam, la invitaţia j i t Poli (a a anunţat, că s-au
crolire a sănătăţii în ţara cursul dezbaterilor s-au evi Marii Adunări Naţionale ur C.C. al Partidului Comunist rale şi alirmarca voinţei po C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam şî n \ t înregistrat lf> răniţi, '217
casc distruse sau avariate
noastră. denţiat realizările obţinute în mează să înainteze Consiliu din Peru. Jorge Del Prado, a porului chilian de a păşi pe guvernului R.D.V, j ) şi 5 vase scufundate i
La şedinţă ao participat to domeniul ocrotirii sânălătii şi lui de Stat raportul cuprin- chemat ..tineretul să partici calea dezvoltării de sine \
zînd concluziile şi propuneri
varăşul dr. Dan Enăchescu. au fost relevate unele defici le sale. pe activ la procesul trans stătătoare. \
ministrul sănătăţii, preşedinţi enţe. Pe baza constatărilor şî (Agerpres) -1
Redacţia $1 administraţia ziarului i Deva, str. Dr. &. ©roza, or. 33. (Telefoane or. 1 (23 17 sl 115 88. (Tiparul 1 întreprinderea poligrafică Deva.