Page 12 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 12
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5154 • MIERCURI 4 AUGUST 1971
Evoluţia generală a tratativelor Din ţările socialiste
de la Geneva reclamă intensificarea TIRANA 3 (Agerpres). — specialişti de la Institutul de
In perioada 1966-1970, în Al studii şi proiectări „Sofpro-
bania s-au obţinut progrese iect”. Tot la acest institut
evidente în domeniul chimi au fost terminate proiectele Ofensiva îm p o iriva
eforturilor in direcţia dezarmării ei, ca urmare a construirii de construcţie a noii clădiri m afioţilor
a băncii comerciale externe
unor fabrici de îngrăşămin
te, acid sulfuric, sodă calci
nată şi caustică. Construirea a Bulgariei, ce va fi ampla
sată în nou) centru al capi
in anii următori de noi în talei, şi proiectul pentru Ofensiva comună o poli-
treprinderi, printre care o construirea unui spital mun fiei ţi procuraturii din Pa-
Intervenţia reprezentantului român uzină de P.V.C., şi moder citoresc în raionul „Dimi- lermo pentru dcpisiarca fi
nizarea altor ramuri ale in Irov". Spitalul va ocupa o pedepsirea elementelor te
dustriei chimice pun in fa suprafaţă de 4.5 hectare, a- rorist c mafiote a înregis
‘ GENEVA 3 (Agerpres). — cleare, sistarea producţiei de înainte de toate, conţinînd ţa cercetătorilor din acest vlnd o capacitate de 400 dc trat un nou succes, prin a
La Geneva a avut loc, marţi, asemenea arme, inclusiv a fa clauze exprese în acest sens. domeniu sarcini importante. paturi. Pe lîngâ spital va restarea a 8 persoane fi
o nouă şedinţă a Comitetului bricării de materiale fisiona Totodată, România conside In 1971 şi anii următori, sco funcţiona o policlinică uti formularea a 1 106 acuzaţii
pentru dezarmare, în cadrul bile destinate scopurilor mi ră necesar ca atenţia Comi pul principal al lucrărilor lată cu o tehnică medicală împotriva altor 81. Peste
căreia a luat cuvintul amba litare şi transferarea stocu tetului să fie orientată, para de cercetare va fi studierea modernă 300 de carabinieri au între
sadorul Ion Datcu, conducă rilor existente pentru utili lel, şi spre domeniul impor materiilor prime existente ★ prins raidxtri-surpriză în
torul delegaţiei române. zări paşnice, reducerea trep tant al măsurilor parţiale ge pentru a face o evaluare a mai midie zone din vestul
După ce a relevat că evo tată şi, în cele din urmă, li neratoare dc încredere, a că resurselor ţârii şi a găsi căi ALMA-ATA 3 (Agerpres). Sicii iei, al căror rezultat a
luţia generală a tratativelor chidarea totală a arsenalelor ror înfăptuire ar contribui le cele mai raţionale pentru — Combinatul „Lisakovski" fost descoperirea a nume
de la Geneva reclamă nece de arme atomice şi a mijloa nemijlocit la promovarea M l l l i i punerea lor în valoare. pentru îmbogăţirea minereu roase arme, vehicule fura
sitatea intensificării eforturi celor de transportare la ţintă destinderii şi colaborării paş lui din Kaz.ahstan a În te. precum fi a unei im
nice, la eliminarea tensiunii
O noul demonstraţie dc proie st împotriva intr&rU AngHcl In
lor în direcţia dezarmării, de a acestora. România atribuie, şi conflictelor, râsfrîngîndu-se Plata comuna a fost Înfiata de Asociaţia de niur.lcA a muncito ceput să furnizeze uzinelor portante cantităţi de explo
legatul român a spus : In con de asemenea, o deosebită im pozitiv asupra ansamblului rilor care a compus şi uu clntcc pe aceasta temă, cinice ce a SOFIA 3. — Coresponden metalurgice ale Uralului şi ziv.
trast cu situaţia de stagnare portanţă elaborării unui a tratativelor de dezarmare. In fost Intonat In timpul demonstra ţlei care a avut loc In Plata tul Agerpres, Constantin A- Siberiei occidentale prime
care persistă pe planul trata cord de interzicere a folosi acest sens — a spus repre Portobello din Londra. mariţei, transmite : In afara le cantităţi de minereu de Proiectul S.S.T.—
tivelor de dezarmare, în lu rii armelor nucleare — măsu zentantul ţârii noastre — gu In fotografie : Aspect din tlm pul demonstraţiei. construcţiilor care se vor fier Noua întreprindere ex
me continuă un proces nestâ- ră care ar netezi drumul pen vernul romăn se declară nea înălţa în eurînd în centrul ploatează limonitul din zâ-
vilit de escaladare a ânarmâ- tru trecerea la alte acţiuni bătut pentru interzicerea cre comercial al capitalei bul câmîntul dc la sud de Kus- inmormintat
rilor, de acumulare a unor eficace de dezarmare nuclea ării de noi baze militare şi a gare. pentru care s-au in tanai, întins pe o fîşie cu
stocuri uriaşe de mijloace de ră. amplasării dc noi arme nu vestit 780 milioane leva, în lungimea de peste 100 kilo
distrugere, care constituie o In procesul actual de am cleare pe teritoriul altor sta Activitatea echipajului „Apollo15“ multe alte zone ale Sofiei metri şi aflat numai 50 Prefedintele Nixon pare
primejdie pentru viaţa tutu plificare a acţiunilor pentru te, lichidarea bazelor milita au apărut şantiere. In car centimetri adîneime. Ea a definitiv resemnat în ce
ror naţiunilor, o grea povară întărirea legalităţii interna re de pe teritoriile străine, HOUSTON 3 (Agerpres). — Irwin în cursul celor trei zi tierul „Ilienţi", constructo /ost proiectată în vederea privefte realizarea proiec
ce apasă pe umerii tuturor ţionale, pentru aşezarea rela retragerea trupelor străine în David Scott, James Irwin şi le de explorări pe suprafaţa rii au înălţat pînâ în pre exploatării la zi a unei can tului unui supersonic ame
popoarelor. In dezacord fla ţiilor dintre naţiuni pe teme limitele graniţelor lor naţio Alfred Worden au reluat Lunii. După ce au fost tre zent mai multe corpuri de tităţi de 36 milioane tone rican. In acest sens, inir-o
grant cu aspiraţiile fundamen lia normelor eticij şi dreptu nale, desfiinţarea simultană a marţi de la bordul cabinei de ziţi marţi, în jurul orei 17 clădiri după proiectele unor minereu brut anual. scrisoare adresată Congre
tale, de pace şi progres ale lui — a subliniat in continua blocurilor militare, renunţa comandă activitatea de cer (ora Bucureşliului), Scott a sului, el s-a declarat de a
popoarelor, cursa înarmărilor re reprezentantul român — se rea la efectuarea de manevre cetare Şi cartografiere a Lu raportat că toate mostrele de cord cu suprimarea din
alimentează tensiunile şi con reliefează semnificaţiile pro militare pe teritoriul altor nii. Aparatura instalată la rocă recoltate se află la bor proiectul de buget, avansat
flictele, servind interesele funde ale propunerii avansa state, abţinerea de la demon bordul navei permite explo dul cabinei de comandă Cen Scrisoarea lui U Thant adresată pentru exerciţiul fiscal în
cercurilor imperialiste, poli te de guvernul român în Co straţii de forţă şi de la rarea complexă a aproximativ trul de control dorise să se curs, a sumei de 235 mili
tica lor de forţă, asuprire şi mitetul de la Geneva privind orice acte care generea 20 ]a sulă din suprafaţa se asigure că nu a fost uitată în oane dolari ini
dictat, de amestec în trebu asumarea, printr-un instru ză încordarea şi stimulează lenară. modulul lunar proba de ro preşedintelui Consiliului de Securitate ţial pentru continuarea cer
rile interne ale altor state. ment cu forţă obligatorie şi înarmările, împiedioînd pro Se precizează că, In pre că luată de la adîneimea de cetărilor. Jn locul acestei
Apar, de aceea, întru totul le vocaţie universală, a unor an gresul pe calea dezarmării. zent, toate sistemele cabinei 7,4 m. Cei doi astronauţi au NEW YORK .1 (Agerpres). Securitate, la 27 septembrie, \ sume. prefedintele cere in
gitime cerinţele tot mai ener gajamente ferme de nere- Relcvînd interesul manifes de comandă funcţionează bi recoltat pe suprafaţa selena — Secretarul general a) in vederea dezbaterii proble- ( cluderea în buget a unei
gice ale popoarelor de a se curgere la forţă şi la amenin tat în ultimul timp, al ne. Luni, la scurt timp de la ră în total, după cum s-a a O.N.U., U Thant, l-a infor sume de 58.5 milioane des
trece de la declaraţii generale ţarea cu folosirea ei, şi de ne membrilor Comitetului pen cuplarea cabinei de coman mei situaţiei din Namibia. In < tinată rambursării compa
nunţat, 104 kg de diverse e
in favoarea dezarmării la ac amestec, sub nici o formă şi tru problema dezarmării re dă cu modulul lunar, a fost şantioane de sol lunar. mat pe preşedintele Consiliu scrisoare se precizează câ cc- > niilor aeriene care făcuse
ră avansuri de fonduri pen
rerea a fost prezentată socre- \
de Securitate pe luna in
lui
gionale, delegatul român
a
ţiuni practice pe calea redu Sn nici o împrejurare, în tre semnalată o creştere peste curs, într-o scrisoare publica tru finanţarea proiectului.
cerii şi eliminării pericolului burile interne ale altor state. subliniat utilitatea unor mă nivelul normal a presiunii în Scott, Irwin şi Worden ur tarului general in urma avi-4
suri privind reducerea de for
zului Curţii Internaţionale d e ’
de război, a încetării cursei In opinia delegaţiei româ ţe armate şi armamente în tunelul ee separa cele două mează să lâmînâ pe o orbită tă luni Ja New York, că ţă
înarmărilor şi a dezarmării. ne, a spus reprezentantul ţâ Europa, precum şi necesita nave. In cele din urmă, totul circumlunarâ pînâ miercuri rile membre ale Organizaţi Justiţie de la Haga, din 21 iu^- S
In dorinţa de a-şi aduce rii noastre, în etapa actuală tea ca asemenea măsuri, care 6-a dovedit a fi o alarmă scara. Printre altele, ei vor ei Unităţii Africane (OU.A.) nie 1971 şi ea este în confor-\ M a n S O fl re C U flO O S fe
mitate cu hotărârea din 23 iu- 1
face cercetări şi asupra eclip
contribuţia la eforturile în se resimte necesitatea ca or fac parte integrantă din pro falsă, dar. aceasta a înlîrziat sei de Lună ce urmează a se î-au adresat o cerere oficială nîe a c. a Adunării şefilor dc >'
direcţia dezarmării — a spus ganismul pentru dezarmare cesul înfăptuirii destinderii şi abandonarea modulului lunar produce in acest interval. de convocare a Consiliului de stat şi guvern ai ţârilor) Charles Manşon, condam
vorbitorul — guvernul român de Ia Geneva să-şi aducă con securităţii europene, intere- cu aproximativ două ore. membre ale O.U.A. Potrivit ţ nat cu cffîd fîmp în urmă
a prezentat la 5 martie 1970 tribuţia la progresul acţiuni sind deci toate ţările conti •scrisorii, Consiliul de Secu- i la moarte pentru omorîrea
Centrul de control a hotâ
un grup de propuneri vizind lor tinzlnd la stabilirea de nentului. să ţină seama de rît apoi prelungirea perioa ritate este solicitat să deziîa-' actriţei Sharon Tate fi. a
realizarea neîntîrziatâ a unor zone denuclcnrizate în diver interesele legitime ale tutu dei de odihnă cu aproximativ tâ această problemă în lumi-ţ altor fase persoane, a re
măsuri efective de încetare a se părţi ale lumii. In acest ror statelor europene. şase ore, ntît din cauza în- Raport asupra impSicării şi na avizului dc la 21 iunie alt cunoscut câ este vinovat de
cursei înarmărilor şi de dez sens, guvernul, român militea Evidenţiind că dezarmarea tirzierii survenite, cît şi a o Curţii Internaţionale de Jus-; crimă fi împotriva altor
armare. care, prin conţinutul ză hotârît pentru transforma constituie o operă de interes tiţie. U Thant a fost, de ase- ) două persoane: muzicianul
lor, îşi menţin deplina actu rea Balcanilor intr-o zonă a general, reprezentantul ro- boselii acumulate de Scott şi cheltuielilor C .I. . în Laos menea, informat câ la şedin-l Gary Hinman fi cascado
alitate. păcii şi colaborării, liberă de măn a expus apoi punctul dc ţele Consiliului de Securitate, i
Intre acestea — a subliniat arme nucleare, fără baze mi vedere al ţârii noastre pri consacrate problemei N anii-> rul Donald Shca. Susan
cl—se numără propunerea re litare străine, acţionează pen vind necesitatea dc a se crea „Lunohod-r în a WASHINGTON 3 (Ager congresmeni, la cca 2 miliar biei, vor participa preşedinte- \ Alkins, condamnată fi ea
feritoare la îngheţarea şi re tru ca popoarele balcanice, cadru) care să permită ca pres). — Comisia pentru pro de dolari. le în exerciţiu al Adunării l în procesul Tate, va fi ju
ducerea bugetelor militare al® învâţînd din experienţa isto toate ţările care doresc să-şi blemele externe n Senatului Raportul a fost întocmit de şefilor de stat şi de guvern J decată împreună cu Man
tuturor statelor, a cărei actu riei, să găsească drumul cola poată expune punctele de ve zecea zi selenară S.U.A. a daţ publicităţii luni doi membri ai comisiei, se şon, deoarece a declarat că
alitate a fost relevată şi de borării, al unirii, pentru a a dere în problemele dezarmă un raport secret, cenzurat în natorii James Loxvestein şi din ţările membre ale O U A., 1
alte state, inclusiv în cadrul sigura întărirea păcii şi coo rii, inclusiv de la tribuna Co MOSCOVA 3 (Aperpres). — In prealabil de Pentagon, asupra Rţchard Moose, care au între Moktar Ould Daddah (Mauri- ’ l-a injungheat pe. Gary Hin
dezbaterilor din acest an. perării in această parte a Eu mitetului. In acest context, a regiunea „MAril Ploilor" * Înce implicării şi cheltuielilor A- prins, la sfirşitul lunii apri tania) şi miniştrii de exter- \ man.
put o nouă z\ selenara, u zecea
arătat el în încheiere, o ac
gonţiei Centrale de Investi
O cerinţă exprimată tot ropei. ţiune de mare însemnătate pentru laboratorul automat auto- gaţii (CIA) în T^aos. Potrivit lie ac., o vizită dc informa ne ai Etiopiei. Liberiei, Nige-\
propulsat-sovicilc ,.Litpoho<t-l". l.n
mai energic de un marc nu Referindu-sc apoi la ches pentru progresul eforturilor 2 august, a avut JofS n nouA şe documentului, Statele Unite re la faţa locului. riei, Sudanului şi Ciadului. ^
măr de state, între care şl tiunea interzicerii armelor de dezarmare, pentru exami dinţa de legaturi radio, obţinln-
România, se referă la trans chimice şi bacteriologice (bio narea si adoptarea unor mă «lu-sc informaţii lelcmctrlcc de sini angajate direct în războ
iul civil din Laos care „este
aparatelor şl
spre funcţionarea
punerea în viaţă a priorităţii logice). şeful delegaţiei tării suri cuprinzătoare de stăvi sistemelor dc bord. Cu acest pri condus în majoritatea cazuri
şi urgenţei general recunos noastre a spus ; România, ca lire a cursei înarmărilor, ar lej .«-a stabilit cA lunoliodiil a su lor de către ambasada S.U.A.
portat bine condiţiile grele ale
cute de care trebuie să se re a prezentat, alături de al reprezenta-o convocarea unei nopţii selenare. Presiunea at la Vientinne prin implicarea
bucure măsurile de scoatere te ţâri socialiste. propuneri conferinţe mondiale de dezar mosferic* din Inferiorul laborato profundă a Agenţiei Centrale
în afara legij şi lichidare a concrete în materie, abordea mare. cu participarea tuturor rului este normalA, Iar tempera de Investigaţii". In raport se
ză această problemă în lumi
tura In rom panim cuir este de
tuturor armelor nucleare. na poziţiei sale de principiu, statelor. plus 20 grade C. apreciază câ in scopul des
România se pronunţă pentru conform căreia toate mijloa făşurării activităţii sale în
angajarea de tratative efec cele de nimicire în masă. fă Laos, CIA şi-a alocat pen
tive asupra dezarmării nu ră excepţie, trebuie puse în tru anul fiscal in curs. care
cleare şi susţine iniţierea de afara legii, eliminate din ar Convorbirile lui Clodomiro
negocieri laborioase vizind a senalele militare. Ţara noas a început la l iulie, suma de
.147 milioane de dolari Anul
doptarea unor asemenea mă tră consideră deosebit de im trecut, CIA a cheltuit, de a
suri ca : interzicerea folosirii portant ca acordul pe care îl Almeyda la Havana semenea, o sumă asemănătoa
armelor nucleare, crearea de negociază în prezent Comite
zone denuclearizatc în dife tul să se integreze organic, HAVANA 3 (Agerpres). — a relaţiilor dintre Chile şj re pentru susţinerea unor e-
rite regiuni ale lumii, înso ca un pas efectiv, în cadrul Clodomiro Almeyda, minis Republica Vietnamului dc fectivc militare de aproxima
şi fi
tiv 20 000 de oameni
ţite de garanţii de securitate eforturilor pentru interzicerea trul de externe al Republicii sud, Clodomiro Almeyda a nanţarea unui contingent de
adecvate, încetarea experien tuturor armelor de nimicire Chile, a avut. In timpul vizi declarat că guvernul Unităţii trupe tailandeze compus din
tei pc care a făcut-o la Ha
ţelor subterane cu arme nu în masă, a celor nucleare, Populare şi preşedintele Sal 4 800 militari care participă
vana, o convorbire cu Ngu- vador Allcnde şi-nu dat con-
yen Minli Pliyong, ambasado simţâmîntul la crearea unui la războiul civil din Laos. In
rul Guvernului Revoluţionar birou de informaţii al G.R.P, aceste cifre mi sînt incluse
Un nou guvern în R.D.P. a Yemenului Provizoriu al Republicii Viet la Santiago de Chile. Accas- fondurile acordate dc S.U.A.
namului dc Sud în Cuba, iâ hotârîre. a spus Almeyda. haosului în cadrul progra
A DEN 3 (Agerprcs). — In de externe, Mohamed Saleh Cu acest prilej, ministrul a fost adoptată în vederea a- mului dc asistentă economică
şi militară şi nici cheltuieli
nepublica Democratică Popu Mutei, ministru de interne, de externe chilian a expri dîncîrii înţelegerii reciproce le pentru finanţarea raiduri
lară a Vemenului a fost for Anis Hasan Yehia, ministrul mat, In numele guvernului şi întăririi legăturilor de
mat un nou guvern, condus economiei şi industriei. Por său. sprijinul faţă de noile prietenie şi solidaritate mili lor de bombardament ale a
dc premierul Aii Nasser Mo- tofoliul apărării este păstrat propuneri în şapte puncte tantă dintre popoarele din viaţiei americane asupra o
hamed. Această schimbare de de premier. prezentate în cadrul convor Chile şi Vietnamul dc sud, biectivelor strategice şi zo Muncitorii «tiu Industria min ierA «lin R.D.G. dc*fA$narA o int cusA activitate dcstlnatA unei con
cabinei a survenit după de Totodată, Consiliul Suprem birilor dc la Paris în proble în lupta comună 'împotriva tinui *i planificate aprovizionări a populaţiei şt economici cu n u icriahil necesar.
misia globală, la 2 august, a al Poporului a desemnai un ma Vietnamului de către re imperialismului, în numele nelor controlate de forţele In fotografic : Un exemplu de raţionalizare a muncii miniere este şl «cest pod convelcr de la
guvernului fostului premier nou Consiliu Prezidenţial, în prezentanţii G.HP. Referin- păcii, al independentei naţio Pathet Lao Ultimele se ri mina Mcuro.
Mohamed Aii Haythem Din locul celui care şi-a prezen du-se la dezvoltarea In viitor nale şi democraţiei. dică, după aprecierile unor
tre cei 12 membri ai noii e tat demisia la începutul a
chipe ministeriale fac parte, cestei sâptâmînî. El este con
printre alţii. Mohamed Abdal- dus de fostul preşedinte al
lah Usheish. vicepremier pen acestui organism. Salim Ra- BELGRAD. — Marţi a avut loc la Belgrad o inlil n
tru probleme economice Şi baya Aii, şi are ca membri pe le teroriste la care se dedau DIN PRESA STRĂINĂ
ministru de finanţe. Moha Abdut Fatali Ismail şi Aii elementele de extremă
med Salem Awlaqy, ministru Nasser Mohamed. nire între tovarăşul Svietin Miatovici. membru al Bi dreaptă, în special organi
roului Executiv al Prezidiului U.C.I., şi tovarăşul Du zaţia dc trist renume „Ban
mitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, se da", şi ale căror victime sint
cretar al C.C. al P.C R , aflat la odihnă în Iugoslavia. persoane cu vederi progre- Le Monde: „Democraţia creştină
Cu acest prilej, tovarăşul Svietin Miatovici a oferit slste‘\
un dejun în cinstea tovarăşului Dumitru Popescu. La
intilnire şi dejun, desfăşurate într-o atmosferă deose SANTIAGO DE CHILE.
bit de caldă, tovărăşească, a participat ambasadorul — Ministrul cubanez al a
României la Belgrad, Vasilc Şandru. facerilor externe, Râul Roa. din Chile divizată"
va întreprinde, in cursul a
•S.U.A, şi pentru salvarea lor cestei luni, o vizită oficială
naţională în Republica Chile, ea răs O gravă sciziune amenin preşedintele organizaţiei de
MOSCOVA. — Timp dc PHENIAN. — Cu prilejul Lucrările Conferinţei con puns la invitaţia omologului ţă unitatea democraţiei creş tineret democrat creştine,
două sâptâmîni, la Moscova vizitei în R.P.D. Coreeană a tinuă în oraşul Hiroşima. său, Clodomiro Almeyda, au tine din Chile tn ajunul Juan Mlguel. membru al
a funcţionat o expoziţie delegaţiei guvernamentale declarat la Santiago de Chi congresului naţional al aces Consiliului naţional. Jorge
engleză <le maşini-uneite a Republicii Sierra Leone. SANTO DOiMINGO. — le surse ale Ministerului A tui partid. Lciva, consilier municipal,
organizată de Asociaţia pro condusă de Christian Ka- Guvernul dominican este Asasinarea în iunie tre şi Bosco Pnrrn, fost deputat
ducătorilor de maşini-uneite mara-Taylor. ministru dc fi răspunzător pentru actuala facerilor Externe, citate de cut, de către un comando Aceştia au fost urmaţi de
din Marea Britanîe. Şi-au nanţe şi secretar general al situaţie internă, dominată agenţia Prensa Latina. terorist, a lui Kdmundo Pe- mai multe cadre universita
prezentat produsele 43 dc partidului Congresul între dc un climat de „violenţă in rez Zucovîc, fost ministru re, printre care fiul lui Rn-
firme, exponatele avînd o gului popor, între cele do care lipseşte respectul pen PARIS. — Şoferii de au în guvernul democrat-ci cş- (lomîro Tomiei, candidatul
valoare de peste 1 100 000 li uă părţi a fost semnat un tru drepturile elementare tobuze din oraşul Toulouse tin, a fost folosită de către oficial a) partidului la ale
re sterline. protocol privind colaborarea conducerea partidului pen gerile din 1970.
In cuvintul rostit cu pri economică şi tehnică, infor ale omului", se subliniază au declarat luni o grevă de tru relansarea campaniei Nu este exclus ca, în vi
lejul vizitei făcute ta expo mează agenţia ACTC. într-o declaraţie adoptată 24 de ore, în semn de pro împotriva Unităţii Populare. itoarele zile, şi alţi parla
Eduardo Freî şi-a întrerupt
ziţie, Nicholas Rindlc. ad de Adunarea anuală a bise test împotriva măsurilor a o călătorie în Europa re mentari democrat creşiini să
junct al ministrului comer TOKIO. — La Tokio s-au ricii dominicane şi transmi doptate do administraţia lo venind la Santiago, unde a sc separe dc un partid a
ţului şi industriei al Marii încheiat marţi lucrările ce să de agenţia Prensa Lati cală, care atrag după ele reînnodnt o alianţă cu for cârtii conducere pare în a-
Britanii, a relevat interesul lei de-a 17-a sesiuni preli ţele de dreapta cesi moment mai grijulie
industriaşilor britanic;- faţă minare a Conferinţei inter na. concedieri în rîndurile per Aripa stingă a partidului faţa dc lupta electorală de-
de dezvoltarea comerţului naţionale împotriva bombe Deci ttraţia denunţă „acte sonalului de deservire. protestează împotriva aces oît faţă dc respectarea prin
cu U.R-SS. cipiilor de bază, Dizidenţii
lor atomice şi cu hidrogen, tei alunecări spic dreapta, ar putea aduce un sprijin
care implică opţiuni politi preţios Mişcării de aeliune
organizată de Gcnsuikyo
MOSCOVA. — La Mosco ce foarte îndepărtate dc pentru unitatea populară
va s-a deschis cea de-a 15-a (Consiliul japonez împotriva WASHINGTON, — In urma unei vizite efectuate în primele principii ale demo (MAPU), organizaţie născu
adunare generală a Uniunii bombelor atomice şi cu hi Vietnamul de sud, in calitate de corespondent de răz craţiei creştine chiliene. ţi''! Ia rîndul său — în mai.
internaţionale dc geodezie şi drogen) boi, Robcrt lianei, reprezentant al trustului de presă Respingerea dc către Con 1969 — prinir-o sciziune din
„Norfh American Newspapcr Alliancc'’, relatează siliul naţional al partidului
geofizică, la care participă Participanţii au adoptat o democraţie creştină Mem
câ moralul trupelor americane care acţionează in Viet a unei moţiuni cc condam bră cu drepturi deplin.- a a
numeroşi oameni dc .ştiinţă rezoluţie in care se arată câ
C.H.S.S. Colectivul Uzinei de automobil**. „KominiAr" din Za- namul de sud esle foarte scăzut Robert Hanel eviden na orice noi alianţe cu lianţei Unităţii Populare,
porojlc a îndeplinit planul pentru prima JumAtate a anului. De la din peste 60 de ţâri. .cca de-n I7-a conferinţă ţiază câ nemulţumirea în rindurilc militarilor faţă dc dreapta a fost urmată de condusă de Salvador Allen-
începutul anului au ieşit de aici m te de conveiere pe§te plan Din România, la lucrările sprijină pe deplin lupla continuarea războiului sc manifestă la toate eşaloa mai multe demisii în lanţ. de. această formaţiune nu
pentru automobilul „ZaporoJe|“. adunării participă acad. dreaptă a popoarelor îndo nele. Au rupt cu conducerea par mără printre liderii săi pc
In fotografie : Automobilele „ZaporoJe|“ înainte de a Ieşi pe Sabba Ştefânescu. tidului personalităţi repre .lacques Chonchol. ministru
porţile uzinei. ctrineze impolriva agresiunii zentative ca Luis Badilla, al agriculturii.
RţdgşŢji (1 administraţia ziarului l Deva, atr. Dr. P. Groza, nr. 35- Telefoane nr. 123 17 şi 1 15 88, Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.