Page 13 - Drumul_socialismului_1971_08

M V .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

Solidaritate cubanezo-

chiliană împotriva impe­ !

rialismului şi pentru

construirea socialismului

Declaraţia program

a guvernului olandez

l
Din lumea capitalului i

4 PAG IN I - 30 BANI i Cadran, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5 155 JOI 5 AUGUST 1971

Vizita de lucru a tovarăşului
C O O R D O N A TE M IN E R E Ş T I

N I C O L A E CEAUŞESCU

Oe la „unu“ la

în staţiunile din zona Mangalia Nord
„patru“, toţi ca unul

In dupâ-amraza zilei de miercuri, tovarăşul riantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, A/u-i o exagerare eă oa­ — Tatăl nostru a avut o
Nicolae Ceauşescu, împreunâ cu soţia sa, Elena funcţional şi economic ce urmau sâ fie puse în prac­ menii din jurul Bradului se singură dorinţă. Să-i conti­
Ceauşescu, a fâcut o vizitâ de lucru în staţiunile tu­ tica. consideră mineri din tală-n nuăm munca şi să nu dez-
ristice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost In aceastâ vizitâ, secretarul general al partidului fiu, oameni ce şi-au trans­ minţim bunul renume al fa­
mis unul altuia îndeletnici-
miliei Hurdea, rare este le­
analizat stadiul infâptuirii planurilor privind amenaja­ a fost însoţit de tovarâşii Maxim Berghianu, Leonte rea cu mlndrie şi crez. Nu-i gat dc ziua cind s-a deschis
rea litoralului Mârii Negre în perimetrul Saturn — Ve- Râutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Pa- o exagerare pentru că, de mina din Barza. Iar noi
nus — Jupiter - Neptun, corespunzător soluţiilor a­ tilineţ, Ion Stânescu, precum şi de Ion Cosma, minis­ îndată ce ajungi prin aceste i-am respectat dorinţa.
tocuri, te tn1impină oamenii
— Miner eu înaltă califi­
doptate anul trecut, cînd secretarul general al trul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene cu lampă şi. ensed gata în care, fruntaş în producţia,
partidului, împreunâ cu arhitecţii şi urbaniştii câro- şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care orice moment să-ţi vorbea s- pe pieptul căruia a fost
ra li s-a încredinţat sarcina realizârii acestui grandios au colaborat la înfâptuirea mâreţelor obiective turis­ eă despre arborele lor ge­ prins în urmă cu etţiva ani
nealogic... care începe cu a­
„Ordinul
Muncii* clasa a
ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului va­ tice de pe litoralul Mârii Negre. tlUKDEA IOAN M UnDEA GMEORGHE celaşi: „Bunicul şi tatăl meu lll-a. loan Hurdea este o­
au fost mineri, iar eu sini mul nostru de bază, decla­
Vizita * început din extre­ tarea fn continuare a staţiu­ pentru turişti, că mesele sînt staţiunea Neptun, cea mai tot miner". rau şefii de echipă Sercrfim
ma sudică a zonei, respectiv nii „Sa turn*', gazdele infor­ consistente şi bine preparate marc din această zonă a li­ Aceste cuvinte care (in lo­ Cireu şi Gheorqhe Popa. El
din staţiunea turistică Sa­ mează că, în partea de nord de personal calificat, potrivit toralului Mării Negre. La cul oricărei prezentări le-am n.e-a format pe. noi ea mi­
neri şi tot el aste aceta ca­
turn. unde. în ultimul an, a acesteia, sînt pregătite pla­ gusturilor variate ale-celor a­ Neptun au fost date în folo­ auzit şi de la fraţii Hurdea. re, muncind de 24 de ani în
după vizita secretarului ge­ nurile pentru crearea unui flaţi la odihnă. sinţă în ultimul an construc­ oameni dc nădejde ai în­ aceeaşi mină. a ajuns să-i
neral nl partidului, s-a în­ nou complex hotelier dc 1 850 Tot la Saturn, se vizitează ţii noi cu o capaci-tate de pe­ treprinderii miniere Barza. cunoască bine „măruntaie­
Sînt patru fraţi: loan, Ni­
făptuit un mare volum de de locuri, care va fi dat în hotelul Şiret, de categoria a ste 5 000 de locuri. Este vi­ colae, Gheorqhe şi Sabin,
construcţii. Aceastâ staţiune folosinţă în cursul acestui doua de confort, unde se con­ zitată o originală cramă fă- dar ortacii îi strigă pe nu­ le". Este intransigent eu
parte
din complexul
cînd
plan cincinal. Se vor amena­
dispune în prezent de hote­ ja două piscine, se va con­ stată condiţii bune dc locuit cunoscutului han .La Calul mele mare, adăugind cile orice abatere şi nu se sfieş-
luri moderne, cu o capacita­ şi odihnă Şi la acest hotel, Bălan*'. întreaga amenajare un- . unu", „doi", „trei" sau te să ia atitudine faţă de
te de aproximativ 11 200 de strui un hotel cu bază dc restaurantul-cantinâ şi secţi­ este o măiestrită îmbinare de „patru \ pentru fiecare din­ cei care se mai abat de la
tratament
pentru iarnă,
şi
locuri. Ritmul construcţiilor vară, proiect favorizat dc e­ ile aferente fac o impresie fantezie şi artă. tre ei. regulile noastre minereşti.
în această staţiune a fost in­ xistenţa în zonă a unor im­ bună. Meniurile pregătite Avram lancu şi Silviu Cli­
Pe Hurdea „unu" — adică
tensificat îndeosebi în ultimul portante surse de ape mezo- pentru turişti, curăţenia, ţi­ La Neptun se vizitează, de loan — l-am găsit in secto­ pa, doi ortaci mai tineri, au
an, cînd, într-un timp record, termale sulfuroase. Este fă­ nuta personalului denotă gri­ asemenea, complexul de mij­ rul doi Musariu. Omul, bine simţit din plin ce înseamnă
loace de agrement „Prichin­
de aproximativ opt luni. au cută recomandarea ea Man­ jă şi bună gospodărire. del" şi terenul de minigolf. legat, cu mtini vin joase şi un Hurdea neîmpăcat cu
In cadrul discuţiilor care
fost date în folosinţă hote­ galia propriu-zisă sâ fie uni­ au loc, specialiştilor li se dă Intre oaspeţi şi gazde are o privire ageră. cum se cere absenţe sau întîrzieri. Ace-
luri cu o capacitate de 4 650 tă prin construcţii moderne cu loc, cu acest prilej, un util unui artificier, nu lasă să se
de locuri. staţiunea „Saturn", în felul a­ indicaţia ca noile obiective schimb de opinii privind cre­ întrevadă pe o mul timid ca-
turistice sâ fie amplasate In
Oaspeţii fac mai înlîi un cesta urmînd să dispară as- imediata vecinătate a mării, area â cît mai multe amena­ re-şi alege cu greu cuvinte­
popas la hotelul „Di.ina", im­ jjectul actualei periferii a a- sâ se valorifice la maximum jări în care turiştii sâ poată HURDEA NICOLAE HURDEA SABIN le cind e pus să i'orbeascâ
punător edificiu cu 14 nive­ oestuî oraş. Acţiunea trebuie suprafaţa plajelor, sâ se asi­ practica jocuri distractive, să despre el şi fraţii săi.
luri. realizat din beton, sticlă sâ decurgă dintr-un plan li­ gure amenajarea cu destina­ se poată recrea într-un mod
şi aluminiu, dat în folosinţă nie de sistematizare, care să ţii utilitare, iar arterele de cît mai plăcut. In toate sta­ Creşte gradul
In actualul sezon Un mare integreze într-un tot Manga­ comunicaţie sâ fie amplasate ţiunile de pe litoral trebuie
număr de turişti aplaudă în­ lia. Saturn, viitoarele obiec­ în afara pînzei de nisip. Sâ sâ se dea curs amenajării u­ de mecanizare
delung pe secretarul general tive economice ce se vor im­ ţinem seama de faptul, sub­ nor asemenea mijloace de pe­ Vetrele subterane ale fierului
al partidului, pe ceilalţi oas­ planta în zonă. liniază secretarul general, că trecere a timpului liber. în subteran
peţi. le oferă buchete de f 1 ori. Pentru înfăptuirea progra­ plaja constituie un patrimo­ Grija pc care parti­
Se urcă la al 14-lea etaj mului de construcţii, în actua­ niu deosebit de valoros şi se In zona nouă a construc­ dul şi statul nostru o ...Vetrele subterane ale treaga producţie de minereu fiei de eompresonre, a celor
al hotelului In faţa priviri­ lul cincinal sînt asigurate toa­ cere valorificat la maximum. ţiilor de la Neptun, in ulti­ acordă sporirii gradului fierului... Aici muncesc şi din acest bazin era doar atît. două staţii, de. sortare, a noii
lor se deschide o vastă şi te condiţiile, recomandările şi înainte de a părăsi staţiu­ mul an au apărut nurheroase de mecanizare a lucră­ trăiesc oamenii care sem­ cit produce astăzi o echipă linii de funicular şi a mo­
feerică perspectivă. Se vede indicaţiile primite din partea nea Saturn, oaspeţii vizitează hoteluri de ample dimensiuni rilor din subteran, în nează primul act de naştere de mineri, dotafă cu utilaj dernizării şoselei Teliuc —
nu numai „Saturn*4 : privirea secretarului general al parti­ marele complex de magazine ca .Arad1*, .Galaţi", .Sibiu", scopul sporirii produc­ a oţelului hunedorean. Pen­ modern. Hunedoara, pentru crearea
cuprinde toate celelalte stele dului cu prilejul vizitelor an­ din centrul staţiunii. La a- .Slatina*', „Craiova", nume­ tivităţii muncii şi redu­ tru că oţelul „se naşte“ de. Procesul impetuos al in­ unui mare pare. auto. a unui
din constelaţia Mangalia terioare pe litoral constitu­ eea oră de dupâ-amiazâ, toa­ roase vile cochete compuse cerii eforturilor fizice mai multe ori, intr-un lung dustrializării socialiste a a­ atelier central de reparaţii
Nord. se vede oraşul Manga­ ind îndreptarul deosebit de te unităţile complexului erau din apartamente cu un grad ale minerilor, se reflec­ ciclu de metamorfoze, al că­ dus transformări însemnate etc.
lia. întinerii şi el, se profi­ valoros în alegerea soluţiilor pline de cumpărători ; unită­ superior de confort. Se vizi­ tă pregnant şi la Ex­ ror început îşi are izvoarele şi în viaţa ş; destinele Te-
lează în depărtare conturul optime, care sâ îmbine judi­ ţile sînt bine aprovizionate. tează una din aceste vile şi ploatarea minieră Dc- aici, pe Cerna. liucului. Deschiderea de noi O unitate industrială ce
Eforiei Sud şi Eforiei Nord cios necesităţile funcţionale Adresîndu-se reprezentanţilor se apreciază nu numai con­ ita-MunccI. Aici, au fost Minereul este cunoscut şi orizonturi şi puţuri, intro­ face cunoscută pînă depar­
. Nu este necesară nici o ex­ şi estetice cu cele economi­ organelor comerciale, secre­ cepţia arhitectonică, ci şi montate si puse de cu- exploatat încă din vremea ducerea tehnicii avansate, te aşezarea de pe Cerna este
preparaţia minere.urilor, una
plicaţie pentru a înţelege că ce. Secretarul genera) reco­ tarul general al partidului re­ gradul de funcţionalitate, c- rînd în funcţiune două dacilor. Armele şi uneltele mecanizarea principalelor o- dintre cele mai moderne u ­
turismul a devenit în Romă- mandă proiectanţilor şi ar­ comandă ca aceştia să se xccuţia îngrijită a lucrărilor. maşini noi dc încărcat dacilor erau făurite din fie­ peraţii. introducerea trans­ nităţi de acest gen din ţară.
nia. pe litoralul Mării Negre hitecţilor ca. încă din prima preocupe de lărgirea conti­ Dar cele ' mai impunătoare care permit evacuarea rul acestor 2âcnmmte. Ro­ portului auto. au asigurat o
mai ales. o ramură în plină fază dc elaborare a proieclc- nuă a sortimentului mărfuri^ construcţii din aceastâ zonă a mecanică dc Ia frontul manii, la rîndul lor. s-au creştere vertiginoasă a pro­ Astăzi. în Teliuc pulsea­
dczvollare a economiei na­ lor, să gîndenscă mai mult. lor puse în vin za re, sâ aibă staţiunii Neptun le constitu­ de lucru a peste 130 folosit de minereurile de ducţiei dc minereu Acum. ză valenţele industriei ex­
ţionale. An de an. frumuse­ sâ dea dovadă de mai multă în vedere aprovizionarea u ­ ie cele şapte hoteluri de pe tone minereu pe zi.' aici. Mai tir zi u, pe vremea Tcliucul produce de peste 40 tractive moderne. — ea în
ţile patriei noastre, ca şi cu­ imaginaţie, de mai mult spi­ nităţilor cu mărfurile cele cornişa mării. Construcţia lor fn dotarea acestei u­ Corvineştilor. s-a înregistrat de ori mai mult ca în anul toate localităţile patriei —
noscuta ospitalitate a poporu­ rit creator. Este aici în curs mai solicitate. a început în vara anului tre­ nităţi se află în pre­ un puternic export dc fier, naţionalizării. o intensă viaţă social-cultu-
lui român atrag un tot mai de înfăptuire o operă vastă La Venus, o altă tînâră şi cut. zent 45 maşini cu siloz prelucrat de băştinaşi. a că­ Populaţia comunei n cres­ rală, înscrisă pe coordona­
marc număr de turişti şi de durată. Improvizaţiile, originală staţiune din zonă, propriu, care servesc la ror persistenţă este ilustra­ cut in aceraşi perioadă de tele civilizaţiei şi bunăstă­
de peste holare. Manga­ soluţiile insuficient studiate se vizitează hotelul Carmen Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, încărcatul şi transpor­ tă de numeroase dovezi ar­ aproape 6 ori. Si dacă ne rii. Cu toate că se află la
lia, Eforie, Mamaia. Manga­ se cer excluse de la bun în­ Continuă şi aici discuţiile pri­ împreunâ cu alţi conducători tul minereului din aba­ heologice şi scrise. gindim că o creştere de a- numai 6 kilometri de un
lia Nord, cu cele patru sta­ ceput. vind noile amenajări de pe de partid şi de stat au fost taje si alte 5 maşini de Exploatarea industrială a pmape $ ori. a pnpuloţiei a mare oraş — Hunedoara,
ţiuni ale sale din nord. au La eoborire se vizitează litoral. La Venus. de exem­ oaspeţi ai constructorilor de mare productivitate început in condiţii neaştep­ determinat o sporire de pe­ Tcliucul sc bucură azi de
devenit de mult puncte de restaurantul hotelului. As­ plu, au fost date în funcţiune pe acest şantier în chiar zile­ pentru înaintări. Este tat de grele. Cele clteva su­ ste 40 de ori a producţiei, toate caracteristicile vieţii
atracţie de rezonantă euro­ pectul general impresionează în ultimul an noi hoteluri cu le cînd se efectuau primele important de precizat te de kilograme de minereu, ne dăm seama că aceasta urbane. Prin grija partidu­
peană. Preocuparea arhitecţi­ plăcut. Mobilierul este con­ o capacitate de 1 000 dr locuri. lucrări. In prezenţa secreta­ că la minele de îa De­ extrase cu mijloace rudi­ s-a realizat fu principal lui, minerii şi familiile J0r
lor, proiectanţilor, edililor si fecţionat cu mult gust Cu a­ După ce sînt vizitate cîleva rului general al partidului va şi MunccI. operaţii­ mentare. erau transportate prin modernizarea procese­ dispun, fără să fie nevoie
constructorilor pentru valori­ cest prilej, se subliniază că încăperi, conducătorii de par­ s-au analizat atunci soluţiile le de încărcare şi eu samarele cu cai la cup­ lor de extracţie, deschide­ să se moi deplaseze la Hu­
ficarea raţională a tuturor fiecare construcţie hoteliera, tid şi de stat ies pc terasa cele mal adecvate pentru am­ transport din subteran toarele din Topliţa. Necesi­ rea de noi orizonturi şi pu­ nedoara, de magazine ali­
frumuseţilor naturale ale li­ restaurantul ce-i aparţine hotelului, de unde sc deschi­ plasarea hotelurilor şi a ce­ sînt mecanizate în pro­ tăţile Uzinei de fier din ţuri, creşterea productivită­ mentare, centre de pline,
toralului. pentru integrarea sînt dotate eu mobilier deo­ de imaginea panoramică a porţie de peste 90 îa Hunedoara şi ale Uzinei si­ ţii muncii. Alături, de utila­ numeroase unităţi de desfa­
lor armonioasă în circuitul de sebit atît din punct de vede­ noilor construcţii. lorlalte baze turistice aflate sută. Aceasta permite derurgice Câlan au impulsio­ jele moderne. partidul a in­ cere a legumelor şi fruetn-
valori al întregii economii re al execuţiei, cît şi al co­ In aplauzele şi ovaţiile mi­ aici în plin proces de reali- brigăzilor de mineri ca. nat extracţia minereului, vestit sume importante ta
constituie o remarcabilă rea­ loritului. In bucătăria localu­ ilor de turişti, care au fâcut în condiţii reduse de dar mult sub nivelul posibi­ Tcliuc pentru construirea şi
litate subliniată de tovarăşul lui. secretarul general al par­ o primire caldă şi entuziastă efort fizic, să realizeze lităţilor. Să amintim că, în darea în iolosinţă a puţu­
Ceauşcscu. de ceilalţi condu­ tidului apreciază faptul că conducătorilor de partid şi de (Continuore !Ht pagi a 4*o) în abataje şi galerii 1948, la naţionalizare, în­ lui de extracţie Est, a sta­
cători de partid şi dc stat. zilnic sînt asigurate trei fe­ stat pe întreg parcursul vizi­ randamente înalte.
In ceea ce priveşte dezvol­ luri de meniuri, la alegere, tei, oaspeţii ajung apoi în
Azi,
n u iiiE in ii!iiii:i iw iiii

în interiorul
• 1NI.A.S.-URJ SE videnţiat s-a terminat recol­ tiri; bazelor recoltei viitoa­ şi de la tovarăşul Casian combine. Aici, pînă azi, s-a
tatul griului în întreprinderi­ re, zilnic, la redacţie ne so­ Faur. primarul comunei Shi- slrîns producţia de pe mai
FAC PREGĂTIRI le agricole de slat. producţia sesc numeroase veşti. Spicu­ fâmăria-Orlca. Ieri, la briga­ mult de 230 hectare, existînd z arului:
PENTRU ÎNCEPEREA totală prevăzută fiind depă­ im cîteva din cele primite în da din Subcetatc a cooperati­ posibilitatea ea prin folosirea Freamătul muncii creatoare
şită cu peste 400 tone boabe, cursul zilei de ieri. vei agricole din localitatea judicioasă a utilajelor puse
RECOLTĂRII INULUI; în prezent, cu o parte din Tovarăşul Cornel Moisin. respectivă s-a lucrat cu 6 la dispoziţie, în maximum Pentru mn| bine dc «0 oameni, ziua de duminici a fost
® ALTE DOUA combine s-a început recolta­ secretarul Comitetului comu­ combine la recoltatul cereale­ trei zile bune de lucru în o zi de m unci creatoare. In lanuri şt la grădini, tiranii © CURIER
cîmp să sc încheie recoltatul
lor păioase de pe ultimele 20
tul ovăzului, altele au fost re­ nal de partid Zam, ne-a in­
CONSILII INTERCOO- partizate sâ sprijine termina­ format că cele două unităţi de hectare, iar la celelalte întregii cantităţi de grîu For­ cooperatori din Sllvaş şl Haţeg s-au ancorat In iureşul rc- Din cuprins :
colflrilor. Le-au venit şl ajutoare dinafară.
ţe masive şi un număr însem­
două cooperative agricole din
PERATISTE SE APRO­ rea secerişului în C AP., iar agricole cooperatiste din co­ comună mai trebuie strînsâ nat dc mijloace mecanice sînt
unele se revizuiesc în vede­ mună au terminat secerişul UN POPAS IN LANURILE DE LA C.A.P. SILVAŞ
- Vâ răspundem
PIE DE TERMINAREA rea trecerii la recoltatul inu­ şi treicrişul griului dc pc în­ producţia de pc cîteva zeci concentrate şi ţ>e ogoarele Şapfe combine retează spicele pionieri şl uteclşll dc la Şcoala întrebare la
dc hectare.
din
cooperativelor agricole
SECERIŞULUI ; lui de pe cele 1 100 hectare treaga suprafaţă. Aceasta a In primele zrle ale acestei Toteşti, Ostrov, Clopotiva, şl le muta rodul In sac. Pe a- generală Sllvaş. Bilanţul zilei :
rlllc alăturate doua batoze um ­
f> hectare griu recoltat cu com­
permis cn- forţele şi mijloa­
cultivate. Tractoarele rămase
• SE CONTINUA disponibile se folosesc la eli­ cele existente să fie concen­ sâptâmfni au terminat recol­ Rin de Mori şi altele, cu plu cu zumzetul lor Împrejuri­ bina, recolta de pe alte 4 hec­ - Rubrica „Oamenii
mile. Şl unora şl altora II s-au
tare treierată, 23 tone de boabe
Datorită
respectării
berarea terenului şi la execu­ trate la e-liberarca terenului tatul griului şi alte coopera­ asociat 13 camioane, două re ­ Intrate in magazii, snopii de pe de lîngâ noi"
IN RITM INTENS E­ tarea arăturilor. şi Ia executarea arăturilor, tive agricole printre care a­ stricteţe a regulilor agroteh­ morci şl patru atelaje deservite 24 hectare transportat! la arie,
dc zeci de oameni care trans­
nice. în acest an la coopera­
XECUTAREA ARA­ După unităţile din raza lucrare care s-a făcut pc mai mintim pc cele din: Boşorod, tivele agricole din Geoagiu port! snopit la arie sau boaite­ 15 hectare dc mirişte eliberată - De ici, de colo
Ratiz, Streisîugeorgiu,
Valea
de baloţll rămaşi In urma pre­
le înspre magazii. Lucrcaz! ISA
consiliului interc'*operatîst Si- mult de 70 de hectare. La
TURILOR. meria. care au încheiat pri­ C.A.P. Ţebea. nc scrie tova­ Sîngeorgiului etc. Inginerul şi Aurel Vlaieu s-au depăşit de (!ranl cooperatori şl 30 <lc sei «le balotat. SPORT
producţiile de grîu prevăzute
mele pe judeţ secerişul, cu răşul loan Icvuţa, secretarul Valon lin Toii loan ne-a făcut iniţial cu cîtc 228 şi respec­ AL DOILEA POPAS, LA GRADINA C.A.P. HAŢEG — Divizionarele C pre­
precizarea că la C.AP Strei-
Deşi în ultimele zile vre­ realizări de seamă se pre­ comitetului de partid din co­ sîngeorgiu concomitent cu se­ tiv 197 tone boabe Pentru Intilnlm aici In Jurul a ISO beton alte două vagoane ce vor
mea a fost instabilă, ploile zintă şi consiliile intercoopc- operativă. sc lucrează intens cerişul s-n încheiat şi treie­ a asigura obţinerea unor re­ oameni. salariaţi Ia T.G.C.L., pleca pc adresa Consiliului gătesc noul campionat
spital, abator,
meşteşugari dc
căzute frînînd rilmul de lu­ ratiste Deva şi Uia unde, pî- la treieriş şi la executarea a ­ ratul, astfel unitatea avînd colte bogate si în anul vii­ la cooperativele „Retezatul" şi popular municipal Deva. La fa­ — Informaţii, note
brica «le conserve, pentru ame­
cru la seceriş, pe suprafeţele nâ ieri. au mal rămas supra­ răturilor. Datorită organizării posibilitatea să-şi onoreze in­ tor, imediat după eliberarea ..Haţcgana", elevi dc Ia liceu najarea unor spaţii dc produc­ (pagina a ll-a)
judicioase a muncii, toate lu­
unde starea terenului şi a la­ feţe minime de pe care tre­ crările de sezon sr încadrează tegral obligaţiile ce i-au re­ terenului s-a trecut la admi­ şl şcoala generală. Lucrează cu ţie au răspuns Să din muncito­
toţii la recoltatul fasolei şi cas­
rii liberi in acea zi. La chema­
nurilor a permis sâ se intre buie strînsâ recolta. Dintre în graficele stabilite. venit la predarea cerealelor nistrarea de îngrăşăminte traveţilor. Două autocamioane rea comitetului orăşenesc dc
cu mijloacele mecanizate s-a cooperativele ' deservite de Din comuna Rom os. ne-a pâioase la fondul centralizat chimice şi la executarea ară­ şl o remorc! fac naveta grAdl- partid şt a consiliului popular © Randament şi efi­
nă-fabrlca «le conserve,
unde
continuat recoltatul cereale­ S.M.A Ilia. doar la Burjuc şi relatat tovarăşul Zcvedei Stă- ai statului. turilor. La C.A.P Geoagiu. produsele revoltate încep s! fie orăşenesc s-a răspuns cu ela­ cienţă în exploatarea şi
nul creator al muncii.
lor pâioase Ca urmare a e- Gurasada mai aveau ieri de nilă, secretarul comitetului • Pentru încheierea grabnică spre exemplu, s-au fertilizat prelucrate. In fişele Ţintarului Mai bine «Ic 450 de oameni industrializarea lemnu*
rforturilor depuse de coope­ efectuat recoltatul pe 15 şi comunal de partid, primii ca­ a recoltatului, în cooperati­ 115 hectare eu superfosfat şi cantităţile slnt exprimate In ci­ au renunţat In această primă lui
fre exacte : 1 100 kg fasole şl
ratori şi mecanizatori. s-a respectiv 30 de hectare. re au terminat secerişul sînt vele agricole din zona Haţe­ se lucrează intens Ia arături. 2 “00 kg castraveţi. zi do auguAt Ia Iarbă verde, la
plăcuta senzaţie a apel dc rlu
Freamătul muncii c prezent şl
reuşit ca în majoritatea uni­ In Jeeăturâ cu terminarea cooperatorii din Pişchinţi. In gului. unde cerealele pâioase Pregătirea producţiei viitoare pe alte şantiere. sau de ştrand, la excursii ori - Dis-de-dimineaţâ prin
tăţilor agricole sâ se termine secerişului în unele coopera­ celelalte trei cooperative, ieri au ajuns mai lîrziu la matu­ impune ea acest procedeu In staţia C.F.R., din două va­ alte preocupări de «cest gen. piaţa Hunedoarei
secerişul griului, pînă la tive agricole, cu desfăşurarea s-n lucrat din plin la recol­ ritate. au fost deplasate peste goane sosite, mtînritoril fie la Se vor duce duminica viitoare
in ziua cînd alţii vor veni să
I.G.C.L. au descărcat ÎS OOft bu-
strîngcrea întregii producţii treleri.şului, cu eforturile ce tai. astfel fiind posibil ea in 30 dc combine. Ieri. pe ogoa­ să-şi găsească materializaren cAţI cărămizi, Incărclndu-le in le la locul şl să-şi consacre — Agendâ — TV# ra­
parte «lin timpul lor liber acti­
râminînd de efectuat această se depun pentru a înmagazi­ cel mult o zi bună' de lucru în toate unităţile agricole co­ «camioane şl Iransportindu-le la vităţii obşteşti, creatoare,
lucrare pe mai pulin de 1 000 na producţia dc pe ultimele şâ se înmagazineze producţia rele C.A.P. Unirea, ne-a in­ operatiste din judeţ. locul dc depozitare. AJâturi, 34 dio şi cinema
de salariaţi «le Ia I.I.L. încarcă
hectare hectare şi cu acţiunile ce se de pe ultimele hectare. O şti­ format preşedintele coopera­ cu borduri din prefabricate din PETRE FARCAŞ1U (pagina a lll-a)
Cu xczitllafc demne de ©• întreprind în vederea pregă­ re asemănătoare am primit tivei, Ion Cotan, au lucrat lî N. TIRCOB