Page 17 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 17
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!
Intervenţie românească
în Comitetul O.N.U. pentru
folosirea paşnică a terito
riilor submarine
Notă externă: 0 lege cu
caracter antimuncitoresc
Structura internă a Lunii
este diferită de cea a
Pămîntului
ANUL XXIII. Nr. 5156 VINERI 6 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI
Vizita de lucru a tovarăşului Un program concret de acţiune
NICOLAE CEAUŞESCU pentru perfecţionarea muncii educaţionale
la Tulce inimă, care exprimă conden faţă comunişti care se ridică «cris nici un articol de către întocmit şi completat progra
Sînt cuvinte care merg
la
răspunderea cu care a fost
asemenea, la gazeta
tul. De
la nivelul acestui înalt titlu
s-o
de perete din secţie nu
sat, plastic, tot ceea ce simte
cu membri de partid care nu
mul de acţiune al organizaţiei
noastră
muncitoare,
clasa
înalta sa responsabilitate de răspund întru totul îndatoriri comuniştii din schimbul B. de partid. Organizaţia de par
tid a schimbului şi-a propus
lor. Comuniştii Dumitru Şer-
Dezbaterile din adunare —
clasă conducătoare a societă ban. Tiberiu ‘Pascu, Alexan la care a luat parte tovarăşul ca în luna septembrie să
ţii. dru Nojogan, IIie Milian, Ba- David Lazâr, secretar al Co facă o dezbatere despre supe
Unul din importantele oraşe-porturi dunărene ale Municipiul de Ia gura Deltei i-a avut ca oaspeţi pe
— Programul elaborat de lint Zoltan, Costel Amancei, mitetului judeţean Hunedoa rioritatea moralei comuniste
(arii, municipiul Tulcea, a cunoscut, în cursul zilei de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae tovarăşul Nicolae Ceauşescu Elorea Stanca, Dumitru Bru- ra al P.C.R. — s-au referit la faţă de morala burgheză, de
joi, momente de puternic entuziasm şi de reafirmare Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, privind activitatea politico-e- jan dovedesc, prin întregul necesitatea intensificării mun spre modul de comportare a
ducativâ mi-a rămas puter
hotâritâ a ataşamentului populaţiei sale la politica pe tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Leonte nic întipărit în minte şi de lor comportament, că aa . în cii de educaţie a tinerilor, la comuniştilor în producţie, fa
Răutu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ şi Ion ţeles să se situeze in fruntea datoria fiecărui comunist, fie- milie şi societate, iar în luna
Partidului Comunist Român, a statului nostru socialist spre el o să vorbesc şi copi decembrie referitor la rolul
Stânescu. ilor mei — a arătat comunis
de dezvoltare neîncetată a vieţii materiale şi spiritua de conducător politic al orga
In vizita in judeţul Tulcea, conducătorii de partid tul Ilic Mîlian din organiza nizaţiei de bază în etapa ac
le a ţârii, de ridicare continua a standardului de viaţă şi de stat au fost însoţiţi şi de un grup de scriitori a ţia de bază, schimbul B. a o- tuală. Cu toţi salariaţii schim
al poporului. flaţi la odihnă pe litoral. ţelâriei Siemens Martin nr. 1 Adunări de dezbatere a bului se va organiza în luna
de la C.S. Hunedoara. Noi, octombrie o dezbatere pe te
care creştem copii, avem dato ma : „Rolul muncitorului de
ria de a-t educa în spiritul
Joi dimineaţa, un elicopter, concepţiei clasei muncitoare ; activităţii politico-educative producător şi proprietar colec
avîndu-i la bord pe secreta să pretindă de la societate tiv al mijloacelor de produc
rul general al partidului, pe Cuvîntarea tovarăşului numai dacă dau ceva societă ţie". S-a trasat ca sarcină bi-*
ceilalţi conducători de partid ţii, numai dacă muncesc. roului organizaţiei de a în
Si de stat. îşi ia direcţia de Colectivul de muncitori şi tocmi, încă de pe acum, - un
zbor către Tulcea Dobrogca, maiştri din acest schimb es colectivului, că se consideră cârui cetăţean de a respecta grafic ca expunerile ce se vor
străbătută de-a lungul. din NICOLAE CEAUŞESCU te un colectiv bun, care se conducători politici la locuri legile statului (şi în acest sens ţine în 1972 în adunările de
■sud, de )n Mangalia, pînâ la dăruieşte cu abnegaţie pentru le lor de muncă. In toate o biroul organizaţiei de bază partid, ale grupei sindicale şl
nord, la Tulcea, înfăţişează caziile ei sînt combativi, tră trebuie să facă mai mult pen organizaţiei U.T.C.
un tablou de o diversitate îndeplinirea sarcinilor dc iesc problemele care se pun tru popularizarea legilor), a Biroul organizaţiei de bază
unică. In dreapta aparatului plan, pentru respectarea an în dezbaterea adunărilor ge . gitatorii să fie mai bine pre va revedea agitaţia vizuală,
de zbor, marea de smarald mitingul oamenilor muncii gajamentelor asumate în în nerale. Spre deosebire de a gătiţi pentru a putea explica axînd-o pe popularizarea sar
trecere. Pc parcursul a 7 luni
pierzîndu-se în orizonturi fă ceştia, alţi membri de partid oamenilor sensul unor mâsurj cinilor de plan şi a angaja
ră limită, brodată de plajă el a elaborat în plus peste ca Chcorghe Bluos, Cornel şi ca adunările generale să mentelor luate în întrecerea
ca o fîşie de aur. de o cunu ! 200 tone de oţel de bună ca Mane. Tiberiu Sâtmâreanu. constituie adevărate şcoli de socialistă şi va asigura infor
nanta salbă continuu de sta din municipiul şi judeţul Tulcea este materializată şi munca Moise Ciobotaru sînt inactivi educaţie. Discuţiile purtate de marea politică a oamenilor
această realizare
litate. In
nă de verdeaţă, de impresio
şi unii au avut abateri de la
ţiuni ce sfîr.şeşte abia la Nă politicâ-cducativâ desfăşurată morala comunistă, fiind sanc comuniştii Constantin Dinu. muncii prin prezentarea ope
Berta,
Florea Stanca,
Pavel
rativă a problemelor impor
vodari. In stingă, stepa do de organizaţia de bază. de ţionaţi de către adunările ge Costel Amancei, Balint Zol
brogeană. devenită, prin or Dragi tovarăşi, zătoare a anului trecut, un agricultură. Intr-adevăr, în comunişti. nerale Chiar în adunarea des tan. Vâîean Merţ şi alţii au tante apărute în presă, înain
ganizarea superioară, .socia spor al producţiei industriale trecut, producţia agricolă din — Nu se poate spune — şi chisă de dezbatere, deşi vizai» te sau după terminarea lucru
listă, a muncii, prin mecani Daţi-mi voie să încep prin globale de peste 11,5 la su Tulcea era foarte mică, .As rezultatele o dovedesc — că de informarea biroului orga constituit o expresie a matu lui, precum ,şi înainte de in
tn
rităţii politice, o dovadă
zarea intensivă, prin irigaţii, a vă adresa dumneavoastră, tă. faţă de circa 9 la sută, cit tăzi. după cum aţi auzit nici, biroul organizaţiei de bază nu nizaţiei de bază şi de unii plus că programul de educa trarea în ordinea de zi a a-
dunârilor de partid, sindicat
pămînt la fel de roditor ca tuturor locuitorilor munici era prevăzut în plan. Aceasta s-a obţinut o producţie la ş-a ocupat de munca de edu vorbitori, ei nu au luat euvin- ţie comunistă elaborat dc se
Bărăganul, care a cîştigat re piului şi judeţului Tulcea un •înseamnă că clasa • noastră gr-iu-de peste 2 500 kg la hec care — spunea Tiberiu Pascu. tul. cretarul general al partidului sau ale U.T.C. Vor fi organi
corduri şi a bătut recorduri călduros salut din partea Co muncitoare, ţărănimea. inte tar ; este o producţie bună, Avem însă în această privin zate. ce! puţin trimestrial,
la cultura grîului. la porumb, mitetului Central al partidu lectualitatea. întregul popor deşi noi dorim ca în viitor ea ţă foarte multe probleme de Adunarea a analizat cu exi a fost primit deplină în recenzii asupra celor mai im
la struguri, în creşterea ani lui, a Consiliului de Stat şi au început cu succes munca să fie şi mai mare. rezolvat, de pus la punct. A genţă domeniile în care mun credere, că oţelarii hunedoreni portante opere, audiţii muzi
malelor. Se dezvăluie cu ge a guvernului Republicii So pentru realizarea noului cin Toate aceste realizări vă- vem şi comunişti care nu au ca organizaţiei de partid ore au înţeles semnificaţia Iul cale colective, se va asigura
nerozitate ochiului cercetător cialiste România. (Aplauze cinal. Avem tot temeiul să dqsc superioritatea orinduirii constituit întotdeauna un carenţe. S-a apreciat, de e deosebita, uriaşa sa importan participarea salariaţilor din
un univers bogat de fapte. puternice, prelungite). spunem că programul elabo exemplu. xemplu, că la munca poli tă pentru formarea etico-mo- schimb la acţiunile întreprin
Zeci de vase în portul Con rat de cel de-al X-lea Con socialiste. Oricine poate veni Informarea prezentată de tică de la om la om participă rntâ o omului de tip nou, con se de cabinetul tehnic al
stanţa îşi aşteaptă rîndul la Vizita de lucru pe care o gres al partidului este pe să vadă ce a realizat poporul biroul organizaţiei dc bază — numai o parte dintre comu structor al societăţii socialis
încărcare sau descărcare, facem în municipiul şi jude deplin realist, că el corespun-, nostru sub conducerea comu a cărei notă dominantă a fost nişti. că Ia învâţâmînlul do te multilateral dezvoltate
tractoarele ară pe cîmp. co ţul dumneavoastră are loc la niştilor. prin munca, prin combativitatea, autoexigenţă partid unii îşi asigură doar Ceea ce merită subliniat şi ((Continuare. in pog. a 2-o)
şurile de fabrică fumegă, începutul noului cincinal. Do dc posibilităţilor poporului dîrzenia eu care a ştiut şi muncitorească — a pus faţă in prezenţa fizică, nu iau cuvln- reţinut, de asemenea, este
resc. în primul rînd. să men nostru şi va fi nu numai în ştie să învingă nenumărate
cercetătorii arheologi sint in deplinit, dar chiar depăşit.
plină activitate la Histria, pe ţionez cu satisfacţie contri (Aplauze puternice, prelungi greutăţi. Oamenii muncii în
partidului
făptuiesc politica
platforma industrială în de buţia pe care oamenii muncii te).
venire a Tulcci se implan de pe aceste meleaguri au n- Realizările construcţiei so pentru că sînt convinşi La Deva s-o deschis
tează piloţi, se sudează în dus-o la înfăptuirea cu suc cialiste se observă pretutin că ca slujeşte făurivii
aer liber părţi ale unor im ces a . cincinalului 1966—1970. deni — şi ceea ce se poate ve fericirii şi bunăstării po ieri
porului, că toate aceste re
punătoare recipiente. Activi Realizarea planului cincinal dea la Tulcea, atît în oraş cit alizări sînt chemate să trans
reprezintă un remarcabil suc
tate. pretutindeni actîvitale. şi in judeţ, constituie o ex forme România într-o puter
muneă creatoare. Este nota ces pe carp poporul nostru presie grăitoare a faptului că nică ţară socialistă, cu o in Un nou şantier
specifică a României contem l-n obţinut in transpunerea în dustrie înaintată, cu o agri
porane. caic sub semnul so viaţă a sarcinilor de dezvol partidul nostru înfăptuieşte al tineretului
cialismului. îsi croieşte. în tare socialistă a patriei noas neabătut, pas cu pas. politi cultură dezvoltată. în care
prezent, un viilor luminos. tre — şi, de aceea, adresez ca sa de aşezare raţională a nivelul de trai al poporului să Peste 150 de tineri au ;
industriei pe întreg teritoriul
Ajuns la Dunăre, aparatul tuturor oamenilor muncii din crească neîncetat. (Aplauze fost prezenţi ieri Ia des- |
de zbor descrie un cerc larg municipiul şi judeţul Tulcea ţârii, de ridicare pe această puternice, prelungite). Iată de ehiderea, într-o atmosferă j
deasupra municipiului Tul cele mai calde felicitări pen bază a tuturor localităţilor ce întregul popor urmează dc puternic entuziasm, a ;
cea. după care aterizează i>c tru contribuţia pe care au a patriei noastre pe o treaptă neabătut politica partidului şantierului permanent «al j
stadionul orăşenesc.' Aici un dus-o. (Aplauze puternice). superioară de civilîz.aţie şi comunist, văzînd in această tineretului dc la viitoarea j
mare număr de oameni ni Adresez aceste felicitări şi progres; aceste realizări re politică chezăşia înfăptuirii Casă dc cultură a muni- i
muncii primesc pe conducă organizaţiei judeţene de par prezintă, totodată, o dovadă în viaţă a năzuinţelor sole de cipiului Deva. Zilnic, nu- j
torii de par'id şi de stat cu tid. comuniştilor, care au şti a faptului că Partidul Comu mai bine. Sînt convins că meroşi tineri din intreprin- j
ovaţii, cu vii şi îndelungi n- ut să organizeze şi să condu nist Român face totul pentru dacă Eminescu ar fi astăzi deri şi instituţii, elevi şi I
plan/.e. Se flutură stcgulcte, că oamenii muncii în lupta bunăstarea şi fericirea po aici — .şi printre noi se gă studenţi, vor fi prezenţi i
se aruncă buchete de flori, pentru realizarea în bune porului nostru. (Aplauze pu sesc patru scriitori — ar fl aici, in schimhul patriotic !
mii de glasuri' sermdrază eondiţiuni a sarcinilor cinci ternice). de acord cu mine oo să schim al muncii, la Acţiunile de
..P C.R -P C.RT. „P. C. R.- nalului pe care l-am înche Cunosc Tulcea încă dc a- demolare şî AincnajAre a
Crnuşcscn". „Ceauşescu şî iat. (Aplauze puternice). cmn 25 de ani ; am mai vâ- băm cuvintele pe care el le-n terenului destinat unuia
poporul". O marc pancartă Am trecut la realizarea cu zut-o Ş> cu doi anţ în urmă. atribuit lui Mircen cel Bă- dintre cele maî moderne
ii înlîmpină pc oaspeţi eu succes a sarcinilor trasate de şi pot să spun că, intr-ade trîn — şi anume : .Eu îmi obiective social - culturale
urarea : „Rine aţi venit, iu Congresul al X-lea, n preve văr, nu numai faţă de acum apăr fericirea, bunăstarea, din Deva. Prin munca lor,
biţi eondueători ai partidului derilor cincinalului 1971-1075. 25 de ani, dar faţa de ultimii ci alătură inscmnul entu
şi statului. în judeţul Tulcea". După cum aţi auzit aici. re doi ani, aici au avut loc ziast al vîrstci tinere, te
In numele oamenilor mun zultatele obţinute în judeţul transformări puternice ; în (Cdntinuote >n.pag./a 4-a) Stru/i.liim cilindrilor pentru laminoare cere din partea executantului pricepere şl atcntlc deo meliei acestei importante
cii dm judeţ, tovarăşul Teo dumneavoastră in primele 7 prezent, a început în judeţ sebită, calitâll pe care comunistul lulus Ardelcanu lo Întruneşte cu prisosinţă. instituţii dc cultură şi e
dor Comnn. pnm-sccrctar al luni ale acestui an şi ale cin construcţia unor mari obiecti ducaţie a oraşului.
Comitetului judeţean Tulcea cinalului sint excelente. Pe ve industriale, care vor aşe
întreaga ţară, în această pe za Tulcea în rîndul centre
rioadă planul a fost realizat lor industriale ale României
(Continuare bv.pog. a 4-0) in proporţie de 102,7 la sută. socialiste. (Aplauze îndelun SECERIŞUL SE EFEC TU EA ZĂ PE ULTIMELE HECTARE
ceea ce înseamnă, în compa gate).
raţie cu perioada corespun Aveţi rezultate bune şi în
CHEMARE Activitatea pe ogoare trebuie să continue in ritm intens
adresată tuturor pionierilor şi şcolarilor
BâiâVia decisivă desfăşura tehnice stau snrcinj de mare Chirii A, director general ad- tăţile agricole s-a făcut am feţele stabilite, deoarece pro
ţării de către unitatea de pionieri a Şcolii de cereale pâioose s-a înche răspundere privind pregătirea juncţ la Direcţia generală ju plasarea cerealelor păioase centul înregistrat pinăacum la
tă pentru strîngerea reeollei
deţeană
pentru agricultură,
temeinică a recoltei viitoare.
pentru anul următor. La defini
ogoarele de vară — sub 40 la
iat în majoritatea cooperati Printre cooperativele agrico industrie alimentară, silvicul tivarea schiţelor este necesar sută — nu poate fi conside
generale nr. 56, Bucureşti velor agricole din judeţ, cu le care au încheiat in ultime tură şi ape, ne-a reliefat cîte să se aibă în vedere stabilirea rat ca satisfăcător.
excepţia unor unităţi din ra le zile secerişul, iar unele Şi va din obiectivele care tre judicioasă a tehnologiilor ce Pregătirea temeinică a ba
treierişul se situează şi cele
Râspunzlnd chemării partidului de a ne rilor noştri, la recondiţionarea şi îmbogăţi za consiliilor intercooperatis- din comunele Burjuc, Beriu, buie să stea in centrul aten se vor aplica pe fiecare tarla, zelor recoltei viitoare este
ţiei şi preocupării consiliilor
aduce contribuţia, după puterile noastre, la rea materialului didactic ! te Haţeg, Toteşti, Orâştie şi Mărtineşti, Baru şi altele. Es în funcţie de agrofond şi soiul strihs legată .şi de modul cum
măreţul efort creator al poporului, noi, pio — să facem eît mai plăcută prima zi dc Geoagiu, unde au mai rămas de conducere şi a cadrelor cultivat. De mare Însemnătate sc rezolvă problemele care
nierii dc la Şcoala generală nr 56. chemăm şcoala pentru cei mai mici colegi ai noştri ! mici suprafeţe pe care trebuie te de remarcat faptul că o tehnice din unităţile agricole. este ca pe terenurile unde privesc sâminţa. Pe lingă im
pc toţi pionierii si şcolarii ţârii să urmăm — să continuăm a dovedi, de-a lungul în efectuat secerişul. Terminarea preocupare de căpetenie a In această ordine de idei es s-au semnalat atacuri de boli pulsionarea acţiunii de selec
pilda părinţilor şi fraţilor noştri maî mari tregului an, grija noastră pentru şcoala în acţiunii respective, care mar conducerilor C.A.P. din Bur te important ea in fiecare u sau dăunători, pe care urmea tare, se cere să se manifeste
— comunişti şi uleoişti —. care în uzine şi care învăţăm. Să cultivăm în rîndul cole chează un moment hotăritor juc, Beriu, Romoşcl — să a nitate să se ţină seama de ză să se insâminţeze toi pă- grijă sporită pentru evitarea
pe şantiere, pe ogoare sau în institute, săvîr- gilor respectul faţă de şcoală, de profesorii în lupta pentru înmagazîna- mintim doar cîtevn exemple experienţa anului curent în ioase, să fie aplicate trata amestecării soiurilor şi depo
şesc zi de zi glorioase fapte dc muncă în şi comandanţii noştri, faţă de activitatea roa fără pierderi a întregii — a constituit-o onorarea in cultura griului, să se fructi mentele adecvate la sol. zitării seminţei in straturi
folosul patriei. neobosită a clasei muncitoare, a făuritorilor recolte, reprezintă, desigur, tegrală a obligaţiilor la fon fice cu maximă eficacitate O importanţă deosebită pre subţiri. Pentru a intâlura ri
dc bunuri materiale, a celor care nc creează un rezultat meritoriu al efor dul' centralizat al statului, învăţămintele desprinse. Pro zintă iniţierea încă dc pe a
Pionieri şi şcolari. minunate condiţii pentru o copilărie fericită, nele neajunsuri -semnalate în
— să facem din ultima săptâmînă o va pcntf'U un viitor luminos. turilor susţinute depuse de iransportînd la bazele de re ducţiile medii de 2 800-3 500 cum a unor ample acţiuni in anii precedenţi, probele des
canţei o sâpfâmînă a muncii puse în slujba Pionieri, cooperalori şi mecanizatori, cepţie toate cantităţile de pro leg grîu la hectar care s-au ob vederea administrării îngrăşă tinate analizelor de laborator
patriei I Veniţi cn loţii să întîmpînâm cu fapte eforturi care au fost răsplăti duse datorate dn contul uiu ţinut la C A P. Simeria, Geoa mintelor organice şi minerale vor fi luate numai din stocul
— să rugăm conducerile şcolii să ne în pioniereşti demne cca de a Il-a Conferinţă te prin obţinerea unor spo mului, al muncilor executate giu, Bobîlna, Foit .şa. sînt pe suprafeţele destinate în- de seminţe condiţionate.
credinţeze nouă sarcina pregătirii gosixidă- Naţională a Organizaţiei Pionierilor din Re ruri substanţiale — de ordi dc S.M.A. sau împrumuturi urmarea firească a amplasă sâmmţârilor de toamnă. Pe Ln finalizarea in cele mai
reşti a localurilor în vederea deschiderii nou publica Socialistă România, să dovedim prin nul miilor de tone — la pro lor. rii judicioase a culturii, folo Ungă cantităţile de îngrăşă bune condiţii a tuturor acţiu
lui an şcolar ! muneă dragostea noastrâi fierbinte, devota ducţia dc grîu. Cu aceasta în Apreciind că rezultatele în sirii unor seminţe din soiuri minte Organice, există viu stoc nilor care privesc înmaga/.i-
— să reamenajâm şi să pregătim grădinile mentul faţă dc patrie şi popor, faţă de Parti- să activitatea pe ogoare nu se registrate în acest an la cul productive, executării în bu de peste 500 tone supcrfosfal. narea întregii recolte a aces
din jurul şcolilor, terenurile de sport şi dc du) Comunist Român, părintele nostru drag. poate considera încheiată, tura grîului reflectă existen ne condiţii a lucrărilor de iar in perioada următoare se tui an cit şi pregătirea pro
joacă • dacă avem in vedere că a mai ţa unui potenţial ridicat dc pregătire a terenului, fertili vor mai primi. în baza co ducţiei viitoare sint chemate
— să împodobim şi-să pregătim sălile dc Comandant de unitate, rămas de treierat recolta de producţie in cooperativele a- zării. respectării epocii opti menzilor şi repartiţiilor, încă să-.şi aducă întreaga contribu
clasă, laboratoarele, atelierele, sălile dc gim prof. pc mai mult de 3 000 hectare, gricolc caic. prin aplicarea cu me de semănat şi îngrijirii a 1 100 tone. Se impune insă ca ţie organizaţiile de partid,
nastică. şcoala întreagă pentru primele ore ELISA8ETA GHEORGHIU că de pe acum in faţa organi stricteţe a tehnologiilor înain tente a culturilor pînâ la re fertilizarea terenului să se consiliile populare comunale,
dc curs ! Preşedinte de unitate zaţiilor de partid, a conduceri tate de producţie, poate fi tot coltare. Am reţinut că, în facă în timpul cel mai scurt conducerile unităţilor agrico
— să contribuim, sub conducerea profeso PODOLCANU MONICA mai bine valorificat în anîi posibil şi imediat să sc efec le, cadrele tehnice, toţi coo
lor de unităţi şi a cadrelor următori, tovarăşul ing. Emil baza indicaţiilor date, în uni tueze arături pe toate supra peratorii şi mecanizatorii. /