Page 18 - Drumul_socialismului_1971_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5156 O VINERI 6 AUGUST 1971

EXIGENTĂ IN PROCESUL FOR­

MĂRI! CONŞTIINŢEI SOCIALISTE

Procesul amplu şi pro­ ori, în procesul edificării noii primare Itberâ a părerilor, dezbatere
fund al edificării orînduirh societăţi, preocupaţi de solu­ n-au fost bine înţelese de că­
socialiste, atlt pe plan mate­ ţionarea problemelor econo­ tre toţi oamenii. Aceasta s-a
rial, cît şi spiritual, al con­ mice şl sociale de mare an­ adăugat într-un fel la menta­
ştiinţei, nre Joc In condiţiile vergură, am uitat de acest litatea deja formată la unii
unei confruntări permanente duşman, care trăieşte sub for­ că dacă trăim şi muncim în­
intre nou şi vechi, între for­ ma mentalităţilor învechite, tr-un stat socialist, al oame­
ţele înaintate, active, ale so­ mic burgheze, retrograde, al­ nilor muncii, individul se
cietăţii şi cele retrograde. teori i-am ignorat puterea de poate manifesta oricum, in­
Secretarul general al par­ influenţare. Desigur, acestea tr-un fel de libertate râu în­ combinatului, în forme de ca­
tidului, tovarăşul Nîcolae n-au avut puterea să ne îm­ ţeleasă, fără sâ ţină seama lificare şi ridicare a califică­
Ceauşescu, abordează proble­ piedice, să ne abată de pe de reguli şi norme de condui­ rii, In concursurile ,,Cinc ştie
mele dialecticii forţelor de drumul nostru impetuos. Do­ tă. Aşa cum subliniază tova­ meserie — cîştîgâ", în forma
producţie şi conştiinţei în- vadă sînt marile succese pe răşul Nicolae Ceauşescu, mul­ tiiIe cultural-artistice la nivel
tr-o viziune nouă, de pe o care poporul nostru le-a do- te asemenea manifestări
poziţie activă, militantă, de bîndit sub conducerea fermă le-am tratat cu duhul blînde- de secţie
înaltă exigenţă comunistă : şi înţeleaptă a partidului. ţli, cu îngăduinţă. Modul a­ Principalul accent în mun­
„ ..dezvoltarea conştiinţei se Dar prezenţa şi acţiunea u­ cesta de a gîndi şi acţiona a ca politică se va pune pe
realizează mai încet, râmînc nor factori de conştiinţă le favorizat stări de lucruri ne- munco de !a om la om, p»
de multe ori în urma dezvol­ simţim, iar analiza profundă corespunzâtoare. Am întîlnit convorbiri, schimburi dc ex­
tării forţelor de producţie. şi sarcinile noi. pe care tova­ nu o dată situaţii clnd or­ perienţă, mese rotunde, intil-
Dar consider că în condiţiile răşul Nicolae Ceauşescu ni le ganizaţiile de partid n-au luat niri ale tinerilor cu muncito­
socialismului, noi nu trebuie pune în faţă, ne arată că în poziţie hotârîtâ de combatere rii evidenţiaţi In producţie,
să ne mulţumim cu această a neajunsurilor, a atitudini­ Deşt UnArA, Fabrica dc stil p» hidraulici Vulcan a reuşit sA sc Integreze raplil cu realizări bune In economia Iniiicdorcana. pc explicarea convingutu.ire
constatare, ci trebuie să ac­ faţa întregului partid se des­ lor înapoiate faţă de muncă, Vâ prezentam In Imaginea de fa |A un aapecl din hala -de slrunjlrc o cilindrilor pentru sllfpl. Foto: V. ONOILI a condiţiilor dc muncă din
ţionăm cu toată fermitatea chide un front larg de luptă faţă de legile statului. Aite- trecut, a luptei partidului
împotriva mentalităţilor în­
pentru a nu se ajunge la a­ vechite ori, s-a luat atitudine, dar nostru şi a noilor cornuţii
ceastă rămînere în urmă, — Care sînt, după opinia destul de blîndâ, astfel îneît create astăzi tinerelului, fie­
pentru a asigura ridicarea dumneavoastră, în acest con­ cel care comitea abaterile nu cărui om al muncii dc a se
continuă a conştiinţei maselor text, a) sporirii exigenţei, tră­ simţea riposta colectivului. Duipâ trei trimestre de cut şi util a timpului liber. discutînd într-un vocabular pra dispariţiei de acasă a realiza.
de oameni ai muncii, deoare­ săturile caracteristice ale co­ O asemenea situaţie Tntîlnim muncă, de efort continuu, S-a întîmplat însâ# că aces­ teribilist, sînt aspecte cc re­ elevei C. Estera din Deva, j Comuniştii din schimbul H
ce numai aşa clasa muncitoa­ muniştilor ? la autobază, unde mulţi lu­ vacanţa mare înseamnă te cluburi au activat frumos ţin atenţia opiniei publice. (Gojdu. bloc E 7, ap. 30). ca­ au ţinut sâ dea greutate < u-
pentru elevi o lungă .perioa­
re îşi va putea îndeplini ro­ crători îşi permit sâ încalce doar pe la începutul vacan­ In baruri, deseori poţi In- re „plecată” în 11 iulie a.c., vîntului lor, adeziunii ferm-»
lul său de clasă conducătoa­ Loghln Dineş, secretar al legile statului, iar organizaţia dă de destindere, de recre- ţei, după care, datorita poa­ tilni şcolari ce afişează fi­ a fost depistată dc către la întreaga politică a partidu­
re. numai aşa poporul, stâpîn Comitetului de partid al I.M. de partid nu încearcă cu des­ ere, de refacere a potenţia­ te... caniculei, au căzut în­ gura clientului de profesie. organele de miliţie tocmai
pe destinele sale, îşi va pu­ Barza ; tulă fermitate curmarea ne­ lului intelectual şi fizic, ab­ tr-un dulce anonimat. Oare, chiar nimeni nu ur­ la Timişoara, în compania lui şi statului nostru, dezba­
tea construi în mod conştient» — Angajarea, spiritul de regulilor. Mai grav este fap­ solut necesar pregătirii li­ Observăm zilnic o seamă măreşte aplicarea legii caic dc loc onorabilă a unor per­ terilor din adunare prin r e ­
nei noi etape de studiu. A­
tul că unele persoane, puse pare deci acum — faptul e de tineri, a căror podoabă interzice vînzarea către c- soane fată ocupaţie. Părin- 3 examinare;* şi majorarea an­
gajamentelor luate in inlrp-
capilara frizează
ridicolul,
în funcţii de răspundere, a- de natura firescului — o levî a băuturilor alcoolice ? ţii nu s-au interesat dc a-
M A S A pârâ pe cei care nesocotesc psihologie a vacanţei, un a- îmbrăcaţi pestriţ, fistichiu, In perioada vacanţei sc ecastă dispariţie de la domi­ cere împreună cu cctclalî»
legile şi regulile instituite. numlt mod de viaţă, carac­ şocant; eleve, chiar şi la petrec Insă şi alte „feno- ciliu a fiicei lor şi nu era schimburi ale O.S.M. nr. 1
Vă dau un exemplu; gestio­ vorba de cîteva ore, ci de vor fi elaborate peste planul
viitorul...'’. dăruirc, hotârîrea fermă de a narul Gheorghe Faur de la terizat de un program le­ cinci zile şi cinci nopţi ! anual 4 Onn tone dc oţel de
Nu trebuie să ne mulţumim îndeplini exemplar sarcinile cooperativa din satul Bucu- jer, deconectant, deosebit de Nu încape îndoială, e- calitate superioară, cu ! fino
cu constatarea, ci să acţionăm ce le stau în faţă. Covârşitoa­ reşci ajunge sâ delapideze o cel din timpul zilelor de xcmplete citate se manifes­ tone moi mult docit prevedea
energic, cu fermitate pentru rea majoritate o comunişti­ mare sumă de bani, iar cînd şcoală. tă singular şi sînt puţine ca angajamentul de pînă acum
ridicarea continuă a conştiin­ lor a fost şi pînâ acum de­ îşi Hă seama că e în pericolul Dar vacanţa oferă şi fa­ Vacanţa-pam ă număr. Nu aceasta caracte­ Organizaţia de partid vn mo­
ţei oamenilor muncii. Aceas­ taşamentul cel mai energic în de a fi descoperit, cere trans­ vorizează numeroase prile­ rizează elevii hunedoreni. biliza întregul colectiv dc sa
ta este chemarea, aceasta este acţiune, cel care a influenţat fer la O C.L. şi. lucru grav. juri de evaziune de la regu­ In marea lor majoritate, a- lariaţi la respectarea cu stric­
una din sarcinile fundamen­ şi a determinat obţinerea unor preşedintele cooperativei îi lile de comportare şcolară. coştia se manifestă orieînd teţe n prevederilor tehnolo­
tale de partid pentru o lungă rezultate de prestigiu în mun­ eliberează cu multă senină­ Survine pericolul abando­ .şi oriunde într-un mod gici de lucru, n programelor
perioadă. că. Comuniştii, oameni de tate dovada de corectitudine nării unor deprinderi for­ în educaţie? demn atît din punct de ve­ dc revizii şi reparaţie, la va­
Cum acţionează organizaţii­ înaltă ţinută morală, formea­ şi cinste. mate cu migală în şcoală, dere etic cit şi civic. Este
le de partid din oraşul Brad ză ]a mina noastră organiza­ IIte Vişa, secretarul Comi- mai ailes în cazul in care destul sâ amintim nume­ lorificarea rezervelor interne
pentru înfăptuirea acestei ţii puternice, cu marc capaci­ telului de partid al F.M Ţe- părinţii nu-şi propun sâ a­ roasele şantiere ale muncii Dc fapt, comuniştii trebui»
sarcini ? întrebarea a căpă­ tate mobilizatoare, hotârîton- bea : Eu doresc sâ relev re­ sigure continuitatea muncii volunlar-patriotice şi rezul­ sâ fie aceia cnre sâ cunoască
tat mai multe răspunsuri din re pentru viaţa colectivului. versul acestei situaţii, adică educative în scopul pâslrâ- vîrsta şcolii generale. cu m enc'\ datorită în special tatele obţinute de elevi în în primul rînd rezervele nc-
partea cltorva secretari de Ele au pus şi pînâ acum în faptul că cea mai mare parte rii întregului eşafodaj con­ gcsticâ şi atitudini necu­ ncsuprnvpghcrii elevului dc cadrul acestora. Dar atunci folosite, sâ determine n p re­
partid care au participat In centrul activităţii lor cu toaJ a organizaţiilor noastre de struit de procesul instructiv- viincioase ; elevi mnnifestîn- către familie. ..neplăceri" cînd apar „oaze" dc com­ ocupare colectivă pentru valo­
masa rotundă organizată dc tă tăria problemele discipli­ partid nu trec cu vederea lip­ educativ. du-se brutal în expresii, caic se încadrează în co­ portament trebuie luate mă­ rificarea lor.
către redacţie la Comitelui nei şi ordinii, ale respectării surile şi manifestările nega­ Din păcate, persistă une­ chipurile „modernist", şi ca­ dul penal. loan Sebcşnn, surile cc se impun * — Organizaţia noastră
orăşenesc de partid Brad legilor statului Organizaţia tive. Şi nş zice că tocmai a- ori ideea c5 în vacanţă e­ ic, nflîndu-se în grup (mai elev la Şcoala generală nr In educaţia tineretului partid — spunea un p a rtic i­
— Cum apreciaţi evoluţia de partid din sectorul III censta este principala lor ca­ levul este liber sâ facă ce ales în grup 1), îşi permit 1 din Deva. domiciliat în şcolar este esenţial să for­ pant la adunare — trebuie r-n
exigenţei pe care partidul o Musarîu, de pildă, a întâmpi­ racteristică. Recent nm asis­ vrea. („ce-1 taie capul") şi lezarea ostentativă a peisa­ cartierul Gojdu. bloc. A 7. măm convingerea câ regu­
pune în faţa comuniştilor ? nat uncie greutăţi în îndepli­ tat la una din adunările ge­ de nici nu e prea greu şi jului urban. Fireşte, ar fi ap. (>. cu ocazia deschiderii lile de convieţuire socială acţioneze, prin munca politi­
loan Cosma, prim-secretar nirea planului, a avut dc nerale ale unei organizaţii de departe a considera vacanţa absurd sâ pretindem elevi­ ştrandului, a folosit acest trebuie respectate nu nu­ că, pentru ca realizările obţi­
al Comitetului orăşenesc de luptat cu uncie mentalităţi bază. Aici s-n discutat o si­ ca un hiatus în educaţie. lor să se îmbrace în uni­ prilej pentru a fura un ceas mai în incinta şcolii sau a­ nute in producţie sâ Tir cit
partid Brad i înapoiate, dara reuşit, în cele tuaţie destul de rnr tntîlnită ; Maniera de a trata astfel formă sau să se scoale de­ de mină. iar fraţii loan şi casă, ci în orice clipă tic
— Eu consider că cerinţe­ din urmă, să creeze climatul ajutorul de miner Mihni Mar­ problema contravine fla­ vreme, ca în zilele de şcoa­ Toader Olani (dc 9 şi. res­ viată. Alături de şcoală, pă­ mai complete Şi, adăuga i
le pe care partidul le-a pus de avînt în muncă pentru în­ tin a fost pus în discuţia co­ grant complexului proces lă. Dar le putem pretinde pectiv. 13 am), domiciliaţi rinţii pot şi trebuie sâ ex­ Trebuie sâ ajutăm oamenii
în faţa membrilor săi au re­ deplinirea sarcinilor. Azi, muniştilor pentru că a dove­ al educaţiei. .Creşterea şi c- o conduită care sn concorde în cartierul Dacia, bloc 16. plice copiilor câ vacanţa nu să-şi cunoască cît mai bîn»
prezentat întotdeauna o exi­ sectorul sc numără printre dit o înţelegere nejustă a ca­ duenren unei personalităţi cu vîrsta şi situaţia dc o- ap, 55. se ocupă în timpul înseamnă abdicarea de la îndatoririle, să înţeleagă cp
genţă înaltă. Ele însă trebuie cele fruntaşe Aş putea să lităţii de membru al partidu­ este un proces dc lungă du­ levi. Le putem pretinde ca liber cu fel de fel dc furti­ normele unei conduite civi­ înseamnă democraţia noastră,
(judecate după etapa istorică dau multe exemple care de­ lui. In consecinţă, adunarea rata şi exclude orice între­ în afara şcolii să sc com­ şaguri. cam tot prin preaj­ lizate. Această cerinţă o
concretă, nu în general. Fie­ monstrează foiţa organizaţii­ generală a hotârit exclude­ rupere. porte civilizat, ca în timpul ma ştrandului. Implică şi pe aceea câ fa­ să nu pretindă societăţii mal
cărei perioade î-nu corespuns lor noastre dc partid. Cu alte rea lui Mihai Martin din Prin înfiinţarea cluburi­ lunilor de şcoală, (elevi în Adnotări şi comentarii po milia să nu-şi acorde nici o mult decît îi dau ei.
sarcini specifice, deci şi exi­ cuvinte, organizaţiile noastre partid Remarc însă că Imtă- lor elevului dc pe lingă li­ baruri şi restaurante, elevi marginea .supravegherii" (şi zî de vacanţă de In îndato­
genţe specifice. De pildă, în de partid reuşesc să ţină pa­ rîrea n fost luată după o cîn- nele şcoli, s-a urmărit or­ care fumează lejer în fata a altor carenţe în educa­ ririle sale primordiale f. MIRZA
perioada de după cucerirea sul cu creşterea exigenţelor lârirc atentă a faptelor. A- ganizarea într-un mod plă­ chiar a propriilor profesori. ţie) s-ar putea face şi asu­ C. DEVEANU
puterii politice s-a declanşat de la o etapă la alta. îşi în­ vom şi alte exemple care do­
o crîncenâ luptă de clasă, ge­ tăresc rîndurile şi îşi ridică vedesc că masa largă a co­
nerată de condiţiile econo­ permanent capacitatea de muniştilor. organizaţiile de
mice şi sociale, de cerinţele mobilizare. partid dovedesc maximă exi­
consolidării puterii. In aceas­ Ştefan Şcrbon, secretar al genţă, intransieonţâ faţă de
tă etapă, partidul trebuia comitetului orăşenesc de par­ fenomenele negative din acti­
să-şl dovedească cu maximă tid : Subliniez şi cu adevărul vitatea noastră.
pulcre calităţile de avangar­ că marea majoritate a orga­ Ştefan Şcrban : Doresc sâ
dă a clasei muncitoare, capa­ nizaţiilor de partid de pe ra­ mă opresc un moment asupra
citatea de organizare, iniţia­ za oraşului dovedesc preocu­ unui aspect deosebit de im­
tivă şi acţiune, orientate spre pare susţinută pentru trans­ portant. anume că programul
înfăptuirea rolului sân isto­ punerea în viaţă a sarcinilor elaborat dc oartid cu privire Brad Ţara cu reflexe au­ tere a rezervelor de mine­
ric. De aici şi exigenţele spo­ ce ne stau în faţă. Aşa se la îmbunătăţirea muncii de rii... O istorie paralelă... O reuri. prin efectuarea unor
rite, aprecierea înallă dată explică dc cc unităţile eco­ eduraţie sr bucură de a- istorie in caro sc împletesc nmple lucrări de prospecta­
unor calităţi ca fermitatea, nomice din oraş obţin rezul­ preciorea unanimă a comu­ sirius şi se condiţionează e- re şi explorare. In acelaşi
vigilenţa revoluţionară, in­ tate tot mai bune în îndepli­ niştilor. a tuturor oamenilor lemcutc aparent divergente. timp. introducerea pe seară
transigenţa. devotamentul ce nirea sabinilor dc plan. In muncii Dar nu numai atîta. Pc <la o parte bogăţia legen­ largă a mecanizării lucrări­
irebuie să caracterizeze pe rezolvarea celorlalte sarcini. De la apariţia propunerilor dara în aur a acestor pă- lor din subteran a dus la
fiecare comunist Apoi, în ur­ — Aţi vrea sâ vă referiţi tovarăşului Nicolae Ceauşescu. m întări, care a exercitat un creşterea capacităţii de e x ­
mătoarele etape revoluţiona­ la uncie carenţe ale muncii precum şi a expunerii sale nderurat mirai din epoca tracţie şi prelucrare.
re uncie sarcini tactice s-au ile educaţie asupra cărora to­ în faţa activului dc partid slăpînirii romane pînâ în Dezvoltările din diferite
schimbat, altele au căpătat varăşul Nicolac Ccouşcscu din domeniul ideologic. în secolul nostru. Pc de alta domenii imţmn frecvent no­
semnificaţii noi. Târî mul insistă mai pregnant ? întreaga muncă de partid sc parte, lupta continuă, eroi­ ţiuni noi, pe măsura lor.
luptei dc clasă a îmbrăcat I, Cosma : Una din conclu­ face simţit un puternic suflu
forme mai ascunse, mai greu ziile cc sc desprind din ex­ înnoitor, manifestarea unui
de sesizat. Lupta o devenit, punerea tovarăşului Nicolac ascuţit simt autocritic faţă
prin urmare, mai complicată Ceauşescu la consfătuirea dc de lipsuri, creşterea combati­
pentru că avem dc-a face cu lucru a activului dc partid vităţii. a spiritului dc mobili­
un dLişman, nş zice mai per­ din domeniul ideologiei şi al zare a tuturor energiilor sorc
fid, mai greu de combătut. activităţii politice şi cultural- înfăptuirea sarcinilor. Sînt
Am în vedere terenul ideo­ eduentive este aceea că a slă­ convins că aceasta va impri­
logic, cel al conştiinţei, care, bit combativitatea, spiritul c- ma muncii dc partid mai
dacă mi se permite, l-aş ase xigent, de- netolerare a unor multă forţă şi eficientă în în­
mui cu războiul de guerilă, manifestări negative. Am im­ făptuirea viitoarelor noastre
unde nu există întotdeauna presia că repetatele măsuri sarcini.
un front bine delimitat, iar luate de partid cu privire la Clpva din membrii brigâzll lui Gheorghe Scorpie (Te la mi na Uricanl, surprinzi dc fotore­
.luşmnnul acţionează unde te dezvoltarea democraţiei so­ Mas6 rotunda realizatei de porter înainte de Intrarea in schimb. Foto: I. LICIU
aştepţi cel mai puţin. Une- cialiste, a climatului de ex­ CORNEL ARMEANU
că a moţilor, pentru drep­ Munca băieşului de odini­
tate socială şi libertate na­ oară este mult difevită de
ţională. - cea de azi. Drumurile lungi,
Rapsodul popular a defi­ ptnă la intrările în mină,
nit parţial această stare de însumind deseori kilometri
lucruri, cu o uimitoare plas­ întregi, străbătute altădată
ticitate in versurile : „Mun­ pe jos sînt înlocuite cu au­
ţii noştri aur poartă / Noi tobuzul pe întreg traseul,
Lucrătorii minelor din Va­ organizarea în sindicate, mi­ mică, libertatea mnj restrînsâ. cerea altor măsuri în cadrul lor mineri de la Lupeni. Gre­ crul în ziua de 12 august... cerşim din poartâ-n poartă". de la locuinţă la gura mi­
lea Jiului, unde fiinţează une­ nerii au ales comitete sindi­ mizeria mai neagră. raţionalizării capitaliste. Dacă va a izbucnit la mina Ileana Muncitorii nu au dorit moar­ N-a fost o simplă lamenta­ nei. In subteran, transpor­
le din cele mai vechi exploa­ cale secrete şi bărbaţi de în­ In condiţiile stabilizării re­ la societatea „Petroşani" pro­ şi în scurt timp s-a genera­ tea, ci au vrut o piine mai bu­ re cnnstaiativă. Dimpotrivă. turile s-au mecanizat. au
tări carbonifere din ţara noas­ credere în vederea organizării lative a capitalismului şi sul) ducţia zilnică pe cap de mun­ lizat la toate minele din Lu­ nă Aici sînt directori care Recolta chibzuită şi înţelept fost instalate, maşini şi uti­
stăpinită a devenit,
după
tră, au o bogată tradiţie de luptei. ocrotirea stării de asediu, so­ citor era în 1923 de 281,5 kg peni. La ora 9 muncitorii au primesc 2-3 milioane pe an îndelungi decantări, o auten­ laje moderne, s-au alocat
luptă pentru scuturarea -ju­ Prima grevă generală în cietăţile miniere, sprijinite dc de cărbune, în 1929 ajunsese ocupat uzina electrică. numai tantieme. în afară du tică chemare la luptă. fonduri însemnate pentru
gului asupririi sociale şi na­ întreg bazinul carbonifer din autorităţi, au organizat ofen­ la 660,9 kg, iar )a societatea In principal, minerii reven­ leafa lor care este de 4 00(1- Moţii de pe Crişuri au protecţia muncii, lucrul in
ţionale. Luptătorii din 1929 Vallea Jiului s-a desfăşurat siva împotriva nivelului do „Lupeni" de la 287 kg, în a- dicau contractul colectiv cu 5 000 lei pe lună. Un munci­ mină fiind mult njurat şi.
au constituit a treia generaţie în iunie J906 In timpul gre­ viaţă al muncitorilor, pentru celoşi nn. la 508,6 kg în I92B. punctele recunoscute de pa­ tor nre 300-400 lei şi are cîte aşteptat prea mult ca să desfăşurlndu-se in condiţii
mai poată răbda. Diverşilor
1925 inclusiv.
troni pînâ în
optime.
de mineri în bazinul Văii Jiu­ vei au avut loc ciocniri cu a-şi mări continuu profitul. Concomitent societăţile mi­ 4-6 copii. Ar fi foarte bine sâ
Despre Brad sc ni ni spu­
lui, unde primele galerji pen­ forţele jandarmeriei. La Pe­ De la an la an ele au reuşit niere şi autorităţile au căutat Acestea erau : respectarea zi­ li se maj mărească puţin sa­ proprietari ai minelor şi au­ ne că este un oraş nou şi
sâ izoleze bazinul carbonifer
tru scoaterea cărbunelui au troşani s-a tras în grevişti. Au sâ reducă parţial prevederile lei de lucru de 8 ore ; mări­ lariul". torităţilor nu le era proprie modern in acelaşi timp. Ce­
fost săpate prin 1840. Timp de fost zeci de răniţi şi un miner rea salariilor in medie cu 20 Folosind armata şi Jandar­ nici înţelegerea, nici gene­ le aproape 1 700 nparlamen-
aproape nouă decenii, cîte e fost ucis. Alte două greve la sută şi plata lor cu regu­ mii, guvernul Maniu a repri­ rozitatea. Făcliile revoltei te, orînduite intr-un frumos
trecuseră pină la luptele din generale, însoţite de ciocniri L U P E N 1 9 2 9 laritate ; încetarea concedie­ mat sîngeros greva. Şi după se aprind la 1784, la chema­ cartier, pe earc localnici>
1929, minerii au fost exploa­ cu forţele represive au avut T rilor şî reprimirea la lucru a cum s-a confirmat ulterior, au rea lui Horia, Cloşca şi Cri- înşişi îl numesc „oraşul
taţi sîngeros, condamnaţi la toc în 1916 şi 1918. muncitorilor concediaţi ; abo­ fost ucişi 30 de mineri şi ră­ şan, se reaprind în sunetele nou", conferă vieţii mină­
cele mai inumane condiţii de In 191B, muncitorii mineri, care avantajau pc muncitor, de influenţa partidului comu­ lirea sistemului amenzilor şi niţi peste 100. marşului lui lancu, la 1848, rilor un grad ridicat dc
muncă şi viaţă, frustraţi de alături dc masele populare, au pentru ca în 1926 contractul nist. Acestea sînt cauzele ge­ abuzurilor; măsuri de protec­ Luptele de la Lupeni au avut sau in mişcările muncito­ confort. Prin unităii miner
cele mai elementare diepturi participat Io luptele pentru colectiv sâ nu mai prevadă nerale care au determinat ţie a muncii ; aprovizionarea un puternic ecou atît în ţară reşti dc mai firzm, m gre­ ciale. ei cumpără anual
şi libertăţi. Valea Jiului a înfăptuirea Unirii Transilva­ obligativitatea patronilor de luptele din august 1929 în salariaţilor la preţuri cores­ cît şi pe plan internaţional, vele din 1000. lf)20, 1025...
existat $n permanenţă un pu­ niei cu România, act istoric a aproviziona salariaţii la pre­ Lupeni Cauza imediată a de­ punzătoare salariilor. opinia publică condnmnînd cu Momente de. luptă peste mărfuri, in valoare de era.
150 milioane Ici, hună si a.
ternic conflict între muncă şi în care vedeau începutul unei ţuri reduse f în plus a fost clanşării grevei a fost refu­ Despre cele petrecute Ia asprime sîngcrosul masacru. care anii socialismului au rea refleclindu-se fidel iu
capital, între mineri, pe de o epoci a drepturilor şi libertă­ introdus un sistem de salari­ zul patronilor de a semna Lupeni în '29 s-au scris cărţi, Deşi înăbuşită, bătălia revo­ aşezat corolarul înfăptuiri­ creşterea ca pari lăţii dc
parte, şi «patroni şi autorităţi, ţilor democratice, a progresu­ zare care obliga pe mineri contractul colectiv. s-au turnat filme, s-au ridicat luţionară a minerilor a avut lor. Aceşti ani ai construc­ cumpărare pe cap dc locui­
pe de altă parte. lui social. sâ lucreze nu 6, ci 8-0 şuturi Greva, după cum se ştie, a monumente, s-au deschis ex ­ o mare însemnătate politică. ţiei socialiste au adus in tor.
Infruntînd teroarea, riseîn- In martie 1919 are loc con­ pe sâptâmînă, pentru a reali­ fost pregătită şi condusă de poziţii şi ne vom reaminti Ea a scos în evidenţă înalta inima ţării moţilor un bu­ Bradul trăieşte astăzi şi
du-şi libertatea şi viaţa, mine­ gresul de constituire a Uniunii za un salariu minim La a­ către comunişti şi de sindica­ mereu de faptele eroilor că­ combativitate a clasei munci­ chet imens dc prefaceri în­ valenţele unei intense vieţi
toare, hotârîrea ei de a se îm­
rii români, maghiari, germani muncitorilor mineri. In vara ceasta se adăugau abuzurile tele unitare (puse In ilegalita­ zuţi, în fiecare an în primele potrivi ofensivei capitaliste şl noitoare. spirituale. Casa dc cultură.
şi de alte naţionalităţi au dat anului 1920 a fost cucerit pri­ la calcularea producţiei de te —n n.) din Valea Jiului, zile ale Itij august, pentru n demonstrat caracterul anti- Dinamica dezvoltării in­ modernul club din Cura-
numeroase bătălii de clasă mul contract colectiv în Va­ cărbune realizată pe echipe, care au ţinut la 3 august 1929 a cinsti tradiţiile revoluţiona­ muncitotesc al guvernului no- dustriale a Bradului înscrie barza, biblioteca orăşeneas­
pentru drepturi şi libertăţi lea Jiului, care prevedea prin­ cei 20 000 de mineri fiind pe Dealul Dîlja o consfătuire re ale minerilor, ale poporu­ că şi cele săteşti, căminele
ţional-ţărânesc aflat la pute­
democratice, pentru piinc. In tre altele : B ore de lucru, tp- frustraţi de plata a zeci de unde au analizat modul de lui nostru re. care s-a dovedit incapabil in anii noştri o pronunţată culturale şi. cinematografele,
curbă ascendentă. Au cunos­
nnui 1868, cînd s-a trecut la paus duminical, concedii plâ mii de vagonete cu cărbune desfăşurare a grevei. A doua In loc dc epilog sâ cităm de a soluţiona marile probleme dotate cu o puternică bază
comuniştilor
zi, majoritatea
exploatarea industrială a căr­ tite. dreptul la pensie, apro­ într-un an, ceea ce echivala cîteva relatări concludente .socinl-economice ale Româ­ cut o puternică extindere şi materială, oferă locuitorilor
bunelui, a avut loc aici gre­ vizionarea moi bună a sala­ cu milioane de lei. şi alte elemente revoluţionate din raportul oficial al Mare­ niei. modernizare Int reprinderca oraşului clipe plăcute de
va lucrătorilor de la con­ riaţilor $i olte înlesniri. So­ Pentru a sil' minerii sâ le au fost arestate. In ziua lui Stat Major nr. 107, despre Organizată şi condusă de minieră Barza şi U2ina de instruire şi destindere.
strucţia liniei ferate Simerîa- cietăţile miniere zădărnicesc accepte condiţiile, societăţile de 4 august consfătuirea această bătălie : „Greviştii no partidul comuniştilor, greva preparare a minereurilor, In aceşti ani dc puterni­
s-au
dezvoltat
Atelierele
Petroşanî, inr în 1B74 şi 1875 aplicarea convenţiei. Nemul­ ,,Petroşani" şi „Lupeni" nu continua la Lupeni La a- cerut direcţiei sâ semneze din 1929 de la Lupeni a re­ că efervescenţă politică şi
ceastâ adunare, prezenţi fiind
grevele minerilor din Petro­ ţumirile şi agitaţiile iau pro trecut In concedieri. Intre contractul şi vor părăsi uzi­ prezentat o pagină dc epopee centrale Crişcior, s-a creat
şani, care au fost reprimate porţii. enlminînd cu greva 1924 şi 1929, numărul lucră­ şi delegaţii sindicatului nn- na fără a face vreo pagubă din îndelungata luptă revolu­ o puternică întreprindere de de muncă, oamenii muncii
cu forţa militară. In 1890. mi­ ecnerală din 1920, după care torilor de la societatea „Pe­ ţionnl-ţărânist, aşn-zis „inde­ Direcţia n-n vrui sâ stea de ţionară a eln«ei noastre mun­ industrie locală şi o im ­ din oraşul Brad şi-au înscris
portantă autobază de trans­
nerii au sărbătorit ziun do 1 guvernul Averescu introduce troşani" a scăzut de la 10 195 pendent", aceştia se opun de­ vorbă.. Tn urma focului tras citoare Sîngele vărsat de mi­ in palmaresul lor succese
Moi prin greve şi demonstra­ «tarea de asediu. devenită la 7 093. iar nl celor (le la clarării greve-, şi prin agenţii în muncitori au fost omorîţi neri în acel august fierbinte porturi. deosebite. mărturie a hărni­
ţii Doi ani mai tîrziu, mun­ permanentă în anii 1922-1928. societatea „Lupeni" de In lor anunţă pe prefectul jude­ 1H inşi. inr 76 răniţi Astăzi poartă pecetea simbolului întreprinderea minieră, a­ ciei. ahnegaţici şi recu n o ş­
citorii mineri din Petroşani au in aceşti ani. exploatările mi­ 5 152 la 4 iU(). In acelaşi timp. ţului de pregătirile muncito­ sint 2f> de morţi pentru câ luptei pentru dreptate şi li­ devărată ..uzină subterană“ tinţei. pentru viaţa nouă ce
intrat în grevă, opunînd re­ niere s-an dezvoltat dar, deşi patronii au intensificat ex­ rilor. zilnic nu murit dintre cci ră­ bertate ale celor mulţi. — cum i se mai spune — a
zistenţă actelor represive alo minerul scotea mai mult căr­ ploatarea prin prelungirea zi­ La 5 august 1929 s-a decla­ niţi cile 2-3 Acum e linişte, înregistrat o puternică creş- o trăiesc.
(jandarmilor. Iniei zicîndu-!i-se bune, plinea lui devenea mal lei de lucru şi prin introdu- rat marea grevă a muncitori­ şi muncitorii au început lu­ NICOLAE WARDEGGER