Page 20 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 20
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5156 • VINERI 6 AUGUST 1971
Cuvintarea tovarăşului
Delegaţia română Intervenţie românească în
NICOLAE Ct’AUŞESCU condusă de Petre
Blajovlcl-în R.O. Comitetul O.N.U. pentru
ment al marii familii a miş singure destinul, fără nici un le — fie ele mari sau m ici— * plin contribuţia la Înfăptui Germană folosirea paşnică a teritorii
cării comuniste şi progresiste, amestec dinafară. (Aplauze trebuie să la parte activă la rea măreţelor prevederi ale
antiimperialiste din Întreaga puternice). soluţionarea problemelor; con Congresului al X-lea, că la BERLIN 15. — Corespon
lume. (Aplauze puternice, pre. In întreaga noastră activi siderăm câ nici o problemă, in sfSrşitul cincinalului, prin dentul Agerpres, Ştefan De- lor submarine
lungite). tate sîntem alături de toate diferent de ce natură ar fi ea, activitatea pe care o va des
naţiunea, comunismul", (A forţele antiimperialiste, de ne poate fi soluţionată numai făşura, Tulcea va ocupa Ju, transmite) Delegaţia româ
plauze puternice) şi de aceea Societatea socialistă multi de unele state sau de anumi un loc de frunte între jude nă, condusă de preşedintele GENEVA 5 (Agerpres). — nevoile ţârilor în curs de dez
tot ce mişcă în România, în lateral dezvoltată pe care o mişcările de eliberare naţio te grupe de state, câ proble ţele ţârii. (Aplauze puternice, La Geneva se desfăşoară lu voltare.
trcgul popor urmează politi construim, asigurarea condîţi- nală. Sprijinim şl vom spriji mele care privesc soarta tu prelungite). Comitetului de Stat pentru crările celei de-a Il-a sesi Este necesar — â spus el
ca comuniştilor, pentru câ unilor pentru trecerea la co ni şi în viitor popoarele care turor statelor trebuie re Economia şl Administraţia uni a Comitetului O.N.U. pen — ca un atare regim interna
esle politica viitorului naţiu munism în România presu luptă împotriva Imperialis zolvate cu participarea tu Vreau să mulţumesc tutu Locală, Petre Blajovici, care tru folosirea paşnică a teri ţional sâ nu aducă atingerea
nii române. (Aplauze puter pun, desigur, crearea unei mului, a colonialismului şl turor popoarelor. Româ ror locuitorilor, tuturor co se află în R.D. Germană, a toriilor submarine, dincolo de drepturilor suverane ale sta
nice, prelungite. Se scandea industrii şi agriculturi puter neocolonlalismului, care sînt nia, poporul român işl muniştilor pentru căldura cu limitele -jurisdicţiei naţionale. telor riverane asupra platou
ză .Ceauşescu — P.C.R."). nice, dezvoltarea ştiinţei, ri hotârîte să-şi apere fiinţa na care ne-au primit; ţin de ase purtat convorbiri cu secreta Comitetul, compus din repre lui lor continental sau a bo
dicarea învăţământului — ţională, dreptul la o viaţă li vor spune cu hotârlre cuvîn- menea, sâ mulţumesc tovară rul de stat In ministerul in zentanţii a 86 de state, prin găţiilor naturale din zona si
încrederea pe care partidul presupun, deci, făurirea unei beră şi independentă. (Vii a tal In această privinţă şl vor şilor care au luat cuvlntul tre care şi Republica Socia tuată în limitele jurisdicţiei
comunist a cîştigat-o în rîn- puternice baze pentru pro plauze). lupta neabătut pentru depli aici şi au exprimat hotârlrea dustriei de subordonare re listă România, are sarcina de lor naţionale sau libertăţii
durile poporului este rezulta gresul rapid al forţelor do In acelaşi timp, ca ţară eu na egalitate in drepturi, pen oamenilor muncii din Tulcea gională şi al industriei ali a pregăti Conferinţa asupra recunoscute a mării libere.
tul politicii sale marxist-Jen»- producţie şi, totodată, schim ropeană, România acţionează tru pace şi colaborare între de a înfăptui neabătut poli mentare, Udo-Dieter Wan- dreptului mării, preconizată In încheiere, delegatul ro
niste ferme, preocupării de bări radicale în structura so pentru înfăptuirea securităţii popoare. (Aplauze puternice, a fi organizată în anul 1973. mân a arătat că tratatul in
a face toiul pentru bună cietăţii, în relaţiile sociale din pe continent, pentru realiza prelungite). tica partidului nostru, atît în S*. Lutnd cuvîntul în Subco ternaţional ce va fi elaborat
starea poporului, pentru a ţara noastră. In acelaşi timp, rea în cel mai scurt timp a In activitatea pe care . o ce priveşte construcţia socia Delegaţia însoţită de locţii mitetul numărul 1, al cărui trebuie sâ fie opera tuturor
listă, cît şi activitatea desfă
apăra pacea, independen aceasta presupune dezvolta unei conferinţe europene care desfăşurăm pentru îndeplini torul ministrului pentru în mandat este de a elabora un statelor. De aceea, toate ţă
ţa, suveranitatea ; ea es rea conştiinţei socialiste, ri să deschidă calea realizării rea sarcinilor trasate de şurată pe plan internaţional. drumarea şi controlul consi proiect de tratat privind re rile lumii vor trebui invita
te rezultatul politicii ferme dicarea nivelului general de acestui deziderat; ne pronun Congresul al X-lea va tre In aceste manifestări noi ve gimul internaţional aplicabil te la viitoarea conferinţă a
a partidului comuniştilor de cultură al intregului popor — Şi ţăm pentru dezvoltarea înţe bui să (facem încă mari efor dem o expresie a încrederii liilor regionale şi raionale, zonei şi resurselor fundului supra dreptului mării, pentru
a dezvolta prietenia şi cola acesta este, de altfel, sensul legerii şi a unei largi coope turi ; trebuie să nu precupe dumneavoastră, a întregului Rolf Opit2, a fost, de aseme mărilor şi oceanelor şi ale ca toate sâ poată participa Ia
popor, în partidul nostru co
borarea eu toate ţările socia ultimelor hotâriri ale Comi rări între statele din Balcani, ţim nimic pentru a realizata nea, oaspetele regiunii Mag- subsolului acestora, dincolo elaborarea unui astfel de in
liste, al convingerii câ întă tetului Executiv privind îm pentru realizarea dezarmării timp — şl dacă este posibil, munist, în conducerea sa — deburg, unde a avut întîlniri de limitele jurisdicţiei naţio strument internaţional.
rirea acestei colaborări, a u- bunătăţirea activităţii de for generale şi totale şi, în pri chiar mai devreme — noile şi vă mulţumim pentru aceas nale, delegatul român, Ion
nilăţii ţârilor socialiste co mare a omului de mîine, con mul rînd, a dezarmării ato construcţii industriale şi agri ta. (Aplauze puternice, pre cu primul secretar al Comi Voicu, a arătat câ elaborarea
lungite). Puteti îi siguri, to
respunde atît intereselor tu structor al socialismului şl mice. Acţionăm pentru pro cole, construcţiile de locuin tetului regional P.S.U.G., A- unui asemenea proiect tre
turor popoarelor ţărilor socia comunismului, a omului mul movarea în viaţa internaţio ţe, de şcoli, de spitale şi ce varăşi, câ Comitetul nostru lois Pisnik, membru al C.C. buie sâ ţină seama de nece Structura internă
liste, cît şi cauzei pâcii Sn în tilateral dezvoltat ca şi socie nală a unor relaţii noi, înte lelalte obiective social-cultu- Central, guvernul ţârii vor al P.S.U.G., şl a vizitat în sitatea de a asigura o repar
treaga lume. (Aplauze puter meiate pe principiile suvera rale, astfel ca pe măsura dez face totul pentru a răspunde tizare echitabilă între toate
nice). tatea noastră socialistă. (A nităţii şi independenţei naţio acestei încrederi, pentru a treprinderi ale industriei lo statele a avantajelor de pe a Lunii este dife
plauze puternice). nale, deplinei egalităţi în voltării societăţii noastre so conduce ferm poporul nostru
Iată de ce putem spune as Desigur, noi nu uităm nici drepturi, neamestecului în cialiste, să se îmbunătăţească spre societatea socialistă mul cale şi obiective 60cial-cultu- urma acestora, avîndu-se In
tăzi in faţa întregului nostru un moment câ în lume există treburile interne, care să ex continua şl condiţiile de via tilateral dezvoltată, spre cor rale. vedere îndeosebi interesele şi rită de cea a
popor câ, şl în continoare, încă forţe reacţionare, impe cludă folosirea forţei şi a a- ţă ale oamenilor muncii. munism. (Aplauze Puternice,
partidul nostru comunist nu rialiste, câ în diferite zone meninţârii cu forţa în rapor De aceea, mă adresez comu ura le).
va face nimic care să nu con ale globului pâmîntesc ard turile dintre state. niştilor, tuturor oamenilor Vă orez din toată Inima Pămîntului
tribuie la dezvoltarea şi feri încă flăcările distrugătoare Ştim câ această luptă cere muncii din municipiul şi ju noi şi mari succese in ac Întîlniri sovieto-americane de colaborare
cirea poporului român, că în ale războiului, câ bombele de eforturi, că ea presupune o deţul Tulcea, chemîndu-i ca, tivitatea dumneavoastră, mul
treaga sa politică va fi închi tot felul ucid încă copii, băr intensă activitate internaţio alături de (întregul nostru po tă sănătate şi multă ferici în domeniul folosirii energiei atomice în HOUSTON 5 (Agerpres). —
nată înfloririi naţiunii noas baţi, femei; de aceea, ne ri nală în toate domeniile — por, să facă totul pentru a re I (Aplauze puternice, înde In cadrul unei conferinţe de
tre socialiste, cauzei so dicăm glasul, alături de toate de aceea, partidul şi guver realiza Sn bune condiţinni lungate ; u ra le; se scandea scopuri paşnice presă organizate la Houstorr
cialismului şi pâcii, uni forţele antiimperialiste, pen nul României socialiste nu marile sarcini pe care le au ză : „Ceauşescu, P-CR.". Cei la care au participat 18 oa
tăţii ţârilor socialiste, a tru a se pune capăt conflicte precupeţesc şi nu vor precu de Îndeplinit în acest cincinal. prezenţi la adunare ovaţio MOSCOVA 5 (Agerpres). — rîe de centre de cercetări meni de ştiinţă ce urmăresc
mişcări, comuniste interna lor şi războaielor de pretu peţi nimic pentru a-şi aduce (Aplauze puternice). nează îndelung pentru Parti Zece savanţi americani, a- ştiinţifice în domeniul nu rezultatele zborurilor „Apol-
ţionale. Sîntem convinşi câ, In tindeni, pentru încetarea răz contribuţia la cauza prieteni Doresc sâ exprim convin dul Comunist Român, pentru vînd in frunte pe Glenn Sea- clear din Uniunea Sovietică. lo". s-a precizat câ recenta
felul acesta, ne îndeplinim a- boiului din Vietnam, pentru ei între popoare, la soluţio gerea conducerii noastre de Comitetul său Central, pentru borg, laureat al Premiului Aceste întîlniri, menţionea misiune spaţială americană a
tît îndatorirea noastră naţio retragerea trupelor Statelor narea problemelor arzătoare partid şi de stat câ oamenii secretarul general al par Nobel, au sosit miercuri la ză agenţia TASS, au loc in furnizat informaţii deosebit
nală cît şi îndatorirea noastră Unite, pentru ca popoarele din lumea contemporană. muncii din municipiul şi ju tidului. tovarăşul Nicolae Moscova într-o vizită de răs cadrul memorandumului so- de importante asupra com
lnternaţionalistă, de detaşa- din Indochina să-şi hotărască Considerăm câ toate state- deţul Tulcea îşi vor aduce din Ceauşescu). puns la cea făcută în aprilie vieto-american de colaborare poziţiei şi . repartizării ele
Sn S.U.A. de reprezentanţi ai în domeniul folosirii energiei mentelor chimice pe astrul
Comitetului de Stat pentru atomice în scopuri paşnice. nopţii. In prezent, au relevat
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceausescu la Tulcea al U.R.S.S. Oamenii de ştiin Prima vizită de acest gen a precizie câ relieful de pe par
oamenii de ştiinţă, se ştie cu
Cercetarea Energiei Atomice
fost făcută de o delegaţie a-
tea invizibilă a Lunii este
merieană cu opt ani in urmă.
ţă americani vor vizita o se-
în unele zone mai înalt decit
cel din zona vizibilă de pe
1 Se vizitează principalele re le-a direcţionat voinţa şl purilor de ambalaje necesare După vizitarea portului, to Republica Peru va stabili în Pâmînt. Lunii
Structura internă a
(Urm ore din pog. ţţ puncte de lucru de pe şan fapta spre o viaţă fericită, producţiei. varăşul Nicolae Ceauşescu, este diferită de cea a PâmSn-
tier. însoţiţi de directorul spre înfăptuiri remarcabile. Secretarul general al parti ceilalţi conducători le partid
Trustului de construcţii Con In judeţul Tulcea, ca de dului subliniază necesitatea şi de stat se îndreaptă spre curînd relaţii diplomatice cu tului. S-a stabilit că „mări
stanţa, căruia i-a fost încre altfel în întreaga ţară, se în ca fiecare unitate a indus centrul oraşului, unde sint aş le" lunare conţin material*»
al P.C.R., adresează tovară dinţată această importantă făptuieşte cu succes progra triei noastre alimentare să-şi teptaţi de mii şi mii de ce foarte eterogene. Se poate
şului Nicolae Ceauşescu, ce lucrare, ing. I Suman, oaspe mul complex de măsuri sta asigure secţii speciale pentru R. P. Chineză trage concluzia privind exis
lorlalţi oaspeţi, un călduros ţii se opresc în principalele bilit dc partid pentru dezvol confecţionarea tuturor amba tăţeni, de marinari, de ţărani tenţa unei cruste cu o gro
bun sosit. EI exprimă marea secţii, la hala unde se mon tarea intensivă şi multilatera lajelor necesare producţiei cooperatori din împrejurimi. sime de aproximativ 25 de
bucurie a cetăţenilor munici tează vasul de mare ca lă a agriculturii. Pe linia ri proprii, sâ dezvolte activita Aici, în imensa piaţă din LIMA 5 (Agerpres) — Mi cane împotriva Cubei şi re kilometri in aceste zone. Spe
în
piului de a fi părtaşi ia acest pacitate pentru cal.cina- dicării în continuare a nive tea de concepţie pentru reali faţa casei de cultură a sin nistrul peruan al afacerilor integrarea acestei ţâri sau cialiştii au constatat câ sate
O.S.A., pc de o parte,
moment rea bauxitei, proces pre lului agriculturii, actualul zarea de utilaje necesare pro dicatelor are loc un însuîlc- externe, Edgardo Mercado restabilirea de către fiecare litul natural al Pămîntului
Jarrin, a declarat în cadrul
O gardă de onoare formată mergător extragerii alumi plan cincinal prevede sarcini cesului tehnologic. ţitor miting al oamenilor unei conferinţe de presă câ, ţară Jatino-americanâ, în baza este un corp ceresc „foarte
din marinari din portul Tul- nei. Metodele aplicate în deosebit dc importante ; se va muncii din municipiul şi ju după reluarea relaţiilor co drepturilor sale suverane, a calm", netulburat de seisme.
cca, din membri ai gărzilor construcţii, procedeele teh dezvolta baza lehnico-mate- Referindu-se la dezvoltarea deţul -Tulcea. merciale, Republica Peru va relaţiilor cu Cuba, aşa cum a „Continentele" sînt mai boga
patriotice şi tineri din deta nologice care se vor uti rială de producţie, va creşte în continuare a acestei uni Apariţia Ia tribună a tova stabili în curînd relaţii di procedat Chile, pe de altă par te în aluminiu. Eşantioăncle
şamentele de pregătire a ti liza în noua unitate sînt, numărul cadrelor de specia tăţi, gazdele informează - câ răşului Nicolae Ceauşescu, a plomatice cu Republica Popu te. Intrucît Cuba a anunţat aduse de ^cHî/3ajuvi'navei"^A-
neretului pentru apărarea pa potrivit datelor înfăţişate de lişti, se va adînci procesul de întreprinderea îşi va mări ca- ‘ celorlalţi conducători de par lară Chineză — transmite a oficial câ nu doreşte sâ rein pollo-l-T au demonstrat câ
triei prezintă onorul tovară specialişti, de prim rang. Se specializare şi diversificare a pacitatca în anii următori la tid şi de stat este intîmpi- genţia Prensa Latina. EI a tre în O.S.A , a continuat mi prezenţa uraniului şi a loriu
şului Nicolae Ceauşescu, co cretarul general al partidu producţiei. 20 000 tone anual, de pe a natâ cu vii şi îndelungi a subliniat câ această hotârîre nistrul peruan, fiecare ţară lui, elemente radioactive, este
mandantul suprem al forţelor lui recomandă constructorilor cum fiind puse la punct pro plauze. se înscrie în cadru! politicii latino-americanâ are dreptul foarte redusă. In partea in
armate. Se intonează Imnul să extindă folosirea prefabri Aşezarea agriculturii pe te iectele de întregire a între Mitingul este deschis de to promovate de Peru de a ex de a reexamina în mod indi
de stat al Republicii Socia catelor, a metodelor rapide melii socialiste a schimbat prinderii. varăşul Teodor Coman, prjm- tinde relaţiile de prietenie cu vidual motivele care au stat vizibilă a Lunii şi in nume
liste România Se trece în re de construcţii, care să asigu structural relaţiile economice — Puteţi da anual şi 22 000 secretar al Comitetului jude la baza hotârîrii O.S.A. Mer roase conuri de origine vul
şi sociale din viata satului, a
vistă garda dc onoare. re o productivitate sporită oamenilor din satele dobro tone conserve de peşte, spu ţean Tulcea al P.C.R., care toate statele. cado Jarrin a declarat câ canică s-au observat unele
Ia pro
Referindu-se apoi
In aplauzele furtunoase şi pentru înlăturarea râmînerii gene. Marile succese obţinute ne specialiştilor prezenţi se în numele oamenilor muncii blema restabilirii relaţiilor cu „Peru examinează această emanaţii de gaze. S-a stabi
ovaţiile pline de căldură ale în urmă a lucrărilor. de cooperativele agricole în cretarul general al partidu din municipiul şi judeţul Tul Cuba, Mercado Jarrin a spus problemă în conformitate cu lit, de asemenea, că „rnasco-
mulţimii, tovarăşul Nicolae Important de subliniat în dezvoltarea bazei tehnico-ma- lui Aveţi posibilităţi, aveţi cea exprimă sentimentele dc că. după opinia sa, în această nii", mase de roci foarte den
Ceauşescu, ceilalţi conducă legătură cu uzina de alumină tenale de producţie, în întă un colectiv harnic şi trebuie dragoste, preţuire şl fierbinte privinţă există două căi de politica de extindere a rela se, sînt dispersaţi in anumite
tori de partid şi de stat se esle faptul câ aceasta va a rirea lor economico-organiza- sâ daţi mai mult. recunoştinţă pentru vizita ţiilor cu loate ţările", men regiun; ale mărilor pe raze
îndreaptă'spre partea de vest vea în imediată vecinătate o torică, în ridicarea an de an Lucrătorii întreprinderii se inalţilor oaspeţi pc aceste me u rm a t: ridicarea sancţiunilor ţionează agenţia Prensa La variind între 7 şi 10 kilome
a municipiului către acea altă mare unitate a indus a veniturilor membrilor co angajează sâ analizeze toate leaguri, pentru activitatea Organizaţiei Statelor Ameri- tina. tri.
zonă unde prinde contururi triei metalurgice — uzina de operatori constituie o strălu resursele interne pentru a neobosită, plină de abnegaţie
tot mai precise un nou şi pu feroaliaje, cu care va folosi , cită confirmare a justeţei po realiza aceste recomandări. pe care tovarăşul Nicolae
ternic centru industrial al ţâ împreună, aprovizionarea cu liticii partidului nostru în In final, la uşa principalei Ceauşescu o desfăşoară în |j
rii, prima bazâ dc producţie energie electrică, cu apă, in domeniul agriculturii, in hale de prelucrare a peştelui, fruntea partidului şi slatului cordul a fost semnat de şe
metalurgică a judeţului din stalaţiile portuare. Tocmai de transformarea socialistă a sa secretarul general al partidu nostru spre binele patriei fii delegaţiilor economice
nordul Dobrogei, aceea, secretarul general re tului. lui întreţine un scurt dialog noastre socialisto, al întregu OTTAWA. — „Cana guvernamentale ale celor
conferinţe cumul
Se vizitează şantierul celui comandă- ca acest complex La sosirea la modernul cu muncitoarele Ele îşi decla lui popor român. da nu va sprijini politi două ţări — Ivan Grişin.
mai important obiectiv indus industrial să aibă o condu complex de la Nufărul, con ră deplina mulţumire pentru In continuare au luat cu- ca celor două Chine la locţiitor al ministrului co
trial prevăzut a intra în cere unică. ducătorii de partid şi de stat condiţiile de muncă, |>cntru vînlul Dimilrie Dionlsie, pen Organizaţia Naţiunilor merţului exterior al U.R.S.S.,
funcţiune în actualul cincinal Vizita pe şantierul viitoa sînt salutaţi de Ion Moldo- cîştigurilc realizate, modul sionar, Maria Strîmbcanu, E Unite", a declarat, in şi Ciu Hua-min, adjunct al
— uzina de alumină. La so rei uzine de alumină se în van, şeful Departamentului satisfăcător de aprovizionare rou al Muncii Sorialislc, cursul unej ministrului comerţului ex
sirea pe şantier, conducătorii cheie. Activitatea constructo Industriei Alimentare din cu mărfuri a pieţei, a maga mnislr«î la întreprinderea de di* presă, primul minis terior al R.P. Chineze.
zinelor Ele sini felicitate, li
de partid şi de stat sînt- sa rilor, a viitorilor metalurgişti Ministerul Agriculturii, Indus industrializare a peştelui din fi tre canadian, Pierre EI*
lutaţi de ministrul industriei se bucură de. bune aprecieri triei Alimentare, Silvicultu se adresează urări de sănăta Tulcea, Ion Mulutlcl. lăcătuş R liott Trudeau. Guvernul TEL AVIV. — Joseplt Sis-
metalurgice, Nicolae Agachi, şi li se urează noi succese în rii şi Apelor. Apoi, în to te şi fericire. la înlrcprind- rea dc conslruc* || canadian, a subliniat co, secretarul de stat ad- 1
de un mare număr de con activitatea pe care o depun, vărăşia directorului comple In pori, după vizitarea în tii $i reparaţii navale. Gheor- jjj primul ministru, a a lor soi lal-economice anunţa junct al S.U.A., aflat în vi
structori. In faţa unor schiţe pentru punerea în funcţiune xului. dr. Ion Zaharia, se vi treprinderii pentru industria ghe Ciurra. preşedintele co- y doptat o poziţie clară în te de guvern. zită in Israel, a avui
şi machete, se prezintă în de în cel mai scurt timp a aces zitează sectorul de gestaţie al lizarea peştelui, conducătorii operativei agricole de produc- fi legătură cu China, a- miercuri o nouă întrevede
taliu amplasamentele viitoa tui obiectiv de mare impor complexului, dat în funcţiu de partid şi dc stai se îmbar (ic clin comuna Casimcea, şi ^ lunq cînd a recu MOSCOVA. — Agenţia re cu primul ministru isra-
tanţă pentru judeţul Tulcea, ne recent. Oaspeţilor li se dau că la bordui navei „Republi profesorul Cezar ( alenic. ji noscut guvernul Repu TASS anunţă câ, la 5 au elian, Golda Meir. Convor
relor întreprinderi, care vor pentru întreaga economie na explicaţii în legătură cu teh ca-, cu care parcurg, in a- Primit cu vij şi îndelungi II blicii Populare Chineze, gust, la Moscova a fost sem
alcătui noua zonă industria ţională. nologiile de creştere şi în- inonte, o bună distanţă pe n- aplauze, cu urale puternice, fi nat un acord comercial şi birile au fost consacrate e-
lă a municipiului. Este vor ...Din nou pe străzile mu grâşare a porcilor cu furajele pele fluviului în vederea a- a luat euvînlut tovarăşul Ij in octombrie 1970. de plăţi între Uniunea So xamlnârii unor aspecte ale
ba, printre altele, de o uzină nicipiului, Tineri şi vîrslnici, folosite pentru îngrâşarea a nalizârii cu specialiştii a am NK'OI.AK CEAUŞESCU. vietică şi R.P. Chineză. A- evoluţiei situaţiei dţn Orien
tul Apropiat.
plasamentelor noilor obiecti
de feroaliaje şi de alte în bărbaţi, femei şi copii — am nimalelor, cu stadiul actual ve prevăzute a fi construite Cuvin iu rea a fost ascultată 1
putea spune înlregul oraş —
de populare a unităţii.
DELHI. — Cu 384 de vo
treprinderi metalurgice. Se salută cu căldură pe oaspeţi, In discuţiile dintre oaspeţi pentru dezvoltarea portului cu deosebită atenţie şi subli turi contra 23, Camera
niată în repetate rînduri cu
dau explicaţii c u » privire la le adresează semne priete şi gazde se subliniază impor Tulcea la nivelul cerinţelor puternice aplauze. Populară — Lok Sabha — MOSCOVA. — Ignatti Novibov, vicepreşedinte al
soluţiile adoptate, se expun neşti. Dîntr-o maşină deschi tanţa şi marea eficienţă eco actuale ale economiei noastre Mitingul ia sfîrşil înlr-o at a Parlamentului indian a a Consiliului dc Miniştri al Uniunii Sovietice, 1-a primit
date asupra eficienţei acesto să, t o v a r ă ş i i Nicolae nomică a întreprinderilor co naţionale, ale noilor ramuri mosferă de mare entuziasm. probat proiectul de lege ca pe Jean de Chretien, ministrul canadian pentru teri
Ceauşescu şi Emil Bodnaraş operatiste de acest gen şi se apărute la Tulcea.
ra şi se studiază amplasarea Cei prezenţi aplaudă, ovaţio re conferă organelor legisla toriile nordice, care se află în vizită în U.R.S.S. Cu a
răspund manifestărilor de sti arată câ în judeţ se află în Cu ajutorul unor machete
lor cit mai raţională. Directo mă şi respect adresate secre prezent In etape înaintate de şi schiţe, şeful Departamentu nează pentru Partidul Comu tive dreptul de a aduce a- cest prilej, menţionează agenţia TASS, cei doi inter
inendamente Constituţiei. A
rul viitoarei uzine de alumi tarului general, întregii noas construcţie alte două aseme lui transporturilor auto, na nist Român, pentru conduce cest proiect, a cărui adopta locutori au căzut de acord în privinţa colaborării din
rea sa în frunte cu tovarăşul
tre Uniunea Sovietică şi Canada în domeniul proiectă
nă, Eremia Drâcea, înfăţişea tre conduceri de partid şi de nea complexe, unul cu ace vale şi aeriene din Ministe Nicolae Ceauşescu. rii de magistrale de transport şi de centrale electrice
stat. re definitivă va permite a
ză apoi stadiul lucrărilor a eaşi capacitate la Sâtu Nou rul Transporturilor şi Teleco După miting, In aplauzele
Străbătînd arterele princi şi altul la Baia. In curînd, nularea subvenţiilor şi a ce In zonele de îngheţ veşnic. Canada, a declarat minis
cestui obiectiv industrial, a pale ale oraşulul-port, privi va începe construcţia unor municaţiilor, Mihai Bâlânes- mulţimii, tovarăşul Nicolae lorlalte privilegii ale foşti trul pentru teritoriile nordice, esle interesată Intr-o
cărui construcţie a început in rile sînt atrase de înnoirile unităţi similare la Carealiu. cu, şi directorul Institutului Ceauşescu. ceilalţi conducă colaborare strînsâ cu Uniunea Sovietică In cucerirea
de cercetări şi proiectări de
tori de partid şi de stat se
trimestrul trei al anului 1970 ce apar la tot pasul. Atrag a De asemenea, gazdele infor specialitate, Ion Baicu, pre îndreaptă spre stadionul din lor maharajahi, este aprecl- nordului.
şi urmează a fi dat în func tenţia noile cartiere dc locu mează câ pentru sporirea e- zintă tovarăşului Nicolae localitate, de unde. cu un eli at ca un pas important pe
inţe. Numai în planul cinci ficienţel acestor unităţi se calea aplicării transformări-
ţiune în iunie 1973. Viitoarea Ceauşescu, celorlalţi conducă copter special, se înapoiază
nal încheiat, în oraşele jude prevede ca pe lîngâ fiecare
uzină prinde, pe zi ce trece, ţului au fost date în folosin complex să se construiască tori de partid şi de stat, so la Mangalia Nord, staţiunea
Neptun.
contururi lot mai precise. Se ţă aproape 2 500 de aparta unităţi mici de preparare a luţiile preconizate. Fiecare La plecarea din Tulcea se
din ele esle analizată atît din
toarnă fundaţii, se implan mente construite din fonduri nutreţurilor. Prin punerea punct de vedere funcţional, cretarul general al partidu
le statului. lor în practică, măsurile pre Notă externă 0 lege cu caracter antimuncitoresc
tează în teren piloţii care cit şi economic. lui, ceilalţi conducători de
In succesiunea obiectivelor conizate în această direcţie
vor susţine fundaţiile viitoa înscrise în itinerarul vizitei la complexul de la Nufărul Se ia în discuţie şi proble partid şi de slat au fost con
relor hale. La unele puncte de lucru în municipiul şi ju vor avea ca rezultat un be ma dezvoltării în portul Tut- duşi de mii şi mii de tulceni.
După. 500 de ore de dezba
Luîndu-şi rămas bun de la
de lucru mai avansate a în deţul Tulcea se înscrie m a neficiu anual de aproximativ cea a unui şantier naval pen oamenii muncii din munici teri, Camera Comunelor a trul forţei de muncă şi al te judecători ai înaltei CurU
şi ai Curţii de Apel) şi de că
productivităţii.
şase
După
ceput de curînd şi montajul. rele complex intercooperatist 4 milioane lei. tru reparaţii şi construcţii de piul şi judeţul Tulcea, tova Marii Britanii a adoptat, în luni, proiectul a fost ab ^do- tre tribunalele industriale.
de creştere
şi îngrăşare a
nave micî, îndeosebţ de nave
La revenirea în oraş este
Obiectivul industrial vizitat porcilor din comuna Nufărul, vizitată întreprinderea de in pescăreşti. In legătură cu a răşul Nicolae Ceauşescu le noaptea de miercuri spre joi, nat de laburişti, sub presiu Conflictele sociale vor fi pla
va produce anual o mare în apropiere de Tulcea. Aici dustrializare a peştelui, mare ceasta, secretarul general al adresează urări de sănătate după a treia lectură, aşa-nu- nea sindicalelor. Reluat de sate, deci, sub o jurisdicţie
cantitate de alumină. Şi aşteaptă un mare număr de unitate de producţie a indus partidului recomandă repre şi fericire. mita reformă sindicală, ela cabinetul conservator, proiec independentă de centralei*
ţărani cooperatori din locali triei alimentare. Primirea deosebit de căl borată de guvernul conserva tul legii antisindicale a fost sindicale. Prin noua lege, gu
încă un fapt remarcat de zentanţilor ministerului de
tate, din comunele Beştcpe, resort, celorlalţi specialişti a duroasă de care s-a bucurat tor. Această procedură consti prezentat în Camera Comu vernul conservator intenţie -
consU’ucioi i : în cea mai ma Procesul tehnologic esle tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Frecâţei, Cataloi, din alte sate complet mecanizat. In legătu flaţi de faţă, sâ se creeze un tuie epilogul parlamentar al nelor. cu unele modificări, de neazâ „sâ pună capăt greve
re parte, întreprinderea va fi ceilalţi conducători de partid disputelor dintre guvernul actualul ministru al forţei de
din împrejurimi, care s-au a ră cu sortimentele de con singur şantier naval, apt să lor neoficiale". Or, în Marei
înzestrată cu utilaje fabricate sociat pentru construirea a serve de peşte produse aici, satisfacă necesităţile întregu şi de stat in judeţul Tulcea, britanic şi sindicate, desfăşu muncă şi al productivităţii, Britanic peste 90 la sută di i
este încă o dovadă a Încre
de indus.trla noastră construc cestei moderne fabrici de directorul întreprinderii, Ian- lui port atît din punct de ve derii neţărmurite a oamenilor rate în ultimii doi ani şi ju Robert Carr. Titulatura ofi greve au un aşa-zis carac
toare de maşini Preţul de dere al reparaţiilor, cit şi al muncii din ţara noastră în mătate, in legătură cu amin cială a legii este „reglemen ter neoficial.
carne. cu Cojocaru, subliniază că a tita legislaţie cu caracter an tarea relaţiilor in industrie",
cost al produsului finit va fi, construcţiilor şi dă indicaţia politica partidului, o expre Dezbaterile asupra aceste 1
In aplauzele mulţimii de cestea se bucură de un renu ca activitatea acestuia sâ în timuncitoresc. dar ea este departe de a re legi au provocat o serioasă
la această întreprindere, cu bărbaţi şi femei, oaspeţilor li me apreciabil, nu numai în ceapă parţial chiar din cursul sie a voinţei lor de a munci Bătălia pentru introduce glementa relaţiile dintre pa deteriorare a relaţiilor între
în continuare cu eforturi spo
circa 30 la sută mai mic de- se oferă pîine şi sare, ploşti ţară dar şi peste hotare, în anului următor. rite pentru înflorirea Româ rea unej «reforme" care sâ tronat şi clasa muncitoare în autorităţi şi sindicate. 1970 *
cît cel realizat la întreprin cu vin şi ţuică, bunuri ale ţâri ale Asiei, Africii şi Eu Se prefigurează, încă din niei socialiste multilateral îngrădească drepturile şi li avantajul acesteia din urmă. fost în Marea Britanie anul
derea similară din Oradea. pâmînlului dobrogean, bunuri ropei. stadiul proiect, o dezvoltare dezvoltate. Recomandările, in bertăţile oamenilor muncii, şi Sub pretextul „restabilirii cu cele mai numeroase şi nu*i
disciplinei in sindicate", noua
In ceea ce priveşte proble ale muncii înfrăţite în coope In secţia de producţie a vertiginoasă, de mare am dicaţiile formulate cu acest îndeosebi dreptul la greve, lege prevede, intre altele, în mari greve din ultimele po
prilej de secretarul general
ma aprovizionării noii unităţi rativă, buchete de flori. Sînt ambalajelor pentru conserve ploare, în acest sector al Du al partidului constituie un a fost angajată încă din tim scrierea in registrul naţional tru decenii — după cum rele
în
pul guvernării laburiste, prin
nării ; Tulcea va poseda
cu bauxită adusă la Tulcea semne ale dragostei şi recu este relevată şi apreciată anii următori un mare com- îndreptar preţios în activita prezentarea — Sn luna ianua a sindicatelor britanice pe va o statistică publicată Iu
pe Dunăre, se sludiazâ solu noştinţei ţăranilor cooperatori preocuparea colectivului de . plex de instalaţii portuare. tea oamenilor muncii pentru rie 1969 — a unul proiect de ramuri şi asigurarea jurisdic Londra de „Employment anu
ţii de transport al materiilor faţă de Partidul Comunist conducere pentru asigurarea de reparaţii şi construcţii de transpunerea în viaţă a mă lege al cărui autor era Bar ţiei muncii de către o „Curte Pi*oductivity Gazete".
naţională a relaţiilor indus
reţelor sarcini prevăzute în
prime pe benzi rulante. Român, de conducerea sa, ca- în întreprindere a tuturor ti- nave. actualul plan cincinal. bara Caslle, pe atunci -minis triale" (din care vor face par SILVIA COMAN
Redacţia şl administraţia ziarului l Deva, atr. Dr. P. (Broza. nr. 33. Telefoane nr. 123 17 si 110 88. Tiparul) întreprinderea poligrafică Deva.