Page 21 - Drumul_socialismului_1971_08

Şedinţa Comitetului

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ!
Executiv al C.C. al P.C.R

In ziua de 6 august 1971, a avut loc A fost adoptatâ, de asemenea, hotă-
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al rîrea cu privire la majorarea alocaţiei de
P.C.R., prezidata de tovarăşul Nicolae stat pentru copii şi imbunâtâţirea regi­
Ceauşescu, secretarul general al Parti­ mului de acordare a acesteia, hotârîre
dului Comunist Român. care se publică in presă.
Au participat miniştri şi şefi ai unor Comitetul Executiv a mai examinat şi
organizaţii şi instituţii centrale. aprobat: proiectul de decret privind na­
Cu acest prilej, au fost analizate pro­ vigaţia civilă a Republicii Socialiste
punerile privind valorificarea in perspec­ România ; propunerile de modificare a
tiva a rezervelor de cărbune din Valea legii privind controlul provenienţei unor
Jiului. In vederea cunoaşterii posibilită­ bunuri ale persoanelor fizice, care nu au
ţilor de valorificare a întregului poten­ fost dobîndite in mod lic it; propunerile
ţial al bazinului, Comitetul Executiv a pentru imbunâtâţirea şi completarea
hotârit sâ se elaboreze un studiu de an­ prevederilor Decretului privind apărarea
samblu pentru o perioada îndelungată secretului de stat, precum şi alte propu­
ANUL XXIII. Nr. 5157 SIMBATA 7 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI care sâ permită dezvoltarea acestuia ca neri pentru rezolvarea unor probleme
un tot unitar. ale activităţii curente.

In acţiunea de sporire şi X__COORDONATE M IN E R E Ş T I HOTARIREA

Comitetului Executiv al Comitetului
perfecţionare calitativă a Realizări deosebite La E. M Boiţa-Hateq Central al Partidului Comunist Român

ale minerilor din şi a Consiliului de Miniştri cu privire
producţiei de metal Valea Jiului Ample lucrări de ; la majorarea alocaţiei de stat pentru

In primele ? luni ale anului curent, minerii sistematizare
In vorbirea cunoscută din gaţii de ordin calitativ §1 tinuâm obişnuitele prelegeri (lin bazinul carbonifer al VIII Jiului au extras pe­ copii şi îmbunătăţirea regimului
combinat, in relaţiile dintre pentru colectivul nostru... axate pe problemele concrete ste plan 40 482 tone cărbune brut. Merita a f| evi­
siderurgiştii hunedoreni, re­ Ideile enunţate de şeful o- ce trebuie rezolvate in condi­ denţiaţi In mod deosebit minerii de la Exploatarea Exploatarea minieră Boiţa-Haţcg a că­
feririle la oţelâria nr. 1 sînt ţelâriei nr. 1 din combinat au ţiile ei'eşleriî tehnicităţii teh­ Lupcni, care au obţinut In aceeaşi perlondA un pătat contururi şi dimensiuni noi. Aici se de acordare a acesteia
însoţite, aproape fără excep­ primit o confirmare in plus nologiilor de lucru, ale asi­ plus de 27 959 tone cArbune brut. înfăptuieşte un amplu program tle sistema- \ Oamenii muncii din patria tâ hotârîrea prin care se pre­
ţie, de epitetul „oţelâria din partea inginerului Sabin milării de noi mărci de oţe­ Pentru n realiza accslc succese toţi minerii, de tizarc şi modernizare a procesului de ex- . vede acordarea de ajutoare
veche". Veche, pentru că în Faur, cane afirma printre luri. Printre cele mai recen­ la vagonetari pînâ Ia inginerii şefi (lc sectoare, au tracţie. Se creează noi locuri de muncă mai * noastră obţin succese tot mai lunare pentru copii familiilor
mari în realizarea obiective­
configuraţia arborelui genea­ altele că dinamica modifică­ te teme dezbătute în acest muncit cu abnegaţie, Intreclndu-sc pc sine. Cităm productive şi sc îmbunătăţesc condiţiile de ^ lor stabilite de Congresul al de cooperatori agricoli.
logic al metalului hunedo- rilor structurale în producţia cadru amintesc : influenţa tn acest sens brigăzile conduse de mineri] Marin transport tn subteran şi dc lucru ale mine­ X-lea al Partidului Comunist Avînd în vedere rezultate­
rean oţelâria nr. 1 reprezin­ de oţel a secţiei I a cu­ conţinutului de azot asupra Ciubăr şi Trai an Molnar. de Ia E. M. Lonca, care rilor. Român cu privire la dezvol­ le însemnate obţinute în dez­
tă .punctul iniţial, rădăcina noscut şi va cunoaşte — Sn- proprietăţilor oţelului, in­ au obţinut tn plus faţă de plan 3 500 tone şl res­ Lucrările de investiţii, efectuate de un \ tarea economiei naţionale, voltarea economiei naţionale,
propriu-zisâ ; veche, pentru tr-un timp relativ scurt — fluenţa conţinutului de siliciu pectiv 1 200 tone dc cărbune pe perioada lanua- colectiv harnic de constructori mineri, se a- * ceea cc creeozâ noi posibili­ precum şi necesitatea spori­
şi — în general — cunoştinţe rlc-lullc a.c. Şi brigăzile conduse (le Vaslle Me- pronie vertiginos de stadiul final. S-a ter­ tăţi de creştere a bunăstării rii în continuare a sprijinului
rcuţă $1 Aurel Crlstea, de Ia E. ăl. Anlno&sn, au
despre oţelurile aliate cu si­ obţinut Iu aceeaşi perioadă S 500 tone şl respec­ minat dc săpat şi betonat o galerie de coas- \ materiale şi spirituale a po­ material pe care II acordă
liciu. elaborarea oţelurilor a­ tiv 2 500 tone cărbune peste plan. BrigAda mineru­ tă în lungime dc aproape un kilometru, care i porului — ţelul suprem al statul familiilor cu mai mulţi
face legătură cu orizontul — 120. Au înce- ’
copii şi în mod deosebit a a-
Oţelâria „veche" înaintează cu liate cu sulf şi cu fosfor ş.a. lui Ştefan Ghioc, dc la E. M. DlIJa, lucrind Iii a- put lucrările de deschidere a pilierului dc \ politicii partidului nostru. ceiora cu venituri mai mici,
Intenţionăm să extindem . a­
An de an sînt alocate în­
bata|-cameră a realizat 6,780 tone cărbune pe post,
zăcămînt de la noul orizont. Se creează ast- t
Comitetul Executiv al Co-
semnate fonduri pentru spo­
cest gen de pregătire, de per­
fecţionare, şi la nivelul şefi­ ceea ce reprezintă o depăşire a normei cu 3,3 la fel o rezervă bogată de minereu ce va fi ' \ rirea veniturilor tuturor ca­ imtetuldi Central al Partidu­
sută* Brigada condusă de Gheorghe Zahorla de la
exploatat şi utilizat în industria chimică.
tegoriilor de oameni ai mun­
lor de echipe. Pe de altă par­ o depăşire dc 8 la sută la executarea lucrărilor dc întreaga producţie a minei va fi adusă \ cii, îmbunătăţirea condiţiilor lui Comunist Român şi Con­
sectorul I al Exploatării miniere Petrlla a obţinut
siliul de Miniştri
tenacitate pe coordonate noi te ne preocupă, în egală mă­ pregătire. La E. M. Pa roşe ni. Constantin zaliaria, Ia suprafaţă prin galeria nou construită, la i tăţii, pentru dezvoltarea acti­ 1 Pe data^de 1 septembrie
de locuit şi a ocrotirii sănă­
H O T A R A S C :
care se execută în prezent lucrările de clec- '
sură. dotarea oţelăriei cu uti­
împreună cu brigada pc care o conduce, lucrind
lajele cerute în condiţiile spe­ Jn abataj frontal dotat cu complex O.M.K.T., a reali­ trificare menite să asigure sistematizarea şi \ vităţilor social-eulturale. In 1971 se majorează cuantumul
zat o avansare medie de 3,6 metr) pe zi, o pro­ mecanizarea transportului. Sc lucrează con- ţ politica generală dc creştere alocaţiei de stat pentru copii,
cializării care se conturează
ductivitate medie de 24,8 tone pc post şl o pro­ comitent la rostogolul colector, care va pre- y continuă a nivelului de trai astfel i
că vetrele ei de foc au fost mutaţii evidente i de la 10.2 tot mai pregnant, realizarea ducţie zilnică dc 9S4 tone. lua producţia dc la nivelurile superîoa- 1 al poporului, partidul şi sta­ a) pentru beneficiarii do­
o adevărată şcoală prin care la sută în 1970, ponderea oţe­ gospodăriei de feroaliaje, o Putem concluziona deci că harnicii mineri al re şi o va dirija pc noul drum subteran. O * tul nostru promovează cu miciliaţi în mediul urban,
,.u trecut şi au pătruns taine- lurilor aliate în producţia to­ Văii Jiului ca (I cel (lin toate exploatările Jude­ consecventă principiile echi­ actualele alocaţii de 100 lei
ti> fabricării oţelului, majori- tală a acestei secţii a ajuns posibilităţilor de pregătire a ţului nostru fşl fntlmplnă sărbătoreasca lor zi cu dată cu terminarea acestor perfecţionări şi ^ tăţii socialiste, acordînd o a­ (130 lei pentru cei ale căror
t iţea oţelarilor — vestiţi azi la 17 la sută în primul se­ acestora. rezultate semnificative In activitate, cu fapte deo­ modernizări aduse procesului de producţie \ tenţie deosebită îmbunătăţirii, salarii nu depăşesc 1 300 lei)
— care strunesc in prezent mestru al acestui an, urmind lTn sondaj în rîndul oţelarl- sebite In muncă. se creează premisele reducerii cheltuielilor dc ţ cu precădere, a situaţiei ma­ se majorează pînâ la 180 Ici
marile cuptoare Martin de la ca In 1972 să salte la 30 la Joi pune evident în lumină M. LIVEZEANU teriale a oamenilor muncii cu lunar de copil, diferenţiat în
ţelăria nr. 2, de la oţelâria sută. faptu) că aceşti oameni pre­ venituri mai mici. raport de nivelul salariilor şi
• lectrică şi chiar de la celelal­ — Este o sarcină grea — Tn ansamblul acestor preo­ de numărul copiilor;
te vetre de metal din ţară. sublinia inginerul Faur — ca­ zintă o tot mai sensibilă re­ cupări, un loc important îl o- b) pentru beneficiarii do­
Veche, virstnieâ — oricum re. pe lingă asimilarea de ceptivitate la cerinţele noi cu cupâ sprijinul acordat fami­ miciliaţi In mediul rural, alo­
l-om zice — totuşi oţelâria noi mărci de oţeluri cu ca­ care sînt confruntaţi, ceea ce liilor cu copii, sub forma n- caţiile actuale de 50 lei (80
nr. 1 şi oamenii săi stăruie racteristici superioare, recla* ii face să se simtă adine a- locatiei de stat pentru copii. lei pentru cei cu salarii plnâ
ambiţios în redobândirea ti­ mă şi o muncă mai speciali feelaţi de unele nereuşite ce In vederea sporirii acestui Ia 1 300 lei) se majorează pî­
nereţii şi reuşesc sâ ţină po- 7.ată din punct dc vedere pro­ sprijin, pentru familiile cu nâ la 130 lei lunar de copil,
jl, in mod onorabil, cu ce­ fesional şi tehnic. In acest mai apar totuşi şi care îi In- venituri mai mici, încă din diferenţiat în raport de ni­
rinţele vremurilor noi. sens sîntem alătur,* de colecti­ dirjeşte, ii face mai tenace anul 1909 alocaţia dc stat a velul salariilor şi de numă­
fost majorată cu cîte 30 lei
rul copiilor ;
— Fără a depăşi limitele vul oţelăriei nr. 1, de preocu­ pe drumul ce urcă spre o dc copil, pentru beneficiarii c) de asemenea, se majorea­
modestiei — spunea, mai zile- pările lui şi. în primul rind. ale căror salarii nu depăşesc ză cu cîte 500 lei plafoanele
e trecute, şeful acestei oţelâ- avem în vedere necesitatea munca calitativ superioară In 1 300 lei lunar. In perioada de venituri lunare In funcţie
ii, ing Nicolae Gâvănescu — imperioasă dc a ridica nive primul semestru al anului ei cincinalului trecut, s-au chel­ de care se acordă alocaţia.
£?cţia noastră tinde spre un Iul de calificare al oamenilor nu elaborat peste prevederile tuit, în total, de la bugetul Noile alocaţii, diferenţiale
'•pitei He mai mare actualita­ de aici, de a le lărgi sfera planului aproape 2 700 tone de stat, pentru plata aloca­ după nivelul veniturilor, nu­
te şi anume sâ devină oţelâ­ cunoştinţelor în conformitate ţiei de stat pentru copii, fon­ mărul copiilor aflaţi în îngri­
ria calităţii. Această cerinţă cu pretenţiile tot mai supe­ oţel, depăşind deja angaja­ duri însumînd 16.5 miliarde jirea familiilor şi mediul (ur­
'i » devenire este determinată rioare la care sînt solicitaţi de mentul luat în cinstea lui 23 lei. ban sau rural) în care domi­
de evoluţii producţiei noas­ oţelurile produse azi. De alt­ August Cu toate acestea, mais­ Totodată, după cum se cu­ ciliază beneficiarii vor fi cele
tre. In cadrul căreia structu- fel, conducerea secţiei s-a în­ trul Lazâr Bodea şi prim-tn- noaşte. recent a fost adopta- de mai jos :
ia acesteia suferă substanţia­ grijit de acest aspect al pro­ pitorii Marin Didirea, Leon Rangul copiilor In familie
le modificări calitative. In blemei şi a asigurat deschi­ Budăcan, Simion Marilă. chiar Plafoane de I □ UI şi u
“ rm ă­
semestrul 11 al acestui an, de derea unor noi cursuri de şi şeful secţiei susţin cu fer­ venituri (lunare) toarele
exemplu, oţelurile aliate a­ ridicare a calificării muncito­ mă convingere că au muncit nrlnn rural urban rural urban nirAl
jung la o pondere de circa rilor. pînâ la 1500 lei 150 100 160 110 180 130
I 501 — 2 000 lei
20 la sută din totalul oţelului Pe un plan superior, la n i­ Aşa obişnuiesc ortacii Iul Ioan Sol o van dc la E. M. Lonea sâ sc slâtiilască Întotdeauna Ina- 2 001 — 2 500 lei 120 70 130 80 150 100
n o
100
50
60
130
re-J vom elabora. Sigur că a- velul maiştrilor şi ingineri­ (Continuare in pag. o 3-o) inte de a Intra la şut. Foto : \. L1CIU 2 501 — 3 000 lei — — 100 50 110 80
60
• est lucru implică noi obli- lor în sectorul oţelârie con* 3 001 — 4 000 lei — — — — 100 50
peste 4 000 lei nu sc acordă alocaţie
Actualele drepturi de care lunar de încadrare, precum
se bucură muncitorii şi maiş­ şi dreptul unor categorii de
Leaaî cu toată fiinţa Combativitatea şi exigenta partinică amplifică trii de a primi alocaţia pentru
toţi copiii, indiferent dc cuan­
€> J tumul salariului lor tarifar (Continuore In pog. o 4-o)
de meseria aleasă forţa şi eficienţa muncii politice Constituirea comisiei judeţene
de la o virstă fragedă pentru
a-şi. putea întreţine cei 5 experienţă, avem oameni ca­ duicsc sâ asigure produselor
fraţi mai mici şi pe mama Deşi modest ea număr, co­ re, prin hărnicia, străduinţa, aceasta o greşeală a noastră, a inginerilor şi tehnicienilor
sa „Foarte greu se intra pe lectivul întreprinderii de ma­ o calitate superioară. Desigur, a organizaţiei de partid. De
atunci intr-o întreprindere. teriale de construcţii Bircea abnegaţia şi dăruirea ce-i ca­ împotriva tuturor acestora aceea, socotesc că întărirea
Pină a ajunge ucenic, am sc înscrie statornic ca o pre­ racterizează. sint Ia înălţimea s-au luat măsuri administrati­ muncii politice de la om la Ieri, la Deva a avut loc judeţene a inginerilor şi teh­
lucrat ca zilier. O dată a­ zenţă muncitorească de pres­ misiunii de muncitori înain­ ve dar, trebuie sâ recunoaş­ om, dezvoltarea atitudinii de constituirea comisiei jude­ nicienilor a fost desemnat dr.
juns la ateliere, am început tigiu in industria judeţului taţi Exemplul comuniştilor tem deschis, organizaţia noas ţene a inginerilor şi teh­ ing. Petru Roman, director
să tnuuf meseria. Dar cum nostru. Dovedind hărnicie şi loan Huli, Mihai Luca, loan trâ de partid n-a intervenit combativitate şi intransigenţă nicienilor: general al Centralei cărbu­
o înt;ufâm ? Pc furate. E­ pricepere, abnegaţie şi răs­ Bodca, Voicu D Voicu, Ion prin mijloacele poîitieo-cdu faţă de lipsuri — atîtdc lim­ La şedinţa de constituire nelui Petroşani, iar ca vice­
Viata uzinei in scurge­ ram purtat de la un lăcătuş pundere, colectivul de aici, în Munteanu, Loghin Petrescu cative de influenţare a edu­ pede spuse de tovarăşul
au participat tovarăşii : ing.
rea fi trepidanta în ti>nj> la altul. De organizare in frunte cu comuniştii, Îndepli­ şi al multor altor membri şi caţiei acestora. Ştefan Almăşan, secretar al preşedinţi, dr. ing. Dumitru
ii cucereşte pe oameni cu echipe, nici vorbă. O bună neşte cu cinste sarcinile tra­ nemembri de partid este do­ — Mă simt îndemnat de Ceauşescu — sînt pentru or­ Fodor, şef de lucrări la Insti­
o tarif cc se cimentează parte din timpul anului îmi sate de partid. In prima ju­ vada grăitoare a însuşirii de conştiinţa mea de comunist, ganizaţia noastră de partid de Comitetului judeţean de par­ tutul de mine Petroşani, ing.
toi mai mult la tempera­ aduc aminte ca lucram la mătate a anului, întreprinde­ cea mai mare necesitate. tid, Pogea Brineovcanu, pre­ Ioan Niţă. director generat
tura marilor realizări in curăţatul atelierului. Nu rea a depăşit totalitatea in­ şedintele Consiliului jude­ adjunct al Centralei industri­
domeniul producţiei, dar şi ştiai cum să te porţi mai dicatorilor de plan şi angaja­ — Am reţinut din expune­ ţean al sindicatelor, ing. Con­ ale Hunedoara, ing. Alexan­
ale formării şi îmbogăţirii frumos cu cei pe lingă ca­ Adunări de dezbatere a activităţii rea secretarului general al stantin Negoiţâ, secretar al dru Ciorogaru, director teh­
personalităţii umane. Des­ re erai dat să lucrezi, cu mentele asumate, realizînd partidului că ridicarea rolului Consiliului naţional al ingine­ nic al întreprinderii de con­
tinele se unesc. Biografiile maiştrii. Tc uitai fricos cind între altele sporuri de 2 la politico-educative rilor şi tehnicienilor, condu­ strucţii siderurgice Hunedoa­
sc apropie. Pentru a se la unul. cind la altul, să sută la producţia marfă şi cători ni unor unităţi indus­ ra. iar ca secretar ing. Gheor­
puica realiza acest lucru vezi care ce vrea să facă, productivitatea muncii. a­ triale din judeţul nostru, ca­ ghe Mihai, proiectant la In­
trebuie ca untul, in primul să tc mingiic sau să te lo­ proape 300 000 lei economii la către colectivul nostru a ati­ de muncitor — spunea şeful ontiitoaro in pag. o î*o) dre tehnice stitutul judeţean de proiec­
rind. să-şi iubească meseria vească". preţul de cost şi 344 000 lei tudinii noi, comuniste, fată de brigadă Mihai Lu­ Ca preşedinte al comisiei tări.
aleasă, să se dăruie muncii, ...Dar anii au trecut O­ beneficii suplimentare. de muncă, a creşterii răspun­ ca — sâ reafirm aici,
faptei cotidiene cu toată mul acesla care s-a unit cu i In climatul sănătos de mun­ derii personale faţă de înde­ în faţa adunării noastre, pre­
fiinţa sa.. meseria de lăcătuş a ajuns că rodnică, de eforturi şi stră­ plinirea sarcinilor economice ţuirea înaltă pe care noi o
Această dăruire a cunos­ să o cunoască în cele mai danii ce domină viaţa şi ac­ şi politice, reflectă în ultimă dăm din inimă programului
cut-o şi Niţă Vidu, lăcă­ mici amănunte. Partidul tivitatea organizaţiei de par­ instanţă progresele realizate trasat de tovarăşul Nicolae
tuş mecanic construcţii nostru, al cărui membru tid, a Întregului colectiv de In formarea şi dezvoltarea Ceauşescu Partidul nostru a Au strins griul de pe întreaga suprafaţă
metalice la Atelierele cen­ la T.M.C Bîrcea — a că­ conştiinţei socialiste a mem­ «elaborat programe îndrăzne­
trale Crişcior, comunistul este din 1941, l-a ajutat. In ror oglindă fidelă sînt rea­ brilor colectivului nostru. ţe in toate domeniile, dar,
1950. a fost numit şef dc e­
calificat de secretarul or­ chipă. „A trebuit să învăţ lizările de mai sus — progra­ Din expunerea tovarăşului cinstit sâ fiu, nimic nu mi se Din unităţile agricole coo­ canizatorii Mihai Leontîn,
ganizaţiei dc partid, Con­ din nou, să studiez, să mă mul de educare comunistă e- Nicolae Ceauşescu am învă­ pare mai îndrăzneţ, mai dehin peratiste unde cerealele pâ- Ion Dobîrcâu, Ion Jurj, Va- prevederile iniţiale cu 400
stantin Bucium, şi directo­ pun la punct cu tot ceea ce labornt de tovarăşul Nicolae ţat cu toţii că comuniştilor nu de admiraţia noastră ca pro­ ioase au ajuns mai tirziu la sile Albii, Ion Lazâr, losif kg boabe la hectar După ce
rul atelierelor, Florca Mi- era nou, cu conducerea li­ Ceauşescu a generat, la fel le este şi nu trebuie să le fio gramul propus de secretarul Pleşa, precum şi cooperato­ întreaga cantitate de grîu a
hoc, ca ccl mai bun şef de nei echipe". ca în toate colectivităţile proprie lauda, autnmulţumi- nostru general pentru a for­ maturitate am primit noi fost înmagazinată, o parte
echipă, care pe lingă rezul­ muncitoreşti, adeziune şi a­ rea — a continuat secretarul ma din fiecare cetăţean al a­ veşti in legătură cu înche­ rii Ana Groza, Saveta Nis- din forţe s-au concentrat la
tatele personale obţinute in — Ce v-n preocupat in probare totală. simţăminte cestei ţâri un om înaintat, ierea secerişului. Aceasta lu­ tor, Ana Dânilaş, Aurelia stringerea producţiei de o­
producţie, sau dc echipa mod deosebit în perioada de adîncâ recunoştinţă pen­ organizaţiei de partid Pe noi demn de măreţia societăţii crare, care marchează epilo­ Ocolişan. Valeria Drâgan, văz dc pe cele 40 de hectare.
sa. sc ocupă in mod deo­ de cind aţi devenit şef de tru grija neprecupeţită a toţi trebuie sâ ne caracterize­ pe care partidul ne cheamă gul activităţii desfăşurate Maria Simedru — să amin­ In acelaşi timp se continuă
sebit de creşterea şi educa­ echipă ? ze combativitatea şi exigen­ timp de un an de către coo­ tim doar clteva nume din acţiunile pentru pregătirea
rea tinerilor. O privire re­ — Pe lingă sarcinile de partidului, a secretarului său ţa partinică, spiritul critic şi s-o înfăptuim peratori şi mecanizatori pen- ale zecilor de oameni caro bazelor recoltei anului ur­
trospectivă asupra vieţii sa­ producţie pc care am cău­ general, faţă de clasa mun­ autocritic. Judeeîndu-nc acli- Aici s-a arătat, şi noi ştim Iru ca prima recoltă a actu­ nu participat la finalizarea mător O activitate rodnică
le se dovedeşte extrem dc tat să le îndeplinesc întot­ citoare, faţă de problemele vitatea in această lumină nu prea bine. că în colectivul alului cincinal să fie cît mai in bune condiţii a secerişu­ s-a depus şi în comuna De-
edificatoare şi utilă. Ea ar deauna in mod exemplar, făuririi omului nou, construc­ ne este greu sâ vedem caren­ nostru sînt şi oamenj rămaşi bogată, s-a terminat in toa­ lui. riu, unde recolta dc grîu de
putea servi drept pildă mul­ m-am ocupai de educarea tor al societăţii socialiste ţele şi manifestările negative în urmă cu educaţia, care n«» te cele patru cooperative a ­ Printre primele comuno Pe cele GOft hectare s-a sece­
tor tineri dc azi, care nu au tinerilor. întotdeauna am în­ multilateral dezvoltate pe In educarea colectivului nos frineazâ activitatea De cc oa­ gricole din comuna Romos din zona Haţegului în care rat şi treierat în întregime,
cunoscut greutăţile • unui cercat să fiu mai aproape de pâmîntu) patriei. im. Avem o seamă de tova­ re ? Vorbind deschis şi sin­ Ieri. ne-a informat tovară­ s-a terminat recoltatul griu­ înmagazinîndu-sc pină la ul­
regim bazat pe exploatarea Informînd adunarea gene­ răşi cum sint Ion Canea, Au- cer trebuie să spunem că a- şul Zevedeî Stânilâ, secreta­ lui sc numără şi Sintămăria- timul kg Dc asemenea, am
omului de cal re om. in care ci, să-i cunosc, să văd cit poa­ rală despre preocupările pen­ gustin Tânase, Vasiliea Tu- ceastn ni se datorează în pri­ rul comitetului comunal do Oiiea. fost informaţi că recoltatul
vinderea forţei de muncă te şi cc poale fiecare, cum se tru educarea marxist-leninis dor, Ion Băişan. Cîh.eorghe mul rind nonă. membrilor de partid, la C.A P. Vaidei, Ro­ In ceea ce priveşte pro­ griului s-a încheiat şi la
însemna supravieţuire. comportă. Pe măsura pu­ tâ a comuniştilor, a tuturor Popa şi alţii care prin ati partid Şi aceasta pentru că, mos şi Romoşel s-a efectuat ducţia medie de griu obţi­ cooperativele agricole din
In 1937. fiul cel mc* mare terii lor le-am dat să lucre- salariaţilor, tovarăşul Octa- ludinea lor nu ne fac cinste în ultima vreme, nu ne prea secerişul griului de pe ulti­ nută în cele trei unităţi coo­ Hrelea Strciuluj şi Bretea
al unor ţărani din Ribiţa vian Ciortea secretarul orga Aceştia întîr/Je sau lipses*' pasă de ceea ce se inlîmplâ mele suprafeţe, din cele 878 peratiste, nc relata tovară­ Română, iar Ia C.A.P. Vilce-
păşea pentru prima dată pe nizaţîei de partid din între­ nemotivai de la serviciu, unii în jurul nostru, sîntem indi­ hectare rezervaţie culturii şul Casian Faur. primarul Ic şi Ginţaga sc depun ulti­
poarta atelierelor din Criş­ (Continuare* în pag. a 3-a| prindere, a a ră ta t: dorm în timpul serviciului ferenţi dacă tovarăşii noştri respective. La înmagazina comunei, se detaşează reali­ mele eforturi pentru înche­
cior, angajindu-se ca uce­ — Toate realizările noastre vin in stare de ebrietate, sau de muncă lucrează bine sau rea recoltei o contribuţie zările cooperatorilor din Sîn-
nic. Trebuia să muncească ierea campaniei dc recolta­
dovedesc cu prisosinţă că a­ neglijează întreţinerea maşi­ rău. dacă sînt conştiincioşi meritorie şi-au adus-o me­ petru, unde s-au depăşit re a cerealelor păioase.
vem un colectiv capabil, cu nilor şi utilajelor, nu se strâ- sau indisciplinaţi. Eu văd in