Page 22 - Drumul_socialismului_1971_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 157 ® SIMBATA 7 AUGUST 1971

STIMA $1 RESPECT BĂRBĂŢIEI $1 D l M U Ţ II

A C T I V I T Ă Ţ I I

artă
Ieri la Galeriile de
în t r e a g a l o r p u t e r e din Deva s-a deschis expo­ Deschiderea expoziţiei cu multă sensibilitate figuri­
le deznădăjduite 1n durerea
lor ale femeiior.
ziţia de grafică „Omagiu mi­
nerilor", organizată de Co­ Partea a doua a ciclului
mitetul Judeţean pentru cul­ redă actul victoriei proletu
tură şi artă. Expoziţia cuprin­ natului, cucerirea putem
O DĂRUIESC M UNCII lialei U.A.P. Petroşani şi ale „Omagiu minerilor" politice, anii încărcaţi de
de lucrări ale membrilor fi­
Şi
semnificaţii
realizări
unor colaboratori, artişti ai socialismului.
plastici binecunoscuţi, din Expoziţia cuprinde şl un
judeţ şi din ţară. ciclu de lucrări intitulat
Puţine sentimente slnt alît a spus că a venit aici pentru Trăsăturile sale dominante le La vernisaj au participat Tellmann, participanţii la de realizate artistic, ce înfă­
de profunde, umilitoare fi a munci. Prea bătuse la mul­ intîlnefti la majoritatea mine­ tovarăşii Davîd Lazâr, se­ vernisaj au vizitat apoi ex­ ţişează chipuri de bărbaţi du­ „Suita aurului" ale artis­
dureroase cum este cel al te porţi pentru a munci. Ce rilor. Acum el se află pe ban­ poziţia. Evocînd momente re, hotârîte, situaţii limită tului bucureştean Maree)
alungării omului de acolo dc a prut să spună minerul nos­ ca pensionarilor. cretar al Comitetului jude­ din lupta minerilor Văii Olinescu, decanul plasticle-
unde ifi trage existenţa, vi­ tru prin aceasta ? Că dacă — Care v-a fost cea mai ţean de partid, Aurel Lă- Jiului împotriva exploată­ redate cu o peniţă îngroşată nilor expozanţi,
aţa. A m văzut la Vulcan o vrei să te legi de viaţă in­ mare satisfacţie în uiafă ? puşcă, director general al rii, lucrările prezente în ce frizează sumbrul. In a­
-imagine care spune cit de tr-un mod omenesc, dacă vrei — Am aout multe etnd am Centralei minereurilor nefe­ expoziţie, grupate într-un celaşi timp, sînt surprinse M. 80DEA
(/rele sint dezrădăcinarea, a- să trăieşti iu chip omenesc, muncit. Acum... Şi bătrinul roase Deva. adevărat ciclu simbolic,
htngarea fi înstrăinarea o- trebuie să-ţi alegi astfel mun­ miner a lăsat fraza in sus­ In cuvîntul de deschidere, sînt un omagiu adus pre­
muluL lntr-o fotografic ve­ ca încit să-i fii fidel, să n-o pensie, dar a însoţit-o cu un tovarăşul Clemente Constan- decesorilor. dar şi mun­
d i c — 3 personaje : un băr­ minţi, să-i dai întreaga ta pu­ gest care vrea să spună mul­ din, preşedintele Comitetului cii, înfăptuirilor celor de
bat, însoţit de nevastă fi co­ tere. Intr-adev&r, este aici un te, mai ales că l-au cam pă­ judeţean pentru cultură şi astăzi care contribuie cu
pil. părăsefte Vulcanul, pen- transfer de energie de la om răsit satisfacţiile mari, pentru artă, a evocat semnificaţia mintea şi braţele lor la ri­
PETIIE CONSTANTIN
tru\ că ifi văzuse numele pe la muncă. Cu cit acest flux că vîrsta l-a făcut să pără­ anului 1929 in ansamblul dicarea României pe noi
miner — şef <lc brlgadA, Erou lista groazei, cea a descontă- este mai puternic, cu atît sească terenul care dă naşte­ luptei de clasă a proletaria­ culmi de civilizaţie şi bună­
Al Muncii Socialisto — Mina rilor. Orice speranţă de a su­ munca primeşte acele forţe re avalanşei de bucurie, lu­ tului din ţara noastră, oglin­ stare. Ciclul se deschide cu
Lupcnl pravieţui in Vulcanul ce-fl care să te ridice în văzul tu­ mină fi implinire umană. Mi­ direa lui în arta plastîcieni- crîmpoie din viata grea a
stingea luminile dispăruse, turor. Petre Constantin a în­ nerul îţi arată palmele cînd lor hunedoreni.
iar locul el l-au luat in su­ ţeles această intimitate, aceas­ vorbeşte despre viaţă. Adică In continuare, cei prezenţi truditorilor de sub pâmînl
fletele oamenilor deznădej­ tă osmoză a omului cu mun­ acolo înţelege să-şi găsească în trecut.
dea fi amărăciunea. Era o ca si o tratează cu cel mai tot ce defineşte pe om. Ges­ au asistat la o emoţionantă In acest ciclu, expun lu­
întJlnire cu tovarăşul Vasilc
familie de mineri. Bărbatul inalt respect. De aceea şi el tul, lipsit de cuvinte, are pu­ Fejer,miner pensionar, par­ crări tle certă valoare artis­
ducea in bnaţe copilul, a că­ este tratat de societate cu cel tere mai mare de convingere tică Victor Sylvester, Wal-
rui privire era parcă simbo­ mai inalt respect. El a devenit decît cuvintele. ticipant la grevele din 1929
lic îndreptaită inapoi. Feme­ erou prin muncă, nu prin După ce ţi-ai ales munca şi de la Lupeni, care a vor­ ter Friederich. Iosif Tellmann,
ia ifi ţinea soţul de braţul alte mijloace. Şi aceasta pen­ o respecţi cu înaltă credinţă, bit despre viaţa şl munca Elena Bianu, Iosif Matyas.
drept, iar in cealaltă mină tru că i s-a dedicat cu cre­ în faţă fi se aprind luminile minerilor Vâîi Jiului în tre­ Fodor Kalman, Ervin Nagy
ducea o bocceluţă. Este in dinţă. Minerul ştie să facă bucuriei. Minerul nostru înţe­ ş.a. Momentele dramatice din
această inîănfmire de oameni acest act o viaţă întreagă. lege mai bine ca mulţi alţii cut, renaşterea acesteia în
fi lucrur'i o extraordinară Am întilnit recent pe unul meritul muncii. anii noştri. anii împotrivirii sint oglin­
putere de convingere LJimic din minerii vestiţi cindva in însoţiţi de artistul Iosif dite în lucrările deosebit Aspect din cxpozl(ic. Polo: O. CIODANU
nu este intimplător, nici chiar CORNEL ARMEANU
faptul că plecgrea are loc toată ţara — Copetin Geza.
pe timp de iarnă. Iar după Mina Paroşeni se numără i
aceea tOQtc luminile s-au printre cele mai tinere ex- J
stins. întunericul se asociază C im DIN1DE ploatărj ale Văii Jiului şi )
bine cu sărăcia fi tristeţea. totodată beneficiază de cco i
Am văzut oamenii Vulca­ mai complexă mecanizare a :
nului trăind cu mare inten­ activităţii. Două din abataje* l
sitate emoţională momentul le cu front lung sînt echipa- i
aprinderii luminilor. Ultimii DE MII DE M iM l
DIONIS1E BARTHA te cu complex de susţinere /
metri cubi de apă fuseseră mecanizată tip O.M K.T. La t
miner — şef de brigadă la scofi din mină fi venise rin-
mina Llvezenl unul din OM.K.T.-uri lucrea- \
dul cărbunelui. Cind a apă­ A fî miner înseamnă a iubi cu toată forţa dragostei zi brigada condusă de Cos- ^
rut primul vagonct cu cărbu­ munca din subteran. Inseam nâ a fi animat permanent de tache Zaharia. Împreună cu >
ne oamenii au cintat, au ri­ un spirit de colectivitate, a cultiva tradiţiile de luptă şi ortacii săi, şeful de brigadă \
dicat cîte un pumn in sus fi revoluţionare ale clasei munc itonre. A fi miner înseamnă dirijează modernul complex. (
au plîns. Era in aceste ges­ a scoate )‘a lumină, din adîn curi, cît mai multe bogăţii Cu ajutorul Iui, productivi- /
turi manifestarea bucuriei re- pentru dezvoltarea economiei noastre naţionale şi Snflori- tatea In abataj a crescut dc )
aprinderii luminilor. rea patriei socialiste. la 7 ia 24,8 tone/post, s-a rea- i
Lumina se ingemănează bi­ lizat o avansare medie de 3.8 .
ne cu bucuria fi speranţa. La In rîndurile ce urmează, nc vom opri doar Ia cîţiva m/zi şi s-a obţinut o produc- )
20 de ani după acel prim va- dintre zecile de mii de min eri, la care trăsăturile spe­ ţie medie zilnică de 954 tone. \
qonet al speranţei am văzut cifice omului nou sînt atribu te fireşti ale existenţei lor.
la Vulcan alte realităţi, alţi * Costache Zaharia, fostul t
oameni, alte sentimente. Sau Şeful de brigadă Dionisie unei brigăzi fruntaşe de la tractorist de acum 17 ani, !
poate că sentimentele au ră­ Bartha nu are un loc de mina Vulcan, i s-a cerut, Ia conduce azi cea mai complc S
bazinul \
xă mecanizare dhn
mas aceleaşi, dar s-au conso­ muncă stabilit într-o anume un moment da*, să preia un Văii Jiului. I£s .. jin, aalt-spfc** I,
exploatare minieră. Lucrează loc de muncă înlr-un alt sec­
lidat, s-au. multiplicat, au că­ la săparea şi betonarea pu­ tor, unde realizările erau mai taculos care sŞ^înserie- însă
pătat amploarea fi greutatea ţurilor. Din această ■cauză slabe. In condiţii noi de acti­ printre lucrurile fireşti aTe'l
' coplefilorului. Vulcanul, ale şi-a purtat ortacii prin tot vitate şi cu ortaci noi, comu­ biografiilor minereşti. >
c&rui ultime 4 decenii sint bazinul carbonifer al Văii nistul Milea a reuşit, în scurt * î
Jiului. Şi pe acolo, pc unde timp, sâ obţină rezultate .va­
împărţite in două segmente Florile din faţa locuinţei .
au trecut minerii lui Bartha, loroase ce s-au răsfrlnt pozi­
egale ca dimensiuni, înţelege s-au născut drumuri vertica­ tiv asupra întregului sector. minerului Ion Vasile au co \
sa \
cel mai bine valoarea muncii, le către adîncuri, adâugîn- La intrarea în partid, acum respondenţe şi în viaţa din ,
profesională. Pe acestea
a trăirii prin ea, pentru că du-se altora ori au apărut pe zece ani, Milea s-a angajat sâ
COSTACNE ZAHARIA urmă le sădeşte, lună de Iu- 1
are elemente de comparaţie hărţile topografice noi zone cinstească calitatea de comu­ nâ. împreună cu brigada sa ţ
miner — şef de brigadă la de exploatare. Comunistului nist prin rezultate profesio­
mina Paroşenl mai puternice dcclt oricare Bartha i se spune „omul re­ nale care să-l ridice mereu în de Ja mina Petrila. Ultimul i
buchet: 250 tone de cârbu- '
altă localitate de mineri. AJAturl de mineri, mecanicii de Întreţinere Işl aduc o contribuţie do scama la buna funcţionare cordurilor". Acest nou nume rîndul fruntaşilor. Şi îşi păs­
o utilajelor miniere. Fotoreporterul a surprins pe pelicula o echipă de mecanici <lln Valea Jiului ne peste plan realizate în Iu- ^
Intr-o iniilnire cu tinerii cxecutlnd montarea unei combine dc abataj. are un trainic suport sufle­ trează cu demnitate cuvîntul. na iulie. i
din Lupeni, Petre Constantin tesc şi faptic. El a început să ★ Ion Vasile culege şî florile J
se contureze acum zece ani, La o şedinţă de producţie, învâ-ţăturii, în amfiteatrele \
la mina Dîlja : 51 ml/lună la din cadrul E. M. Lonea, în Institutului dc mine din Pe- I
qja o n a ■ săparea şi betonarea puţului care se analizau cauzele râ- troşani... J
Substratul realizărilor Tainele minei record naţional, la puţuj-sud a unor brigăzi, minerul Con­ Despre primul erou al rîn- \
principal. A urmat al
II-lea
mînerii sub sarcinile de plan
\
★
Anlnonsa : 72 ml/lună. Intre
13 martie şi 17 aprilie a.c.,
dintre brigăzile criticate — a
In acest an colecti­ Iun; ale anului a fost la Livezeni, brigada lui Bar­ stantin Bîgu — şeful uneia durilor de faţă arătam eâ nu ţ
are un loc de muncă stabilit J
vele de muncă din ca­ depăşit cu peste 15 tha a obţinut al Ill-Iea re­ spus, printre altele : „forţa înlr-o anumită mină. La fel \
drul întreprinderii mi­ la sută, productivitatea Fiecare izvor pregătit in mers, cord românesc la săparea şi fizică a minerilor nu poate se poate spune şi despre co- 1
niere Barza au obţinut muncii sporind cu 11.7 de cărbune, de la un schimb la altul, betonarea puţului principal acoperi deficienţele organiza­ munistul Augustin Demeter. ’
succese deosebite pe li­ la sută. La baza acestor de aur, de la un ortac la celălalt. cu schip: 9*1,3 mj. Dionisie torice !". Conducerea sectoru­ Şi încă ceva : drumurile ver- \
nia realizării sarcinilur rezultate au stat o se­ de aramă. Ga o legendară poveste dc Bartha şi-a început meseria lui şi maiştrii — cărora li se ticale tăiate în roca munţi- (
de plan. Astfel, planul de fier / dragoste, la 19 anî, în Lupeni. Primele adresau aceste cuvinte — au lor de ortacii lui Bartha au J
producţiei globale şi rie de factori dintre ca­ poartă nume de oameni legămîntul pe viaţă dintre „lecţii" le-a primit de la tatăl analizat temeinic resortul or­ fost unite prin „şosele" ori- 1
marfă pe primele 7 re amintim : înfrăţiţi miner şi mină său — vechi săpător de pu­ ganizare, găsind că aici este zontale de către brigada eon- ^
rodeşte ţuri. Azi, „omul recordurilor" cauza adevărată a lipsurilor. dusă de Augustin Demeter. i
cu vigoarea,
Extinderea metodelor de exploatare de ma­ şi-n lumină se revarsă aparţine întregii văi. Combativitatea, caracteris­ Aceasta este o adevărată »
re productivitate care asigura o sporire a randa­ cu măiestria, neostenite, ★ tică comunistului Constantin simbioză a muncii echipelor \
cu dorinţa Bîgu, împletită cu dăruirea şi de mineri, e încă o dovadă i
mentelor în abataje cu 40 la suta. mustind a fapte de bărbăţie, Mai întîi Bicazul I Cineva efortul unanim al ortacilor a liantului trainic specific zi- _
GHCZAN LADISLAU de a defereca i-a alcătuit din el un vis cu
6 Aplicarea muncii in acord global la un nu­ fluvii săi — înscrie permanent bri­ lelor noastre. \
miner — şef de brigadă la noi drumuri luminii ape şi stînci. Apele erau încă gada pe care o conduce în Ultima lucrare în care dnt- l
mina Deva măr însemnat de lucrări, procentul de extindere prin vinele ariîncului. de cărbune, despletite în pîrîuri, iar stîn- rîndul celor fruntaşe. murile oamenilor din cele !
crescînd cu 5,8 la sută. Tainele erelor de aramă, cile dure. Ioan Onuţ învaţă ★ două brigăzi s-au întîlnit a 1
C Mecanizarea principalelor operaţii din sub­ de aur, aici, în lupta pentru con­ Are 32 de ani şi lucrează fost galeria de legătură între (
teran, sectoarele fiind dotate cu 9 trolii electrice foşnesc ca nişte de fier, struirea primului baraj mare la sectorul II al minei Dîlja. puţul de aeraj nr. 2 şi puţul J
miner.
al ţârii, meseria de
primăvăratice păduri,
şi pneumatice, 2 locomotive, un număr însemnat descoperjndu-şi cămările purtind ca-ntr-o lotcă Cind a venit la Lupeni, Bi- Acum este în vacanţă. La auxiliar est al minei Live- )
zeni. La această străpungere, j;
de perforatoare şi alte utilaje de tăiere şi încăr­ in care-au adunat pe valuri de soare, caz>ul era o cetate de lumină. toamnă va păşi treapta ulti­ minerii lui Demeter — şi oi <
mului an al Institutului de
care a minereului. departe, „Există o diferenţă — mărtu­ mine 'Petroşani, curs seral. deţinători de valoroase re- '
bogăţii furate din soare. riseşte, uneori, Onuţ — între corduri în materie — au ren- [
© Utilizarea înlocuitorilor la susţinerea lucră­ Fiecărei izbînZi cit mai departe ceea ce am durat acolo şi bo­ Trăieşte de pe acum neli­ •Jizat peste 100 m pe lună sâ-
rilor miniere, în acest fel consumul de material rodnicia minerului. găţiile pe care le exploatăm niştea creatoare, specifică ale­ pare în galerie dublă. »
îi urmează un spectacol gerii proiectului de diplomă.
lemnos fiind redus cu 2,5 la sută (a lemn de mi­ de aici...". Şi ca o replică la St ^
de gală RADU SELEJAN acestea, conducerea minei Lu­ Se gîndeşte la susţinerea me­
nă şi 16,4 la sută la cherestea. talică şi podirea cu plasă de l
peni este de părere că „între A fi miner înseamnă n fi •
fruntaşii cu care ne mîndrim sîrmă a locurilor de muncă un om harnic, dîrz, autoritar, )
şi minerul Ioan Onuţ nu e- de la Exploatarea minieră cinstit, combativ, disciplinat... t
Dîlja. „E o încercare temera­
xistâ diferenţe...". ră, dar, cu ajutorul profeso­ Dar, cîte nu înseamnă... .'
★ \
La 26 octombrie 1MJ, ziarul ţia dc autobuz, tret femei In rilor mei, sper sâ reuşesc* — L. LICIU
„Schitcia" publica sub (Ului Pe urmele unui act de acuzare.. aşteptare se ocupă cu „critica". Lui Miilea Dumitru, şeful spune Constantin Groşanu. M. NEGOITA
„SA sc fiicA dreptate muncito­ Tragem Indiscreţi cu urechea.
rilor pAriureni tlin Hunedoara*', E „crltlcAiă" nevasta unul mi­
un articol care constituie un a- ner, căreia nu-l tihnesc dcclt
devârat act de acuzare. Cliflm : pantofii „nomarta" şi care, da­
„Pămîutul judeţului Hunedoara că nu merge sAptămlnal să-şi
este arid, lipsit dc produse ali­ facă „permanent", sc dArlmă
mentare, dar subsolul cuprinde Două imagini din Gheţarul ! Privim complexul din
NICOLAE STUnZA cele mal mari xAcAmiiitc <lc centru, unde poţi să-ţi repari
minereuri feroase, exploatate, televizorul, apăratul de foto­
miner — şef de echipă cu uncie Întreruperi, <lc aproa­ grafiat, chiar să-ţl faci „perma­
sectorul I Musnriu pe dou mll de ani...“ nent". Ceva mai departe, la
In continuare, dnpA cc artlrn- „Tara de fier“ brutărie, o femeie bombănind
lui descrie viata plinA dc huzur împunge cu degetul citeva plini
a consilierilor din conducerea piuă so hotărăşte să cumpere
minelor, citim: „Muncitorii din una., O vrea pe cea mal proas­
Hunedoara şi-au vJAguit forţele buincinase sA urmeze la şcoulă. largă metode dc exploatare de pătă. Şl ] xe dă. 8-nu dus vre­
In galerii şi atelierele ncsAnA- Aceasta este viaţa muncitoru­ mare productivitate, asigurin- murile bottdul dc mămăligă...
g loasc, pazi(i de gârzi Înarmate lui hunedorcai», alAiuri dc lu­ du-sc prin aceasta o cantitate N-am mai- avui vreme să (re­
cu baionete, ca nişte ocnaşi. Au xul profitorilor care se IAfA- sporită dc minereuri, care, prin- cent pc la club. Fireşte, bi­
trudit lntr-o permanenta ume­ icsc In vile somptuoase, nu se tr-un tunel, ajung la Uzina de bliotecara ne-ar f| servit cu ci­
se
mal salurA dc banchete şl
zeală şi respirind un aer greu preparare de la Tcllue". fre, adică ătltea cărţi» atiţia ci­
şl plin dc praful ucig&lor al plimbă in limuzine. Dar viaţa ...In drum spre şcoală ne a­ titori. Directorul ne-ar fl făcut
ruginii dc fler, cu milioane dc muncitorilor pădurcnl din Hu­ batem pc la librărie. Un om in­ o amplă dare de seamă asupra
nedoara trebuie sA sc schim­
tone de stlncA deasupra capu­ be. Trebuie să II sc facA drep­ tre două vlrstc sc interesează activităţilor clubului sub formă
lui, In pcricot neîntrerupt dc n dc „Contradicţia Ini AJaiorcscn". statistică : taraful şl o solistă
ti striviţi, deoarece galeriile tate S-a epuizat. Notăm: dc Ia cre­ vocală pc locul I In Judeţ, co­
sint rA ii amenajate şi Întreţi­ ioanele şl caietele cu liniuţe, rul E.M. Ghelar pc locul IU.
nute. CAIAlorind cu autobuzul dc la împărţite gratuit, la cursurile de Cifre, cifre... p a r asta e treaba
statisticienilor.
Salariile ce Ic primesc nu le Hunedoara spic Ghclnr, peisa­ alfabetizare, In Ghclnr se caută
IngAdttic derit o vlaţA dc crun­ jul te determinft sA denumeşti acum critică MicrarA. Pe no| ne-a Interesat insă
fler'*,
aceste locuri „Tnra dc
tă mizerie. Sint inibrAcaţl in chiar dacA In peisaj intervine Şcoala este aşezată pitoresc faptul că oamenii dc aici, de­
zdrenţe, iarna In frig, nu pot pe un dlmb. De fapt e liceu spre cnrc scrisese „Scinlcla" a­
avea pc ci dcclt o salopctA ve­ piatra şi pAdurca. Flerul dA (şi nimeni nu sc mal mlrA azi cum douăzeci şl şapte dc ani,
che... O daţi cu revărsarea zo­ aici personalitatea locurilor şl a că la Ghelar există un liceul. nu-şi fac griji despro cc vor
istovitoare
oamenilor... Alunea
rilor, pleacă la muncA, puntnd In mină a fost prclunlA dc icli- Are de la I la 12 clase şi cursuri minca mllnc, nc Interesa că la
in (raistA un boţ dc mAmAligA, serale. Mulţi dintre absolvenţi Ghclnr se citeşte critică lite­
sau o stlcluţA cu lapte, merin- nic.A. Staţi de vnrbA eu orice învaţă la Institutele dc InvăţA- rară, că un director dc liceu
şl veţi fi
miner „ghclArcan"
dca cc lc-o poate oferi femela surprins dc abundenţa In voca­ ir.iut superior. Cei mai mulţi la arc greutăţi cu partea de Isto­
penirn o zl intrcagA. Cu ochii „tehnic", dar şi la psihologic şi ric contemporană a localităţii,
dc
a noţiunilor
bularul său
sticloşi, obrajii gălbejiţi, supţi tehnologie. „Azi, perforarea gău­ ştiinţe juridice. Directorul nc că productivitatea muticii In
dc vlagA, pleacă Ja munca lor rilor dc mină sc face eu ajuto­ dcst&inuic crt scrie o monogrn- minele Gheţarului a crescut
dc robi, cale dc kilometri. Sc rul perforatoarelor pneumatice, fic n Gheţarului şi e mereu ne­ din I9t>5 şl pinA ncum cu peşte
întorc seara acasA, lirzlu, peu- susţinute pe coloane iclcscopi- voit s-o modifice la „partea el 40 io sută. cA dacA plinea nu
ivu cA drumul e lung. Aici ii contemporană''. Ba un bloc nou c proaspătă, c bucluc.
IOAN f ACOB cc" ; „încărcarea in abataje şl Cine oare Îşi mai aduco a­
aştcaptA o cocioabă arumaiA. o (aici Interlocutorul nostru a
miner — şef de brigadă la în­ femeie bolnăvicioasă şi mereu Ia locurile dc înaintare sc face subliniat mereu ,,cu tnc&lzlre minte astăzi de acel act dc n-
cuzarc din data dc 26 octombrie
nmftritA, in adAstarca unei vieţi
treprinderea dc prospecţiuni şl mal bune, şl copil gol, ncmîn- mecanizat cu ajutorul maşinilor centrală"), ba nişte casc pro­ M In Jocul caselor vechi din trecut, minerii găsesc axl, in blocurile noi, conformi dc care au ne­
9
1:
explorări geologice Dova — caţl, care nu pot uven ccic Irc- dc încărcat cu siloz propriu şl prietate personală, ba... voie. Vedere din cartierul „Aeroport- Petroşani.
secţia Hondol cupă"; „sc folosesc pe o scarA Trecem prin „centru". La sta­ C. DROZD
Foto: N. GHt’NA
.