Page 24 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 24
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5157 O SIMBATĂ 7 AUGUST 1971
H O T A R I R
Comitetului Executiv al Comitetului Central
PREŞEDINTELE TORRES \-
al Partidului Comunist Român şi a Con DESPRE PROCESUL
REVOLUŢIONAR DIN
BOLIVIA
siliului de Miniştri cu privire la majorarea
LA PAZ 6 (Agerpres). —
Procesul revoluţionar din Bo
alocaţiei de stat pentru copii şi îmbună livia se încadrează în mişcă
rile de eliberare de pe conti
nentul latino-american, a de
tăţirea regimului de acordare a acesteia clarat preşedintele Juan Jose 8 tone de m ari
Torres. în cadrul unei între
vederi cu participanţi la reu juana capturate de
niunea Consiliului Congresu poliţia braziliana
nu li se acordă această alo miliarde lei reprezintă fondu
caţie intrucît în familiile lor rile -suplimentare pentru ma lui Permanent al Unităţii
se realizează şi alte venituri jorarea alocaţiei şi îmbunătă (Sindicale Lnlino-Amerieane Poliţia federală brazilia
(CPUSTAL) El a subliniat că
impozabile , ţirea regimului de acordarea nă a capturat, la o fermă
Comitetul Executiv al Co acesteia : faţă de 4,3 miliarde acest proces îşi propune e din statul Pernambuco, o
salariaţi care beneficiază de mitetului Central al Partidu lei, cit s-a cheltuit în anul liberarea totală a ţârii sale cantitate de 8 tone de ma
alocaţie în cuantumurile co 1970 pentru plata alocaţiei, în dc sub dominaţia străină. rijuana, s-a anunţat joi la
respunzătoare mediului ur lui Comunist Român şi Con Referindu-se la necesitatea lUo de Janeiro. Valoarea
ban. deşi domiciliază fn me siliul de Miniştri recomandă anul 1972 se vor cheltui 6.3 unităţii muncitorilor din A- totală a capturii este de
diul rural, se menţin tn con ca măsurile de mai sus să fie miliarde lei, ceea ee repre meriea Latină, in lupta pen peste 5 milioane de cruzei-
tinuare. adoptate şi de către organi zintă un spor de peste 45 la tru înlâturai-ea dominaţiei im ros.
2. Avînd în vedere genera zaţiile cooperatiste şi obşteşti sută. Trebuie avut în vedere perialiste şi împlinirea ţelu
lizarea învâtâmîntului obliga care aplică in prezent acelaşi că la acestea, tot pentru spri lui comun, preşedintele boli
toriu de 10 ani, vlrsta pînă regim cu organizaţiile de stat jinirea familiilor cu copii, se vian a chemat organizaţiile Ciocnire în zbor
la care se acordă alocaţia de în ce priveşte acordarea alo adaugă fondurile destinate
stat pentru copii se prelun caţiei pentru copii. creşterii numărului de locuri Zeci de mii dc muncitori din Parts au demonslrat recent pentru terminarea cit mal grabni sindicale sâ sprijine guver Un avion de pasageri
geşte de la 14 la 16 ani. ★ în ci*eşe, grădiniţe şl alte uni ca a războiului din Indochiiia cu retragerea tuturor trupelor amc rlc&ne. nele acelor ţâri care au în nBocing-707" cu 91 de per
3 In afara celor câre bene tăţi de ocrotire a copiilor. In fotografie : Aspect de la demonstraţia din Paris. vedere măsuri progresiste. soane la bord, care efectua
ficiază in prezent de alocaţia Ca urmare a majorării ni Comitetul Executiv al Co
de stat pentru copii. începînd velului general al cuantumu mitetului Central al Partidu cursa regulată Hawai-Los
de la 1 septembrie 1971. a- lui alocaţiei, a prelungirii lui Comunist Român şi Con Angeles, s-a ciocnit fn plin
oest drept se va acorda şi vîrstei de acordare de la 14 la siliul de Miniştri îşi exprimă 45 de porturi din S.U.A. paralizate Inundaţii în India zbor cu un avion de tu
pentru *. 1G ani, a extinderii dreptului convingerea că întregul popor rism „ C e s s n a Accidentul
s-a datorat lipsei de res
a) copiii militarilor In ter la alocaţie la toţi militarii in va primi cu deosebită satis de greva celor 17 000 de docheri ponsabilitate a pilotului dc
men şi ai elevilor şcolilor mi termen şi pensionarii l.O.V.R, facţie aceste măsuri, menite DELHI 6 (Agerpres) — A regiunile calamitate au decla pc Cessna", care a încre
litare care. la data încorpo precum şi a celorlalte mă să contribuie la ridicarea ni genţia Press Trust of India rat câ o zonă dc 464 kilome dinţat maneta persoanei
rării, nu erau angajaţi ; suri, numărul copiilor cu velului de trai al oamenilor WASHINGTON 6. — Co triva concedierilor, precum şl anunţă câ guvernul din statut tri pătraţi din vecinătatea care il însoţea la bord, fu
b) copiii pensionarilor di'ept de aloraţie va creşte cu muncii şi va depune eforturi respondentul Agerpres, Con dreptul de a munci cel puţin Biliar a hotârît sâ solicite Gangelui a fost transformată ră ca aceasta să posede
l.O.V.R. domiciliaţi In me circa 470 mii, faţă de 3,1 mi sporite pentru a obţine noi şi stantin Alexandroaie, trans cinci zile pe sâptâmînâ Ca sprijinul forţelor aeriene In într-o adevărată mare. Capi brevet. Avionul de pasa
diu) rural ; lioane copii pentru care se tot mai mari succese In mun mite : Greva celor 17 000 de urmare a mecanizării Instala diene pentru aprovizionarea tala statului — Patna —, cu geri a aterizat cu bine pe
c) copiii persoanelor câro- plăteşte în prezent această a că, în înfăptuirea politicii docheri americani, care a pa ţiilor portuare, patronatul irt- cu lunnâ a locuitorilor izolaţi aproximativ 400 000 locuitori, aeroportul din Los Ange
ra, deşi fac parte din cate- locaţie. Fondurile destinate a Partidului Comunist Român de ralizat complet activitatea a teaţloneazâ — după ce, a in cursul inundaţiilor provo este ameninţată de ape, pen les, iar .Cessna" s-a pră
goriile care beneficiază dc locaţiei pentru copii pe în 45 de porturi situate pe coas cum doi ani, micşorase sâptâ- cate de ploile musonicc de-a tru a doua oară in ultimele buşit, dar, in mod miracu
alocaţia de stat pentru copii treaga perioadă a anilor 1971 edificare a societăţii socialis ta de vest a Statelor Unite, mîna de lucru la cinci zile cu lungul fluviului Gange şi a două săptâmîn;. los, cele două persoane a-
(salariaţi, pensionari, stu 1975 vor totaliza peste 31 mi te multilateral dezvoltate în a intrat în cea de-a şasea reducerea corespunzătoare a fluenţilor săi. Cabinetul a ce Cifrele oficiale au plasat fldte la bordul său au scă
denţi, militari etc.), în prezent liarde lei, din care circa 9 patria noastră. sâptâmînâ. In rada şi la che salariilor — s-o reducă la nu rut, de asemenea, guvernului pierderile din statul Biliar In pat doar cu uşoare leziuni.
iurile porturilor californicne mai patru zile. Docherii con fll la sulă dîn totalul de 290
Consiliul de Miniştri central un ajutor de urgenţă
Comitetul Executiv se află ancorate 145 de trans sideră că ar fi transformaţi, milioane dolari, provocate pî- Taifun asupra ves
al oceanice încărcate cu mâr astfel, în semi-şomeri. de 13 milioane dolari. Agen nâ în prezent de inundaţiile
al Comitetului Central al tului Japoniei
Republicii Socialiste furi. Numai în portul San Conducerea sindicatului do ţia citată informează câ au musonicc din acest an în In
Partidului Comunist Român România Francisco sînt 46 de vase. cherilor a anunţat că «greva torităţile care au inspectat dia.
nu va înceta pînă cînd patro Taifunul „Olive" care s-a
Docherii, care au intrat în
natul nu va satisface absolut abătut asupra Japoniei de
grevă la 30 iunie, în momen toate revendicările muncito vest cu o viteză de 110 ki
tul «expirării vechiului con
Comemorarea împlinirii a 26 de ani tract de muncă, revendică rilor ale căror venituri au lometri pe oră a provocat
moartea a cel puţin 25 dc
fost substanţial reduse de in
persoane şi. a distrus 127
îmbunătăţirea condiţiilor de flaţie. de micşorarea sâptâml- dc clădiri. Totodată, s-a a-
viaţă, garanţii ferme împo nlj de lucru şî concedieri". nu nţ a t că 27 dc vase au
de la explozia primei bombe atomice fost scufundate şi s-au pro
dus 348 de alunecări de te
ren.
folosite în război Poporul sud-viefnamez să-şi soluţioneze Londra, bînfuită
singur problemele pe baza drepturilor de furtună
TOKIO 6. — Coresponden fost trecute încă 1 745 de nu cipanţii la ceremonie, împre sale naţionale fundamentale
tul Agerpres, Florea Ţuiu, me ale victimelor identifica ună cu toţi cei 539 000 de lo O puternică furtună, în
transmite i Oraşul Hiroşîma a te în ultimul an. Plnâ în pre cuitori ai Hiroşimei, au păs soţită de ploi torenţiale, s-a
comemorat la 6 august împli zent, au fost în total identi trat un minut de reculegere VIETNAMUL DE SUD 6 trative marionetă — se spu abătut joi asupra capitalei
Britanii.
Datorita
Marii
nirea a 26 de ani de la ex ficate 78 086 de persoane din in memoria victimelor pri (Agerpres). — Trinh Dinh ne în mesaj — aceste alegeri cantităţii mari de apă că
plozia primei bombe atomice cele circa 200 000 ucise de mului bombardament atomic. Thao, vicepreşedintele Con nu pot fi decit o mare farsă, zută timp dc mai multe
folosite în război. bomba atomică Primarul oraşului a citit a siliului Consultativ al Gu al cărei scop este de a da o orc. circulaţia automobile
In Parcul memorial al pă După ee primul ministru. poi «Declaraţia păcii", adre- vernului Revoluţionar Provi acoperire „constituţională" re lor a fost perturbată. Nu
cii s-au adunat, încă din zo Eisaku Sato, primarul oraşu sînd un apel întregii lumi zoriu al Republicii Vietnamu gimului saigonez, inslrument al meroase apartamente, si
rii zilei, aproximativ 15 000 lui Hiroşîma, Sctsuo Yamada, pentru interzicerea totală a lui de Sud. a adresat popu neocolonialismului american. tuate la parterul clădirilor
de japonezi şi oaspeţi din Şi preşedintele Camerei Re războiului şi distrugerea bom laţiei din Saigon şi din alte Trinh Dînh Thao adresează din apropierea Ta misei, au
numeroase ţâri ale lumii, pen prezentanţilor, Naka Funada, belor atomice şi cu hidrogen. oraşe sud-vîetnamoze un me un apel tuturor forţelor popu fost inundate. .
tru a lua parte la ceremonia au depus flori la cenotaf, la In aceeaşi zi. Gensuikyo saj îri care denunţă alegeri lare de a se uni slrîns şi de
organizată în fiecare an de ora 8,15, exact în momentul (Consiliul japonez împotriva le .prezidenţiale" şi „parla a-şi coordona acţiunile pen Primul pilof care a
Consiliul din Iliroşima a) A-' cînd, acum 26 dc ani. a ex bombelor aiomice şi cu hi mentare" frauduloase pregă tru a dejuca farsa electorală
tite de regimul Nguyen Van
socîaţiei victimelor bombei plodat bomba atomică ta o drogen) a organizat la Miro- Thieu. informează agenţia dc şi toate planurile inamicului, survolai solitar
de a-şi Intensifica lupta
şima mitinguri consacrate in
în
atomice. Pe renotaful ridicat înălţime de circa 530 de mc terzicerii armelor de exter presă Eliberarea. In condiţii vederea infrîngerii agresori Polul Nord
Iri memoria dispăruţilor au tri deasupra oraşului, parti minare în masă le in care sute de mii de lor, astfel incit poporul sud-
militari americani şi trupele vietnamez să şi soluţioneze Cunoscuta aviatoare bri
sateliţilor S.U.A. se află în tanică, Sheila Scoţi s-a re
Vietnamul de sud. iar trădă singur problemele pe baza întors la tondra dufx'i zbo
MOSCOVA 6 (Agerpres). eleciricâ, iar minerii com dezvoltare. Numai în pri
In sudul Ucrainei a început plexului au extras pcslc mul semestru al anului torul Nguyen Van Thieu este drepturilor sale naţionale rul făcut in jurul globului,
construirea unei mari mine plan 70 000 tone de cărbune. 1971, producţia de ţesături in fruntea maşinii adminis fundamentale. la bordul avionului „Piper
pentru extragerea minereu Complexul energetic „Ma- a crescut cu 15,6 la sută fa Aztec". După acest zbor
lui de mangan Abatajele riţa-esl", din care fac parte ţă de aceeaşi perioadă a n- temerar, care a totalizat
subterane, aflate la adînei- centrale termoelectrice şi nului trecut, în prezent fi 55 000 kilometri, Sh.cila
mea de 300 metri, se vor în citeva mine de cărbune, es ind satisfăcute din resurse ft.D.G. Instalaţia dc uscare a nutreţului, ru scopuri multiple.
tinde pe J5 kilometri. Trans te considerat în Bulgaria ca proprii o mare parte a ne „ApolIo-I5“, pe traiectoria construilA In Torgau, pentru uzul fermelor şl cooperativelor agri Scoit a devenit primul pi
portul minereului spre fa cesităţilor populaţiei în a cole, reduce pierderile la uscarea nutreţului de la 35 la şut* la 5 lot care a survolat solitar
brica de îmbogăţire va fi cest domeniu. la sulă. Polul Nord,
mecanizat şi automatizat, Pinâ la sfîrşitul anului, de întoarcere spre Pămînt
ceea ce va permite o creş textiliştii cubanezi inten ____ţ
tere a productivităţii mun Vesti din tă- ţionează să producă 104 mi
cit cu 30 la sută şi o redu lioane metri ţesături de HOUSTON 6 (Agerpres). — ziu, cei trei astronauţi au ur
cere a preţului de cost. Mi bumbac, ceea ce reprezintă Vineri, penultima zi în spa mărit şi fotografiat un feno
na va începe să funcţione cu 33 la sută mai mult de- ţiu a astronauţilor americani men deosebit de rar — dubla
ze la sfîrşitul anului 1973. cît în 1970. Davîd Scoli, James Irwin şi eclipsă de Lună şi Soare. In
Bazinul de mangan din rile socialiste ★ Alfred Wordon s-a scurs în sfirşit la ora 21,54 (ora Bucu- „ttpuvel Observatei: polarul va fi de-
Ucraina furnizează aproape BELGRAD 6 (Agerpres) linişte, in timp ce nava spa reştiului). supunîndu-se tra
90 (a sută din minereul de Preşedintele Adunării R. S ţială „Apoilo-15" îşi sporeşte diţiei iniţiate în timpul mi
acest fel extras In întreaga Serbia, Dragoslnv Mnrko- viteza de deplasare pe traiec siunii „Apollo-l 1", astronauţii
Uniune Sovietfcâ In pre unul din principali) furni vici, a inaugurat vineri în toria de mloarcere spre Pâ- au oferit ziariştilor aflaţi la
zent, în această republică u- zori de energie electrică şi localitatea Zcokama cea mînt. Treziţi Ia ori 13.04 (ora lîouston o „conferinţă de pre valori/at inainle de sfirsitul acestei veri“
nionalâ se apropia dc sfîr- de cărbune. Minele comple mai mare exploatare la zi Bucureştiului), ei au e(e«îuut. să spaţială", televizată In di
ştt construcţia unei mine xului produc aproximativ de lignit din Iugoslavia. inire altele, o experienţă de rect.
mecanizate cu o producţie jumătate din cărbunele ca Noua exploatare, cu o su percepere pe retină. în obscu Comunicaţiile dînlrc con Comcniaionil economie Astfel mai curînd decit deoarece rezervele de aur
de jumătate de milion tone re se extrage în ţară, iar prafaţă de 5 000 de hectare, ritate. a unor puncte lumi Irul spaţial şi navă s-n:i Emi i r o u e z . Michcl Roş-.|UCi. sâ aibă inflaţie In recesiu americane sînt inferioare ci
anual. De asemenea, este în centralele electrice — cca va permite ca încă în acest noase n căror provenienţă gon- ■u-ţine câ o^vnluri .ire.i cîo ne. guvernul Nlxon a liolă- frei de 10 miliarde dolari.
curs de amenajare o carie 30 la sută din totalul ener an să fie extrasă aici o can stiiuie încă obiectul ipoteze lul la strictul necesar — ci Imului ora un i :p l cert fa rît sâ relanseze economia Creditorii Americii nu au
ră pentru exploatarea la zi giei electrice produse în titate de circa cinci milioa lor. Aecsle experienţe, efec fre şi date u-hnice şi cxlrem inccpuail ii J • imei sâptamîni ncceplînd inflaţia. Relansa deci de a le s. de bunăvoie
a minereului de mangan. Bulgaria. ne tone lignit Producţia ex de rare comentarii sau din luna iulie Râmîne doar rea trebuia sâ fie obţinută sau nu. ei trebu» «â-şi păs
cu o capacitate de un mi ★ ploatării, relevă agenţia Ta- tuate. de altfel. In cursul ul schimburi de păreri. De ca să fie fixate gradările prin cheltuieli publice ma treze dolarii D.uâ doresc
lion tone anual. niug, va ajunge în anul 1975 timelor misiuni „Apollo", sînt la Houston. as tron m i ţi i nu savante în diverse capitale sive: ele au depăşit 23.2 sâ-i devalorizeze. cu atît
HAVANA 6 (Agerpres) — la 13-14 milioane tone. Po fost informaţi că prog europene şi sâ fie dată pu- miliarde dolari în ultimele
★ urmărite cu interes şi au mai bin e: datoria america
Ca urmare a creşterii pro trivit specialiştilor, rezerve noza meteorologilor preve blicnâlii măsura oficială, în- 12 luni. Este deficitul bu nă se va reduce şi ei vor
SOFIA 6 (Agerpres). — In ductivităţii muncii, a mo le de lignit de la noua ex drept scop studierea efectelor de pentru sîmbâtâ la ora tr-o dupâ-nmiazâ de vineri getar ccl mai ridicat din plăti diferenţa.
primele şapte luni ale anu dernizării şî reconstrucţiei ploatare sînt apreciate la pe care lc-ar putea avea a 22,46 (ora Bucureştiului) con din luna august. imediat 1945 Acesta nu este însă Autorităţile americane nu
lui curent, colectivele cen întreprinderilor, precum şi 360 milioane tone. Stratul cest fenomen asupra siste după închiderea burselor decît ui. început : deficitul au fost. deci. impresionate
tralelor electrice ale com unei mai bune organizări a de cărbune, cu o grosime de mului nervos uman, în cursul diţii satisfăcătoare in zona de Sînt mai mulţi ani dc bugetar p< anul fiscal 1971 cînd aurul a depăşit sâptâ-
plexului energetic „Mariţa- producţiei, industria textilă 25 pînă la 40 de metri, se amerizare fixată in apele Pa cînd devalorizarea dolarului 1972. care a început la 1 iu mîna trecută. Ia Londra,
est" au produs peste plan a Cubei a înregistrat în a află la o adlncime de 50 zborurilor spaţiale de lungă cificului, într-un punct situ părea inevitabilă. De dala lie a.c\. ar putea atinge, po preţul de 42 dolari uncia, în
161000 000 kWh de energie cest an ritmuri înalte de pînă la 100 de metri de sol. durată. at la 509 km nord de Insula aceasta ea a apărut en imi trivit previziunilor actuale. limp ce, oficial, nu trebuie
O oră şi Jumătate mai tlr- Oahu din arhipelagul Hawaii. nentă la Fmnkfurt, Londra. 30 miliarde dolari sâ valoreze decît 35, şi nici
Zuricli şi Paris, deoarece cînd Banca federală vest-
din Statele Unite soseau germanâ a recurs, prin vîn-
ştiri care provocau conster zâri susţinute, la scăderea
TEL AV1V. — Joseph Sis- BRASILIA. — Guvernul nare. Rezervele de nur ale Din presa străină cursului dolarului, de la
co. secretarul dc stat ad brazilian a holăril devalori S.U A. au scăzut la nivelul paritatea sa oficială de 3.66
C. — nÎTI
SAN KAFAEL. — A- junct al S.U.A , şi-a incheiai NEW YORK. cel mai redus din ultimii 33 mărci la cirqa 3.40 mărci
pârarea în procesul in vineri vizjia in Israel, zarea monedei naţionale, velul tranzacţiilor la \ de ani (9 979 milioane do Aceste infuzii masive de fîcntru un dolar.
tentat militantei de cu pierind spre Washington. In cruzeiro, ru 2,8 la sută. De Ia bursa din New York a i lari). Mai grav este faptul monedă nu au reuşit, to Ceea ce s-a considerat Ia
cru-
începutul acestui an,
loare Angeia Davis a tr-o declaraţie fâculâ zia coborîl din nou joi sub ! câ rezervele monetare ame tuşi. să facă economia ame un moment dat începutul
cerut procurorului Al- riştilor cu această ocazie. zeiro-ul a fost devalorizat limita minimă atinsă ! ricane au scăzut la 13,5 mi ricană sâ demareze: pro unei noi reevaluări a măr
bert Harrls invalidarea Josepli Sisco a precizat că a de cinci ori, in total cu 9.14 în cursul acestui an, ; liarde dolari, nivelul cel ducţia continuă sâ stagne cii anunţa de fapt o rema
la sută.
marelui juriu federal, discutai cu reprezentanţii indicele Dow Jones al ! mai redus din 1938 şi, pen ze, exporturile se reduc, şo niere mai vastă Intr-ade
motivînd că cej 19 mem guvernului israelian proble tranzacţiilor de bursă i tru prima dată în ultimii 21 majul persistă Băncile şi văr, nu se pune doar pro
bri aa fost aleşi. în med me privind evoluţia situaţi la principalele categorii ! de ani, comerţul exterior nl corporaţiile americane con blema reevaluării mărcii
neprincipial, din rindul ei în Orientul Apropiat şl, in WASHINGTON. — Sena de produse industriala j S.U.A., în mod tradiţional sideră câ au altceva mai sau devalorizării dolarului
persoanelor cu vederi special, eventualitatea unui tul american a adoptat, cu oprindu-se la 843.3 i excedentar, a fost deficitar bun de făcut decît sâ in numai în raport cu moneda
rasiste. Agenţia UPI acord în vederea redeschi Stat al R.P. Chineze, l-a pri 88 de voturi contra 2, un puncte. Acest fapt, de- ! timp de trei luni consecu vestească în Statele Unite vest-germanâ. Toate cele
menţionează că justiţia derii Canalului de Suez. mit pe James Barett Reston, proiect de lege destinat sâ venit o adevărată ca- ; tiv. Deficitul balanţei con dolarii pe care pot sâ şi-i lalte monede vest-europene
americană a împiedicat vicepreşedintele ziarului a limitez»* costul campaniilor racteristicâ a activităţii j turilor americane a atins un procure. Ele îi plasează în trebuie să între în acest
La
joc. inclusiv francul.
sistematic ca cetăţeni merican .New York Times". electorale In Statele Unite. bursei new-yoi keze in j volum fără precedenţi 12 Europa — îndeosebi în R F. Ministerul Finanţelor ol
americani de culoare să TRIPOLI — Primul mi Documentul prevede stabi ultimele sâptâmîni, este j miliarde dolari în şase luni. a Germaniei — unde produc Franţei s-a început sâ se
într-un termen
mai mult.
lirea unei sume limite
pe
facă parte din juriu. nistru al Maltei. Dom Min- care candidaţii Ia diversele de natură sâ sporească j Totul se petrece ca şi eind mai scurt. recunoască faptul câ acesta
toff, a efectuat o vizită de CIUDAD DE GUATEMA funcţii eligibile o pot chel neliniştile oamenilor de ; guvernul S.U.A. ar fi re De aici, ieşirile uriaşe de este subevaluat faţă de do
nunţat definitiv
sâ apere
© zi la Tripoli. Cu această LA. — O nouă răpire a avut tui in cursul campaniei lor afaceri americani. Ro- ; dolarul, consîderînd eă nu dolari din ultimele luni Gu lar si. în acelaşi timp. dar
DAMASC. — Cotidianul ocazie el a conferit cu colo Ioc la Ciudad de Guatemala nald Cooper, agentul j merită osteneala. Tentative vernul american nu este în într-o măsură maî mică, fa
„Al Fatali1’, organul Comi nelul Moamer El Geddafi, Persoane necunoscute l-au şi crearea nneî comisii fede firmei „W.E. Hutton ! le de ..stabilizare" dîn anii grijorat de aceasta : ce ar ţă de paritatea viitoare a
tetului Executiv al Organi şeful statului libian, şi cu sechestrat pe fostul candl rale pentru supravegherea and Co.\ â declarat a- i 1969-1970 au rămas fără re putea sâ facă debitorii îm mărcii.
zaţiei pentru Eliberarea Pa alţi membri ai guvernului dat prezidenţial la alegerile acestui aspect al alegerilor genţiei UPI că deterio- ; zultat Ele au provocat o potriva lui cînd datoriile Se pare. deci, că remanie
lestinei, care apare Ia Da de la Tripoli asupra unor din 1970. Roberto Alejos Ar- Scopul proiectului de lege. rarea continuă a cursu- ■ depresiune a economiei a sale vor atinge sume astro rea care se conturează ar
masc, a anunţat vineri că aspecte ale cooperării eco zu. Răpitorii au cerut poli a declarat unul din iniţia Iui tranzacţiilor la bur mericane, o rată a şomaju nomice? Nimic Datoria a- putea fi următoarea i marco
îşi încetează temporar apa nomice şl comerciale dintre să „îi determină pe oa- j lui de 6 )a sută, au redus mericanâ faţă de guverne ar fi reevaluată cu 6 pînă
riţia, din motive tehnice. Malta şi Libia. ţiei ca, pentru desfăşurarea torii săi. senatorul demo menii de afaceri sâ ai Ia 73 la sută folosirea capa le străine se cifrează la la 7 la sulă faţă de dolar,
El va reapare sob formă de In condiţii bune a negocîe crat John Pastore, îl consti cităţilor de producţie, fără 27,29 miliarde dolari. cea francul cu eîrca 3 la sulă
sâptăminal. rilor pe care urmează să le tuie aducerea cheltuielilor bă îndoieli în legătură j a reuşi sâ stăvilească infla faţă de organismele parti şi celelalte monede europe
culare străine atinge 18.61
„Al Fatah" era singurul PEKIN. — Agenţia China angajeze cu membrii fami astronomice în cursul cam cu posibilităţile de re- ţia care. în iunie 1971, a ră miliarde dolari — deci în ne. precum şi yenul japonez
cu un procentaj
variabil
cotidian al rezistenţei pa Nouă anunţă că Ciu En-lal, liei. să se abţină de la ori paniîlor electorale la un nl înviorare a economiei. mas foarte puternică i o total 45,9 miliarde dolari. Aceasta echivalează. dc
lestiniene. premierul Consiliului dc ce acţiune de identificare. vel rezonabil. creştere lunară a preţurilor Conversiunea în aur a a- fapt. cu o devalorizare a do
de 0,6 la sută. eestor creanţe este exclusă larului.
Redacţia şl administraţia ziarului! Deva, 6tr. Dr. P. Gr©
ra, nr. 98. (Telefoane nr. l B 3 l ţ frî 1 1088. jB lP guJi întreprinderea poligrafică Deva.