Page 26 - Drumul_socialismului_1971_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 158 DUMINICA 8 AUGUST 1971

burier» curier • curier • curier • curier

ferite sortimente de dulce­ liupă
Ce este nou in viata dumneavoastră ? O a m e n i i d e l î n g ă n o i ţuri, gemuri, compoturi, si­
ropuri, conserve din legume
♦ şi carne, muştar etc. in ul­
timii ani, aici s-au adus uti­
Râspunde puţurilor oarlio* ; „Pod pografia la studenţii rale Ia Şcoala genera- Intr-una din zilele trecute, chiv, Irina Ciorgoveanu — cele mal caracteristice a- laje şi maşini moderne; părerea
de siguranţa la adlncl- cursului seral de la In­ IA nr. 4, din Petroşani. mai bine de 40 de femei şi foste colege de muncă. Şefa mintiri ar fi aparţinut, de­ s-au construit hale noi de
MIRON REBEDEA rca pufului cu colivii stitutul dc mine Pe­ Anca, fiica mea, a ter­ bărbaţi sărbătoreau despăr­ serviciului producţie, tehni­ sigur, gazdei. Sub ochii ei fabricaţie şi altele îşi sem­
Lonea" ; ,,Armarea me­ troşani, lu anul de in- minat cu bine clasa a
inginer şef la Ex­ talici provizorie a cu­ vAtAmlnt Încheiat re­ iu-a a aceleiaşi şcoli ţirea de un tovarăş de mun­ ciană Lucia Popa, reprezen­ au crescut nu numai cele nează acum certificatul de
ploatarea minieră polei pufurilor oorbe" ; cent, cit şl In cel ante­ şi, simultan cu aceasta, că. ta conducerea unităţii, iar mai multe dintre muncitoa­ naştere. Iată dteva imagini
„Dispozitiv de mAsurnt rior. Totdeauna am clasa a IlI-a a Şcolii In capul mesei stătea o prezenţa inginerului Ion rele care ti răspunseseră la din filmul vieţii celei care,
Livezenr: panta In galerii'* ; considerat c i munca la do muzlcA şl arte plas­ mea...
„Platforme speciale la catcdrA njutâ celei din tice. femeie ajunsă de acum la femeie singură, a considerat
— Io luna mal a.c., amenajarea definitiva producţie şl Invers. În­ VA mArturisese şl o anii bătrineţif liniştite. O întotdeauna colectivul in ca­
am împlinit un an do cu ghidaje metalice In seşi sarcinile actuale pasiune personala : Iml
ciad lucrez la mina LI- putui cu sclilp Lonea ale şcolii rom&neştl se place arta fotograflcA. cheamă Alexandra Dumbra­ re lucra drept propria sa
vezenL Înainte am 2" şl altele. Cele mai rcfcrA tot mal preg­ Intr-un 'dosar doţln fo­ vă, dar — cu toţi cei 22 de t CRESCUT U DATA familie. „Rlndurile pe care vi Ie
muncit ca #ef de soc* multe dintre aceste Ino­ nant la educaţia prin tografii ce reprezintă ani lucraţi aici — mulţi din trimit — îşi începe scrisoarea
tor la Investiţii la E.M. vaţii nu ndus economii muncA şl pentru m u n ­ Imagini vechi ale ex­ Şi luni după-masă. Ia um­
Lonea. Spun acestea, In valOArc tio sute de cA. cei de la Fabrica de conser­ bra nucului din curtea fa­ loan I. Stan, din Deva, car­
din
deoarece o maro parte mii de Ici, Iar altele au Ain fost martorul u- ploatărilor miniere Va­ ve din Haţeg nu-i cunosc bricii, „familia", prin cele tierul Gojdu, bloc M 2, ap. 2
bazinul carbonifer
(lin activitatea mea de avut ca scop ImbiuiA- nnr rezultate deosebite, lea Jiului, Iar ItngA R- întregul nume. Pentru ei,
plnA acum s-a consu­ tAtlren condiţiilor dc obţinute la mina Llvc- cestca, noul chip al femeia aceasta a fost „tanti CD FABRICA mai destoinice muncitoare, — vi le-ar putea expedia şi
mat In mina respeetl- muncA ale minerilor, u ­ minelor. Slnt fericit cA venise să-i ureze ani fericiţi alţi cetăţeni din oraşul nostru.
m-a
vA. Acolo am avut sa­ şurarea muncii aces­ 7.eni, şl aceasta mult. In condiţiile rfoosebit de Saşa“ şi era destul să pro­ şi plini de linişte celei care Subiectul lor ar fi acelaşi ;
bucurat
foarte
tisfacţia introducerii Iu tora. Ele au fost pregătite şl hune pe care partidul nunţi acest diminutiv spre
producţie a 17 Inovaţii Tot un lucru pe care urmArite cu Interes dc şi statul nostru nl lc-a a te convinge de cită pre­ le fusese colegă la locul de nemulţumirea pentru felul
pe care le-am conce­ cAtro tofI minerii, teh­ creat. nouA. celor cc muncă, tovarăşă de idei in cum sînt serviţi la ghişeele
put lmprcunA cu nltl II consider nou In via­ nicienii şl Inginerii ex­ lucrăm L*i subteran, p u ­ ţuire şi stimă se bucură ea Moţoiescu — venit la Ha­ invitaţie, d însăşi fabrica. activitatea desfăşurată ca Oficiului P.T.T.R. Deva.
ta mea csle acela care
colegi de muncA sau 9e rcferA la împletirea ploatării noastre. tem (mplctl atlt de In mijlocul colectivului in ţeg printr-o fericită coinci­ De la o făbricuţă de mar­
singur. Aş enumera multe linii ale actlvlto- membră de partid. Iată cum mi s-a întîmplat
doar clleva titluri : actlvUA(U tehnice, dc Alto noiitAtl 7 Soţia tll noastre materiale şl care lucra. denţă — avea şi ea o sem­ meladă, unitatea a ajuns la întreaga desfăşurare a des­ Sntr-una din zilele trecute.
„CofraJ mobil pentru producţie, cu cea peda­ mea. Elena, prcdA chi­ Ultima zi din iulie a în­ nificaţie : acesta fusese di­ scara afirmării ei ptnA pe­
s&parca şl bclonarca gogica. Am predat to­ mia $1 silinţele natu­ spirituale. semnat pentru „tanti Sa şa" rectorul fabricii de conser­ ste graniţă. Azi produsele părţirii de foştii tovarăşi de M-am prezentat la ghişeul
şi ultima zi fn dm pul m un­ ve în urmă cu 22 de ani, acestei fabrid slnt cunoscu­ muncă dovedea că in curtea „Telegrame". Era ora 15,25.
cii. Sorocul anilor de pensie dnd in evidenţa angajaţilor te in Uniunea Sovietică, in imobilului de pe strada 1 — Vă rog, două telegrame
sosise şi prezenţa colegelor se înscrisese prima dată yi Cehoslovada, R. D. Germa­ Mai, nr. 3, o familie işi săr­ — m-am adresat funcţionarei
de muncă fn jurul meselor numele Alexandrei Dum­ nă, in Brazilia şi Austria, bătoreşte cu multă dragoste de la ghişeu. In pace I Nu
pe unul din membrii săi, a­
— Lasâ-mâ
era prologul anilor săi de
Cititorii ne scriu... Ce le răspundeţi ? linişte. dreapta s-au succedat prin faţa tşi exportă produsele. juns la vlrsta care repre­ vezi am închis ? — a „răs­
R.F.G. şl in alte ţări, unde
bravă.
Rostite sau nu, amintirile
de
anilor
zintă scadenţa
puns" funcţionara.
De la marmeladă, singu­
In stingă şi tn
văzusem
Sincer sâ fiu, nu
sărbătoritei se aflau
alte
de ani, producţia
„veterane“ ale fabricii; K- multora dintre muncitoarele rul produs fabricat acum 22 muncă. câ e Închis. Programul de
actuală
care işi sărbătoreau colega
caterina Pop, Irina Paras- ajunsă la anii pensiei. Dar cuprinde gama celor mal di­ PETRE FARCAŞIU funcţionare a ghişeului nu era
„Mă numesc Marin Ciocan şi sînt oţelnr „La noi, în satul Negoiu, comuna Lunca afişat şl nici vreo tăbliţă pe
la Hunedoara. Locuiesc în blocul K 5, ap 33. Cernii de Jos, avem un magazin sătesc, al care sâ scrie „închis".
La sfirşilu! lunii mai ac., soţia mea a dus cărui gestionar este Mânie Gavriloni. Ges­ — Mergeţi la „Recomanda­
o pereche dc ciorapi la remaiat, la secţia do tionarul nu respectă programul de funcţio­ funcţionează după următorul te" — continuă aceeaşi func­
specialitate a cooperativei „Drum nou", str. nare al magazinului ; trei-patru zile pe sâp- Azi vă ţionară, vâzîndu-mâ k o după
ICarl Marx, din Hunedoara. tâminâ unitatea este închisă, gestionarul zi­ program i Juni, miercuri, joi primele ei replici.
Dar nici să şliţi că lucrează o spccinlislă ce că este după marfă ; are obicei sâ încurce şi sîmbâtâ, de la orele 7 la La „Recomandate", mal
în... „încurcâ-lume" şi „vino mîine". Spun preţurile ; sâ nu înapoieze restul ctc,, etc." 15,30 ; marţi şl vineri, de la
aceasta deoarece după ce am plătit mano­ — scriu mai mulţi cetăţeni din salul Negoiu. informăm orele 9 Ia 17,30. In cadrul a­ multe curiere de pe la între­
pera şi ne-a tot aminat de azi pc mîine, tn * cestui program vă puteţi pro­ prinderi şî instituţii - aşteptau
cele din urmă a trebuit să renunţăm In cio­ cura lemne de foc şl cărbuni la rînd, fiecare cu cîte un vo­
rapi După ce ne amînă de 10—15 ori, ne .Ştiţi cum se distribuie făina de .porumb despre ~ pentru iarnă. Depozitul dispu­ luminos teanc de scrisori
mai arde sâ întrebăm de ciorapi 7". la magazinul alimentar dc la gura de mină ne de cantităţi îndestulătoare — Vă rog, două telegrame
Dealul Fetii ? Vă spunem noi. La unii — . • : • ’ ' *,;ţ tai'".; ► •• ’*\* \'C*’:\*V de lemne tăiate şl netâiate, — mă adresez funcţionarei.
* cumpărători de rînd — cu kilogramul ; la butuci şi cărbuni. Transpor­ — La ghişeul de telegrame.
alţii — prietenii gestionarei — cu sacul. Sâ tul — pe raza munclptuluî dom’Ie. Aici sînt recomanda­
„In perioada 1908—1969 am fost salariat vă dăm şi un exemplu concret. In ziua de te.
la r.C.R.T.I. Petroşani — scrie* Miron Buza 20 iulie a.c., vînzătoarea Luci Rug a dat trei Tricotaje la comanda Deva — este asigurat de două — De acolo nv-a trimis aici
— ca muncitor primitor-distribuilor. Alunei saci de făină, care au fost urcaţi, în autobu­ autocamioane la preţul de — răspund. Cui să mă adre­
mi s-a reţinut suma de 300 lei drept garan­ zul nr. 31-HD-I024. Fapta s-a petrecut tn Secţia tricotaje comandă 22,50 lei tona. sez ?
ţie. Cînd I.C.RT.I.-ul s-a mulat la Deva, eu jurul orei 0,30. Pe ltngâ asta, vînzătoarea din cadrul cooperativei meş­ I
m-am transferat la U.U M. Petroşani. Asta vorbeşte foarte urtt cu clienţii — care nu-s teşugăreşti „Progresai" din Excursii la sfîrşit — N-ftm primit răspuns. In
a fost în iunie 1909, De atunci am făcut trei de-aj ei —, este în stare sâ ne scoată din Deva execută pulovere, jache­ schimb m-a consolat una din­
cereri la conducerea I.C.R.T I. ca să-mi res­ magazin dacă nu-i convine mutra noastră" te, rochiţe tricotate din mate­ * ( tre curiere :
tituie garanţia, dar n-am primit încă nici un — scriu mai mulţi mineri de Ia I.M. Bar­ rialul cooperativei (fire P.N.A. de sâptâmină — Stai mata aici la urmă
răspuns". za, sectorul Dealul Fetii. sau din lină) sau al clienţi­ (adică să aştept pînă termină
lor. Comenzile ae onorează Ieri au plecat ca aulocArul, ele) câ poate o sâ te serveas­
* * prompt. că ...
„Sîntem salariaţi la secţiile aglomerator II pe ruta Deva — Brad — Vaş-
„Sînt Ion Dumoi, din satul Măceu, şi vreau şi furnale de 1000 mc. din C S Hunedoara. câu — Oraşul Dr. P. Groza — Am renunţat sâ expediez te­
să vă aduc la cunoştinţă un neajuns pe ca- Vrem sâ vă aducem la cunoştinţă următoa­ O noua secţie de Băile Felix — Oradea, elevii legrame în ziua aceea. Dar
re-1 întîmpin. In luna ianuarie 1970, nm fă­ rele i Prin naUira procesului zilnic de pro­ Şcolii generale din Pâuliş. Ieri n-am renunţat) sâ mă adre­
cut un contract cu cooperativa „Streini*' din ducţie. de multe ort sîntem puşi în situaţia plapume sez — prin dv. — conducerii
Câlan. pentru a-mî teneul casa în interior. de a cere telefonic anumite relaţii de la alte şl azi, ei vor vizita cele mal Oficiului P.T.T.R, Deva. Du­
S-a făcut devizul şl am achitat 1 600 lei n- secţii, de a ţine legătura cu diferite puncte frumoase locuri din această pă părerea mea, fapte ca cel
vans, urmînd ca la terminarea lucrării sâ de lucru din secţiile noastre Apelăm la cen­ In cadrul cooperativei meş^ parte a ţării. descris mai sus nu s-ar întîm-
achit restul de bani. Tovarăşul Sâlăjan, pre­ trala telefonică a furnalelor, nr. 2934, pen­ tcşugâreştl „Progresul" din pla dacă : ar îl afişat progra­
şedintele cooperativei, mi-a promis că pînă tru a ne face diverse legături. Dar, de cele Deva a luat fiinţă recent o mul de lucru la fiecare ghişeu
în iulie 1970. lucrarea va fi gata. Dar a tre­ mal multe ori Inlîmpinâm greutăţi Se răs­ 6ecţie pentru confecţionat * (să existe şi o tâblitâ cu „în­
cut şi iulie 1971 şi încă nu s-nu apucat de punde foarte greu la ape). Dacă totuşi se plapume, cu sediul in str. Le- Indepînd de ieri, 7 august, şi chis", eventual); dacă volumul
lucru Am fost de foarte mulle ori la condu­ râspunde. nu nl se face legătura cerută, ci nin. nr. 6. Aici se primesc co­ foarte mare de coresponden­
cerea cooperativei „Streini". De fiecare dată ni se dă la alt atelier, birou etc. ; nl se vor­ menzi pentru diverse catego­ pînă în ziua de 13 august a.c., ţă pe care-l expediază între­
mi se promite! ,.dc mîine vin meseriaşii sâ beşte urît şi sîntem luaţi la zor de ce tot a- rii de plapume, ce se execu­ elevi de la Liceul industrial prinderile şi instituţiile ar fi
se apuce de treabă" Dar cu... promisiunea pelâm la centrală, ceea ce înseamnă câ cen­ tă din materialul cooperativei de construcţii din Deva se depus în altă parte, nu inter­
mă aleg..,". tralistele de serviciu se simt deranjate". sau al clientului. calat cu cetăţenii, sau la nişte
află într-o excursie pe ruta
ore anume stabilite, ca să nu
Vâ puteţi procura Deva — Peştera Meziad — Băi­ fim puşi In situaţia de a aş­
Orizontal : 1. Căzut din cer. centru 3 Aglomeraţie aeriană. Ce trebuie să ştim despre le Felix — Oradea — Ciucea tepta după 10-15 curiere, fie­
care cn o sutâ-douâ de scri­
(unde se vor opri la casa me-
2. Irmilic — A duce. 3. Pe — Te înţelege uşor. 4. Plin de lemne de foc morialâ Octavian Goga) ~ sori (lucru ce în alte oraşe nu
unde se încarcă arma 4. Fă­ ap ă.— Pentru el însuşi. 5. Plă­ se intîmplâ); dacă conducerea
cut mujdei — Se face fn mili- tit cu lunA. 6 Bine-zls. — In dizenteria baciiară Depozitul de combustibil Stina de Voie —Cluj — Tur­ oficiului ar organiza mai bine
târie. 5 Ii plac alunele.— Bun scoarţa pâmintului. 7. De-ale din Deva — telefon 12858 — da — Alba Iulia — Deva. munca la ghişee : dacă func­
de prâsilâ. 6. Serveşte (lem. gurii — Grădină legendară. 8 ţionarele ar îi învăţate cum
Fiind o boalA contagioasă, di­
:pl.) — Număr inversat (abr.). Dă o bună dispoziţie — Pe zenteria bacllarA se irateazA — lor cu dizenterie bacilarA se face contaminate) poate declanşa epi­ sâ lucreze cu publicul".
7. Stâpînul vînturilor. — In capul „Sfîntului". 9. E supus obligatoriu — Io spital. In con­ numai dupA controlul prealabil al demii hldrlee. Igiena perconalA
baciluJui dizenterie In scaun, tn
haos I — Aşternut alb. U. diţii de Izolare, In «ocplie de boli scopul «TltârlI «liberArii din spt- deficitari (mlLnl murdare) con­ T U R I S M
contagioase, unde se Iau m A suri
Semn ban. 9. Ion din Atena — Poet... grăbit 10 Domiciliu stricte do dezlnfecţle, contlnuA el tal a purt&torltor do bacllt dizen­ tribuie Ia transmiterea prin con­
tact Intre persoane In familie şl
— Cu desene mari în relief. flotant. terminal A. teriei. DacA dizenteria bacllarA colectlvitAfl. Insalubritatea locuin­
10. întins cu forţa. Tratamentul propriu-zls constA necesttA tratament special, In con­ ţelor, aglomeraţiile, sezonul cald
Vertical : 1. Glumă de prost PETRU PARDAU dlntr-un complex de m As uri care diţii de izolare obligatorie In spl- otc. constituit» factorii favorizanţl. Cum determinăm starea Posta
gust. 2. Telină — Trece prin Hunedoaio urmArcso distrugerea microbului Pentru a împiedica rAsptudlrea
ttratament antlmlcroblanl, pune­
dizenteriei, simplul gest de spă­
rea In repaus a tubului digestiv lare a mllntlor este 9uflclent, tn
(tratament dietetic) şl combaterea
durerilor şl tulburărilor produse acest fel cvltlndu-se contamina­ vremii în excursie
rea alimentelor şl a veselei. Pre­
do Infecţia dlzcntcrlcA (patogenic Medicul vă pararea şl păstrarea alimentelor
f 2 3 4 5 6 7 3 ? I O şl simptomatic). Tratamentul este
condus de medicul specialist şi In condiţii de bună Igienă, ferite paginii
de muşte, este IncA o modalitate
IndlvlduaUzat tlupA forma clinica,
frumos îl indică :
Timpul
E vlrsta şl reactivitatea bolnavului. sfăfuieşte de prevenire a dizenteriei. Evita­ cerul albastru, limpede sou suflă dinspre mare, noaptea
uscat; fumul se ri­
dinspre
Antibioticele la care bacllll di­ rea consumului de apA Industria­
zenteriei slnt seusiblU şl cu caro lă, din fintlnl expuse contamină­ de culoarea aramei, la opusul dică vertical.
sc face tratamentul antlmlcro- rii mlcrobicne, InlAturA, dc ase­ soarelui ; stelele sclipitoare ; Vremea tirîlă Sc anunţă La rubrica „Cititorii e
bian slnt : cloramfenlcolul, tetra­ menea. posibilitatea apariţiei di­ scriu... Ce ]e răspundeţi ?” r.
D ciclină, ncomlclna, kanoinldna, tai o scrie de măsuri pot preveni zenteriei. cu ceaţă ; seara ceaţa se lasă prin : cerul roşu dimineaţa : apărut de curînd o notă la •
seara,
noaptea şi dimineaţa
cerul galben-şters cînd plouă ;
polinilxlna, colimlcina, iar diutra
MAsuri stricte de Igienă trebuie
chimioleraplce — nitrofuran şl, apariţia ImbotnAvlriJor. luate dc cel care lucrează In sec­ pe văl ; noaptea în pădure es­ mase mari de nori negri ur- dresa activităţii felcerului T i-
Tlnind cont de faptul cA omul
I mal pu|!n, sulfamldelc. bolnav şl purtAtorll 9lnt unica torul alimentar. In sectorul de o- te mult mal cald decit pe cim- cîndu-se spre orizont în forme dor Râdulescu, din Tel iu u
Dieta este In prima zt hidrlcă (cea­ sursA de Infecţie, Aceştia vor fl provlzlonare cu apă, colectivităţi pie ; ziua este cald, noaptea desluşite ; luna şl stelele sînt Inferior. Un anume cetâţc m
etc.
iuri, 9upc de legume strecurate, sA-
B ratc, sup.\ de morcovi, zeama de Intode.iuna anunţaţi personalului atlt prin substanţa toxice, cit şl este frig ; vîntul bate tare de palide ; cerul este galben des­ Nicolae Vasilache scria d e ­
Ac|lunca de sttrplrc a muştelor,
medlco-sanliar pentru izolare
sl
spre
unele aspecte negaţi o
orez, cafea slabA) şi ImbogAfitA In
zilnic următoare, in ordine, cu : tratament. Contacţll vor fl su­ prin depunerea resturilor m enaje­ la nord sau est şi slab de la chis la apusul soarelui, v în t; din munca felcerului.
orez, mere rase (pudrl de mere), pravegheaţi. re şl a gunoaielor In condiţii 1- sud ; norii slnt uşori şi sus, presiunea aerului scade; rîn- După apariţia notei, la re ­
fulgi de ovAz, supă cu gris, supA Poarta de Intrare a germenilor glenlce, contribuie la împiedica­ cu forme nedesluşite ; după dunicile zboară jos ; păsările
dc carne, apoi, hrlnzeturl şl fA- In organism este, aşa cum ain rea răsplndlrll dizenteriei. ploaie este frig ; rtndunicile şi ţipă şi se agită ; vitele se dacţie au sosit mai mu te
ma| amintit, cea digestivă. Modul
I lnun.se, carne fiurtA. Se vor evi­ de transmitere este fecal-oral, fie Toate acestea slnt măsuri sim­ păsările zboară foarte sus ; strîng la locuri adăpostite; scrisori, printre care şi r; -
ronducerll spitalu i
ta rit mal mult timp dulciurile,
punsul
sosurile, alimentele bogate in ce­ direct prin contact cu bolnavii ple, uşor de Înfăptuit, dar rare insectele şi ţinţarii zboară în peştii sar din apă ; găinile şi din Hunedoara. Ni se comu­
T luloză. Pentru sugari se recurge Şl purtMorli (mtlnl murdare), fie au umiArl cu răsunet Important : după apusul soarelui • greiere­ vrăbiile se scaldă în praf ; * nică faptul câ în localitate
zboară tirziu,
roiuri ; liliecii
indirect, prin obiecte (clnnţo do
la dieta de specialitate, IndlcaiA
dc medicul pediatru. Important e uşi, scaune de closete) sau ali­ păstrarea sănAtăţll omului. le cîntâ ; pe Iarbă se formea­ trifoiul se veştejeşte; fumul nici nu există vrean cetăţe ni
se
se aşterne pe pămint (nu
E“ * A nu ultAm cA nu este bbie ca mente contaminate. Un rol ne­ ză rouă, sau brumă ; broaştele ridică). cu numele de Nicolae Va - -
bolnavul sA se autoirateze, c) să fast In vehicularea bacililor di­ Dr. NICUL1NA WEBER stau la fundul apel ; pe lito­ lache şi că cele scrise !a a­
apeleze la Indicaţiile medicului. zenteriei li au muştele. Apa con­ medic specialist ral, păsările maritime zboară (Din „Dicţionar turistic dresa Iul Tudor Râdule? ti
Eliberarea din spital a bolnavi­ taminată (reţele fisurate, flntlnl Spitalul unificat Deva departe In larg, vîntul, ziua, pentru tineret") sînt neadevârate. „Felcerii
nostru este un om cinstit t
corect, foarte săritor, cu mult
simt de răspundere în m iil­
ea sa" — scriu cititorii Olji>
„DACA NU CURGE, PICURÂWSÂU OPTICA DEFORMATĂ pla Vlad, Cornel Lueaei il
alţi 12 cetăţeni din satele co­
munei Tellacn Inferior.
★
CINSTE A UNOR DIN COMERŢ Constantin Vlâzan, din Ghe
Din scrisoarea dv. tovarăşa
Iar. am reţinut faptul că do­
riţi eâ mulţomlţl medici irit
Ştefan Zâlneseu, de la spiţelnl
Urinarea firească a impul­ tori abateri de la normele o masă sâ plece, adună pa­ dă unui bâtrtn care cară (plecată in concediu) Minusul „AŞA Ml S-A SPUS..." 4 lei suta de ml 7 din Ghelar, pentru modul »-
sionării muncii de educaţie cinstei şi corectitudinii. Mă­ harele în care a mai rămas lăzi". constatat se încadra între 5 mănos în care «-a ocupat Ha
in rintlurilc lucrătorilor din surile luate au fost prompte, bere. De un deget, de două, Desigur, nici una din pă­ şi 15 grame la fiecare pungă Cerem 100 ml rom şi un — Aşa mi s-a spus i romul redarea sănătăţii dv Desigur,
comerţ — mai ales tn ultima iar cei care ziceau câ nu pină la jumătate... Aşează reri nu rezistă. Râmîne gra­ pi eambalatâ. pahar de vin la unitatea nr patru lei, viqul trei — răs­ Inserăm cu plăcere asemenea
vreme — este reducerea con­ „greşit** nu mai stnt azi în* paharele pe masa ei de ser­ vitatea faptei, iresponsabili­ Grav stau lucrurile şi la u­ 69, din piaţa Hunedoarei. pund e barmana. fapte.
tinuă a numărului celor care comerţ. îmbucurător este fap- viciu şi începe „operaţia". Ia tatea şi urîţenia cu caro a nităţile de legume şi fructe „Cît face ?'* — întrebăm „Pa­ — Cine v-a 6pus 7
încalcă regulile generale dc lul câ în prezent astfel de o sticlă de bere goală şi toar­ fost făcută, negarea voită a din Hunedoara. Sint unii tru lei romul, trei lei vinul — Responsabila Nlcoleta
comerţ, a cazurilor de abateri eomporlări nu mai au loc. L- nă rămăşiţele din pahare. calităţilor de cinste şi ome­ gestionari şi vinzâtori care Şapte lei" — ne râspunde Sâracu, de Ia unitatea 71, un­ ♦
în relaţia vînzători-cumpără­ xemplu : barmanul Gheorghe Umple o sticlă, o capsează nie... jecmănesc fără nici un fel de barmana Cornelia lovânescu. de am mai lucrat ; aici (res­ Despre comportarea .«ofe-
tori. a faptelor dc necinste şi Alexandru, pe care l-am în­ (cu o capsă luată de jos !), a­ scrupule. In cîleva pungi re­ Plătim, apoi.. remâsurâm ponsabil Roşu) slnt de citeva rulul Viere! Mateşonl, de Ta
incorectitudine. Consemnăm cercat la gramaje, a dovedit poi alta şi alta. Cîţiva con­ 10 GRAME DE ICI, ciin târî tc după ce fuseseră băutura. 30 ml lipsă la vin, zile. autobaza din Haţeg, scriam • â
ca un fapt îmbucurător că câ este corect, câ a învăţat sumatori observă gestul ei 15 DE COLEA vîndute unor gospodine în 3 ml la rom In plus, )a rom Aceasta demonstrează câ în are o comportare incorectă
noţiunea dc cinste cîşligă tot mult din păţaniile foştilor co­ josnic şi sînt indignaţi. Cău­ unitatea nr. 35, am găsit mi­ am fost şi ciupiţi cu 0,20 lei multe cazuri, ciupeala pleacă
mai mulţi adepţi în rîndurilc legi. tăm responsabilul. Lipseşte. Am cintărit citeva zeci de nusuri de pesie . 20 grame faţă de publicul călător. Ser­
gestionarilor şi vinzâtorilor, Am Intîlnit şî alte barma- Ii ţine locul barmanul. I se pungi cu făină, gris, z^ihăr şi (vînzâtor Matei Ionescu, res­ — De ce vindeţi romul cu chiar de la şefii de unităţi. viciul transport călător! *1fn
în majoritatea unităţilor co­ ne care dovedesc corectitudi­ arată sticlele umplute din orez, prcambalate tn alimen­ ponsabili Ilie Radu) „Justifi­ * cadrul IT.A. Deva ne rflv-
merciale tronează o atmosfe­ ne în servirea clientelei : E- rămăşiţe, gata a fi servite tara nr. 65, din Hunedoara. carea" vinzâ torul ui : „Aşa I punde ! „In urma cercetărilor
ră sănătoasă, de bună servi­ enterina Arjoca (unitatea nr. clienţilor. „Do, văd Ce sâ La 10 pungi de făină, minu­ mi-a spus şeful sâ vînd". Ob- Cazurile dc necinste, de (nşclăforie fntilnitc fn teren s-a stabilit câ şoferul Vî r«l
re, atenţie şi solicitudine faţă 12); Ana Ibănescu (unitatea fac ? Ştiu câ se mai practi­ sul constatat a fost de 240 servînd câ se face control, au fost sancţionate exemplar de către organele de miliţie Mateşoni se face vinovat de
şi ale inspectoratului comercial de stat. Această situaţie
do consumatori. nr 15) ; Marin ChiriJâ (uni­ că..." — este răspunsul lui (!). grame De fapt, în medie, din multe gospodine vorbeau cam demonstrează că inai există carenţe in munca concretă de nerespectarea graficului da
Această rcalilolc obligă in­ tatea nr. 24). toate din Hu­ $i asta pentru 4 Ici in fiecare pungă lipseau 10—15 aşa In adresa şefului de uni­ circulaţie la trecerea pr!n
îndrumare şi control a unităţilor, desfăşurată de condu­
să la o atitudine intransigen­ nedoara Sînt oameni care ţin plus !... Pericolul enorm )a —20 de grame Ajutorul do tate. Ilie Radu şi a vînzâto- cerile organizaţiilor comerciale. Unele „controale" sc rezu­ staţiile de oprire, motiv pen­
tă fa(ă dc cei care nesocotesc la cinste, la demnitatea Jor care esle expusă sănâlalea responsabil, Margareta $pan, rilo r: „ne fură zilnic": ,sînt mă la o „avertizare" de genul: „Sâ aveţi grijă, mâi. O- tru care au rămas Jos ’usl
— uneori voit I — normele de lucrători în comerţ. oamenilor n-o interesează. nu ne-a putut da nici o ex­ cei mai mari eiubueari" ; ne ricnlali-vâ şi voi cind vin diferiţi consumatori". O aseme­ mulţi călători. In urma area-
stabilite în procesul de servi­ Pentru ea, 4 lei în plus ciu­ plicaţie Preambalarea s-a fă­ înşeală vâzînd cu ochii..." nea optică sc cerc înlăturată cu toată tăria. Organizaţiile tei abateri, şoferul a font
re a populaţiei. Asupra unor PICĂTURĂ c u piţi prin necinste* şi josnicie, cut înainte de a îi dinsa tie- dc partid. 1J.T.C. şi sindicat din comerţ au datoria de a sancţionat cu diminuarea sa­
asemenea cazuri ne voin opri riCATURA = 4 LEI e totul î culâ la această unitate. Ges­ Ln unitatea de legume şi fruc­ găsi forme noi. tot mai eficiente in activitatea educati­ lariului cu 10 la sută, pe I «na
in rintlurile cc urmează. Organele competente au tionara Florica Diaconu — te nr. 12, responsabil Gheor­ vă a salariaţilor. Aceasta trebuie sâ îmbrace aspecte con- iulie a.c.".
O dupâ-amiază toridă. La snnetionat-o exemplar pc Ele­ care lipsea — sub a cărei.. ghe Ghigu, un eîntar cîntâ- crelc, specifice fiecărei unităţi, exemplele negative se cer
OAMENI CARE ŢIN restaurantul „Perla Cetăţii", na Cociorva. Dar stnt intere­ supraveghere s-a făcut pre- rea 15 grame în defavoarea dezbătute în faţa colectivelor dc muncă, creată opinie de *
cumpărătorilor. Cine ştie dc
LA CINSTE din Deva. consumatorii caută sante dc relatat şi părerile ambalnrea, va da socoteală cînd 7 Ouăle cu 0.80 lei sc ! masă împotriva lor
l>ere rece Ospătam Elena şefului de unitate, loan Po- Mai ales câ nu-i la prima si­ vindeau cu 0.90 Iei. roşiile de Munca cinstită, corectă din partea fiecărui lucrător Cititorul nostru. Marin |-r-
Cn cîlâva vreme tn urmă, Cociorva işi zice in sine câ a povici, despre acest caz Mai tuaţie de acest fol. dîn comerţ trebuie să fie cea definitorie, (’iubucarîr, înşe­ man, din Deva, este rugai • s
la restaurantul hotelului sosit un moment propice pen­ înlii a spus câ ,.fnta adună O situaţie identică am în-, calitatea a H-a erau trecute : lătorii, cci care vind preferenţial, pe sprinceană, n-au treacă pc la rcdaclîe.
..Rusca" din Hunedoara, ou tru a ciupi cile ceva. Cînd berea — 4-5 sticle 1 — pentru tîlnit şi la alimentara nr. 0. — şi vîndute — la preţ de a cc căuta la tejghele !
fost constatate la unii lucră­ consumatorii se ridică de ia a-şi face pârul", apoi câ „o gestionară Maria Hurmuz întîia etc. GH. i. NEGREA „CURIER*