Page 29 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 29
v V . ty ritm m m m m m m itifirirm m m m m m itim m m rn m m im n m m
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
| H Lucrările Comitetului j
| O.N.U. pentru teritoriile |
I submarine
|
| a Violente ciocniri de stradă
| în Irlanda de Nord
I
| ii Astronauţii navei spaţiale
I „Apollo-15“ au revenit la
| Houston
§
| a Cadran, Atlas |
ANUL XXIII. Nr. 5159 MARTI 10 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI
Volum sporit Lucrările Conferinţei de
In întâmpinarea măreţei sărbători
de produse constituire a Uniunii Sindicatelor
pentru şantiere din poligrafie, presă,
Prin eforturile depuse de radioteleviziune şi edituri
colectivele Întreprinderii de
producţie industrială şi pres
taţii Deva şi grupului dc Luni au avut Joc în Capita
şantiere Valea Jiului, s-a re Jn încheierea dezbaterilor,
alizat un volum de producţie lă lucrârile Conferinţei de a luat cuvîntul tovarăşul Vir-
constituire a Uniunii Sindi gil Trofin, membru al Comi
secundară industrială cu 36.88 catelor din poligrafie, presă, tetului Executiv, al Prezidiu
la sută fată de cea planifi radioteleviziune şi edituri, la lui Permanent al C.C. al
cată. S^au produs peste plan care au participat delegaţii P.C.R., preşedintele Consiliu
aleşi dn adunările generale şi lui Central al Uniunii Genera
15 700 mc agregate. 159 tone
Hala modern,\ dc tlebiure-mo delftric de la Uzina ,.Victoria" conferinţele sindicale. le a Sindicatelor din România.
CMan, dotată cu utilaje dc Înaltă tehnicitate, Ic asigură modelări confecţii metalice, 387 mc
lor condiţii deosebite dc munci. prefabricate din beton şi al Conferinţa a dezbătut sar Conferinţa a ales prin vot
cinile care revin uniunii şi secret Comitetul Uniunii, for
tele. Aceleaşi unităţi din ca sindicatelor afiliate pentru mat din 74 de membri şi Co
drul Trustului dc construcţii sprijinirea dezvoltării activi misia de cenzori. Preşedinte
Deva au realizat şi un volum tăţii «întreprinderilor poligra al Comitetului Uniunii Sindi
După cum om onunfof in z ia ru l nostru de d u m i de panouri mari în cadrul fice, pentru creşterea eficien catelor din poligrafie, presă,
nică, 8 a u g u s t a. c., ţărani c o o p e ra to ri, m u n c ito ri activităţii industriale cc de ţei muncii desfăşurate de lu radioteleviziune şi edituri a
c ito rii din presă, radiotele
fost ales tovarăşul baurenţiu
din I.A.S. şi m e ca n iz a to ri din ju d e ţu l H u n e d o a ra păşeşte cu 17.G Ia sută sarci viziune şi din editviri, in sco Dragomircscu.
o u ra p o rta t te rm in a re a re c o lta tu lu i c e re a le lo r p ă - na planificată. pul sporirii contribuţiei lor la Intr-o atmosferă de puternic
ioase de pe în tre a g a suprafaţă. Acesf re zultat se La aceste realizări şi-au a înfăptuirea programului de entuziasm, participanţii la
d o to re şte s tră d a n ie i d e p u se p e n tru v a lo rific a re a ju dus contribuţia colectivele de făurire a societăţii socialiste conferinţă au adoptat o scri
multilateral dezvoltate, elabo
d icio asă, cît m a i d e p lin ă o fo rţe lo r şi m ijlo a c e lo r ingineri tehnicieni şi mun rat de cel de-al X-lea Con soare adresată Comitetului
Oamenii muncii ilin jmlcţ se pregătesc pentru un nou Demn de remarcat este şi m ecanice, o tim p u lu i fa v o ra b il de lucru in cîm p. Central al Partidului Comu
bilanţ in întrecerea socialislă — raportarea îndeplinirii şi faptul că angajamentele la citori care, mobilizaţi dc or gres al Partidului Comunist nist Român, personal tovară
depăşirii obiectivelor stabilite a se înfăptui pînă la 23 Au pigmenţii metalici şi mase C u acesf p rilej, b iro u l C o m ite tu lu i ju d e ţe a n de ganizaţia de partid, nu-şi Român.
gust. In aceste zile, Ia fel ca şi în primele 7 luni, ilar cu un plastice au fost depăşite cu p a rtid H u n e d o a ra a trim is Comitefufui C e n tra l o l precupeţesc efortul pentru în In urma dezbaterilor, con şului Nicolae Ceauşescu, se
plus dc dăruire, toate eforturile, întreaga energic creativă 70 tone şi, respectiv, 25 to P.C.R., p e rs o n a l to v a ră ş u lu i N ic a la e C eauşescu, deplinirea integrală şi la ter ferinţa a adoptat Statutul U- cretarul general al .partidu
— puternic stimulate dc programul de educaţie comunistă ne. Un accent deosebit în u rm ă to a re a te le g ra m ă : lui.
elaborat de secretarul general al partidului ~ converg spre perioada scursă de la Înce men o obiectivelor ce le-au niunîi şi Hotărîrea Conferin
organizarea mai raţională a producţiei şi a muncii, spre va putul anului a fost pus pe fost încredinţate. ţei. (Agerpree) /
lorificarea dc noi rezerve, spre recuperarea grabnică a ră- îmbunătăţirea substanţială a
mînerilor in urmă acolo unde mai sint asemenea rămîncri. calităţii produselor. De ase
menea, prin laboratoarele de
secţii, s-a căutat găsirea u
PETROŞANI (de Ia tov. de calitatea cărbunelui. Do Ziua minerului în judeţ
Elemer Hiro, activist al co vadă — obţinerea unei de nor soluţii tehnologice de a T E L E G R A M A
sigurare a
eficienţe
unei
mitetului municipal de par păşiri pe bazin de 83 501 to
tid). Majoritatea colectivelor ne dc cărbune net în com sporite a produselor fabrica
te în paralel cu diversifica
de muncitori, ingineri şi teh paraţie cu 44 482 tone cit s-a rea gamei de repere. Reali Optimism robust, ore de plăcută
nicieni de la exploatările realizat în plus la brut Prin Comitetului Central al Partidelui Comunist Român,
miniere din Valea Jiului, aceasta, angajamentul la zările obţinute pînă in pre
bază creşterea
zent au la
mai precis 6 din cete 9 mi cărbunele net livrat econo ..prnrjuQti vit^LLbljincii ..pc ^sa
ne in producţie, şi-au realiznt ' miei naţionale* a-“fost ‘depăşit lariat cu 2,5 la sută. tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU reconfortare in mijlocul
şi depăşit angajamente cu 22 581 tone.
le luate în cinstea marii săr Minerii Văii Jiului au pri ★ BI/CUREŞTt .
bători la extracţia de cărbu mit cu legitimă satisfacţie
ne brut (încă înainte de în Comunicatul şedinţei Comi BRAD (de la ing Ion Cio Animaţi de dorinţa fierbinte de a urma
ceputul acestei luni. Minerii tetului Executiv al CC. al can, şeful serviciului planifi neabătut politica înţeleaptă a partidului nos finua dezvoltare şi modernizare a bazei feh- familiilor, al ortacilor
nico-materiale a agriculturii, pentru îmbu
din Lonea, de exemplu, an P.C.Il care evidenţiază care la I M. Barza). Colecti tru. politică care exprimă năzuinţele întregii nătăţirea organizării, conducerii şi planifică
dat în plus 8 700 tone de pregnant atenţia pe care vul de muncă din cadrul în ţărănimi, ale întregului popor, de a da via rii agriculturii. Un puternic factor mobili
cărbune, cei din Paroşeni — parlidu] nostru o acordă va treprinderii a realizat pe tă măreţelor obiective stabilite de Con zator în participarea masivă la strîngerea Ziun a fost plină de soare sare de voie bună, cele mal
5 700 tone, iar cei din Vul lorificării întregului poten primele 7 luni ale anului o gresul al X-lca al P.C.R., ţăranii cooperatori, recoltei l-au constituit şi măsurile luate de din Găina ţi pinâ in Parîng. reuşite serbări cimpeneşti de
can — 5 500 tone. In rîndul ţial al bazinului. Hotârirca depăşire a producţiei globa mecanizatorii, toii lucrătorii din agricultura conducerea partidului privind creşterea co Minerii au căutat sâ benefi pinâ acum, cu o participare
colectivelor care au rezulta adoptată în acest sens de le şi marfă cu 16,8 la sulă judeţului Hunedoara, sub conducerea orga interesării materiale şi îmbunătăţirea con cieze de ea pentru a petrece deosebită ; toate fanfarele au
te bune se înscrie şi colec conducerea superioară a si respectiv, 14,9 la sută. nelor şi organizaţiilor de partid, au desfă diţiilor dc viaţă ale ţăranilor cooperatori. împreună cu familiile, cu or cintat - ne informează orga
tivul E.M. Bârbâteni — cea partidului generează noi Acest lucru permite mineri şurat o activitate susţinută pentru a pregăti După încheierea secerişului, întreaga a tacii, pentru a se reconforta nizatorii, participanţii, cei ca
mai tînârâ unitate minieră responsabilităţi faţă de bu lor din Zarand sâ raporteze temeinic producţia agricolă a acestui an şi tenţie şi preocupare a lucrătorilor din agri după o săptămină de activi re au trecut doar pentru o
productivă a bazinului. nul mers alit al activîlăţii îndeplinirea exemplară a pentru a strînge în cele mai bune condiţii, cultura judeţului, în frunte cu comuniştii, tate neobosită, pentru a ex orâ-două prin locurile unde
La productivitatea muncii de producţie cit şi de inves angajamentelor asumate in fără pierderi, prima recoltă dc cereale pă- este îndreptată spre pregătirea şi desfăşura terioriza optimismul lor ro minerii au petrecut.
— indicatorul care materia tiţii. cinstea zilei de 23 August. ioase a actualului cincinal. Ca urmare a c- rea in cele mai bune condiţii a lucrărilor bust, care nu este înnegurat Redăm secvenţe din aceas*
lizează, în ultimă instanţă, Pinâ în prezent s-a obţinut forturilor depuse dc către lucrătorii ogoare din campania agricolă dc toamnă, spre asi de duritatea lumii subterane.
acţiunile întreprinse pe linia * o depăşire a angajamentu lor s-a reuşit să se încheie cu succes sece gurarea unei temelii trainice recoltei vi A fost cea mai mare revăr tâ omeneasca revărsare.
rişul pe întreaga suprafaţă cultivată cu ce
organizării pe baze ştiinţifice lui la producţia globală cu reale păioase. itoare. IN „ŢARA DE FIER“
a producţiei şi a muncii — ORAŞTIE (de la tov Pe peste 5 milioane lei, ceea ce Manifcstîndu-şi deplina adeziune şi ho-
pe primul loc se situează tre Dumitru — şeful servi va face posibil ca angaja Datorită organizării mai bune a muncii tărîrca dc a munci neobosit pentru aplicarea
colectivul EM Petrila, cu o ciului plan al Fabricii chi mentul anual sâ fie îndepli in unităţi, folosirii judicioase a potenţialu in viaţă a programului de educare comunis Ghelarul, aşezare mine nedorene, cu realizări dem
lui uman, material şi a timpului favorabil,
depăşire a sarcinii de creş mice Orăştie) Preocupaţi nit cu mult înainte de ter s-au executat lucrări dc calitate superioară, tă elaborat dc Dv. şi aprobat in unanimitate rească seculară din ţinutul ne de măiestria, hărnicia şi
tere de peste 110 leg de căr continuu de îmbunătăţirea men. incepînd dc Io pregătirea terenului, semă de întregul nostru popor, mult stimate tova pâdurenilor. dăruirea dumneavoastră — a
răşe Nicolae Ceauşescu, ţăranii cooperatori,
bune pe post. Urmează, în întregii activităţi economice, Succese asemănătoare sînt nat şi pînă Ia recoltat, ceea cc a permis ca mecanizatorii, cadrele tehnice, toţi lucrătorii Sărbătoarea „Zilei mine continuat vorbitorul. Planul
ordine, colectivele E.M. Lo chimiştii din Orăştie, sub consemnate şi la reducerea producţiile prevăzute să fie realizate şi de dc pe ogoarele judeţului îşi vor înzeci efortu rului" a început aici dumi producţiei globale şi marfă
nea, E.M. Lupeni şi E.M Po- directa îndrumare a organi consumurilor specifice de păşite atît in cooperativele agricole cît şi în nică dimineaţa. Aproape 400 al exploatării a fost depă
roşenî. zaţiei de partid, au reuşit materiale. Astfel, la lemnul întreprinderile agricole de sfat. în primul an rile în scopul sporirii continue a producţie? de muncitori, maiştri şi in şit cu 2 şi respectiv, 3 la
sută.
mineri
Brigăzile de
Anul acesta, prin munca să înregistreze noi succese de mină s-a economisit în al cincinalului in care am păşit, obtinîn- agricole, înfăptuirii in mod exemplar a obiec gineri aj exploatării s-au a conduse de comuniştii Ni
dunat la clubul muncitoresc
politică desfăşurată. prin pe graficele de producţie. plus, faţă de angajament, o du-se cele mai bune recolte din ultimii ani, tivelor trasate de Congresul al X-lea al par pentru a participa la tradi colae Toma, Gheorghe Mu-
creşterea exigenţei celor ca Astfel, pînă în prezent ei au cantitate de peste 140 mc, astfel creîndu-sc posibilitatea achitării inte tidului, pentru edificarea societăţii socialiste ţionala adunare festivă, con reşan, Nistor Dodu, Augus-
re organizează producţia in depăşit angajamentul asu îndeplînindu-se în acest fel grale a obligaţiilor ta fondul dc stat. multilateral dezvoltate în patria noastră. sacrată sărbătoririi celor ca tin Rusu, Dobroi lanoş, Con
subteran şi )a uzinele de mat pînă la 23 August la Realizările dobîndite reflectă nemijlocit re, situindu-se în primele stantin Balea, Aurel Zamfir,
preparare, s-a creat o pre producţia marfă cu I la su angajamentul pe întreg anul efectul măsurilor iniţiate dc conducerea par rinduri ale luptei clasei Petru Furdui, Vasile Jurj şi
ocupare mai susţinută faţă tă. in curs. tidului şi a stalului, de Dv., personal, mult iu Biroul Comitetului judeţean
bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru con- Hunedoara al P.C.R. noastre muncitoare, aduc o alţii, au extras in cinstea
nepreţuită contribuţie la în „Zilei minerului" 1 300 tone
florirea multilaterală a pa de minereu peste plan.
triei socialiste. Cei prezenţi Pentru realizările deose
H O T Â R lR E A P R IV IN D M A J O R A R E A A L O C A Ţ IE I D E S T A T P E N T R U C O P II au salutat cu căldură pre bite In înfăptuirea sarcini
lor cincinalului, pentru ab
zenţa ]a adunare a tovară
şului Ioachim Moga, prim- negaţia şi hotărîrea cu care
secretar al Comitetului ju minerii Ghelarului luptă
deţean de partid Hunedoa pentru traducerea in viaţă
Expresie grăitoare a grijii pentru bunăstarea întregului popor Grigore, secretar al Comite răşul Ioachim Moga a adre
ra. Au fost de
a politicii partidului, tova
asemenea
Mihai
tovarăşii
prezenţi
sat colectivului EM. Ghe-
tului municipal de partid lar, tn numele biroului Co
Hunedoara, şi ing. Nicolae mitetului judeţean de partid,
Zâvoîanu. directorul I.M. cele maî calde felicitări şi
Hnnedoara. urări de sănătate şi noi suc
Simţim mereu tot mai pu meam 4 800 lei, de acum voi ţara, sâ meargă la mare ? N-avem cuvinte Despre semnificaţia .Zilei cese în activitatea rodnică
ternică preocuparea perma primi 6 240 lei şi adunînd $i pentru cei mici sint alte minerului" a vorbit tovară ce o desfăşoară în adincuri,
nentă o partidului şi statu cei 8 ani care se adaugă pl in condiţii. Pe băiat îl trimit la Vom munci cu şi destul de frumoase şul Ioachim Moga. In expu in slujba partidului, a înflo
lui nostru pentru bunăsta acordarea alocaţiei pînă la grădiniţă sâ se dezvolte, sâ nerea sa, vorbitorul a arătat ririi patriei socialiste.
rea poporului. Hotărîrea pri 16 ani celor 4 copii al mei. fie dezgheţat pe cînd ajun să putem mulţumi j câ în acest an sărbătorirea După programul artistic
vind majorarea alocaţiei de asta înseamnă pe lingă cei ge )a şcoală. Şi tot prin în eroicului detaşament mine prezentat de fanfara, tara
lesnirile pe care ni le acor Sint mamă a 7 copii, 4 băieţi j resc se desfăşoară sub sem ful. corul şi formaţia de
dă statul îmi construiesc a mai multă rodnicie şi 3 fete, toţi sub ÎS ani. Maro | nul puternicei adeziuni, a a- dapsuri a clubului, sutele
nti-a fost bucuria clnd Am aliat
cum e casă sâ aibă unde să că partidul şi statul nostru au vtntului patriotic cu care de mineri, împreună cu fa
Preocupare permanentă înveţe şi sâ crească în şi l i v al Comitetului Central al dintr-un program mai mare, venit iarăşi in ajutorul famili clasa muncitoare, întregul spre parcul comunal, pen
miliile Io»’, s-au
îndreptat
ilor cu mulţi copil. Vestea că,
Hotârlrcă Comitetului Exccu-
popor au întîmpinat şi trans
mai bune condiţii, sâ nu le
ridicat la gradul dc politică de
incepînd din
luna viitoare, sc
lipsească nimic. Partidului Comunist Român $1 stat, vedem In eforturile aces majorează alocaţia de stat pen pun în viaţă istoricul pro tru a participa la tradiţio
a Consiliului de Miniştri cu pri tea întoarcerea la noi sub toa tru copiii noştri, ne-a luminat gram de educare comunistă nala petrecere cîmpeneaseâ.
casa $1 inimile. Nu avem cu
te formele a roadelor muncii.
îmi exprim cu ocazia asta
vire Ia creşterea cuantumului a-
pentru familie bucuria şi mulţumirea faţă de locatiel de stat pentru copil $1 ]ui nostru real. El se realizea- vinte ca să-l putem mulţumi a maselor elaborat de tova Ia care şi-au dat concursul
Vorbeam de creşterea clşiigu-
alături de artiştii
amatori
)& ridicarea plafonului dc vlrsiâ
răşul Nicolae Ceauşescu, sub
mal frumos partidului, conducă
conducerea partidului, faţă de şi salarizare pinâ la care se 7.1 nu nuntai prin mărirea cuan torilor lui, pentru binele cc ni-l semnul muncii pline de ab din localitate fanfara şi ta
plăteşte aceasta alocaţie, publi tumului tle alocaţie el mai cu face. Că mult ajutor a fost In raful constructorilor hune-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu cat! In presA, a ajuns re seamă prin ridicarea plafonului : casa noastră coi peste 7 000 de : negaţie Şi însufleţire a tu doreni. Pe stadionul din
rte \1rstA pini la cmc se plă
: lei po care-l primeam, anual,
personal pentru grija părin pede la cunoştinţa oamenilor. teşte alocaţia de stal — dc la I pentru copil. Fiica cea mai ma- j turor oamenilor muncii pen
stat pentru copii şi îmbună 1 440 jeţ primiţi In plns în Aparfin categorici dc salariaţi 14, ridicat Ia 16 ani. In ceea cc | rc, Marinei», care In această j tru îndeplinirea exemplară a vecinătatea parcului au a
tăţirea regimului de acorda fiecare an, pînă la 14 ani, tească cu care nc îndrumă, cărora li se A cordâ alocaţie pen mă priveşte, c prematur să fac l lunfl împlineşte 15 ant, nu mal prevederilor primului an al vut loc competiţii de volei
re înseamnă un marc spri încă 12 480 iei pentru sprijinul susţinut pe tru copii indiferent de nivelul ealcule. Copiii mei au 7, 3 şl 1 ! avea drept la alocaţie. Dar, du noului cincinal. Este o mîn- şi fotbal cu participarea e-
şi Jumătate ani şi piuă la virsla
! pâ cum sc spune In noua hotâ-
jin pentru mine şi familia Grija pentru creşterea co care nî-1 acordă tuturor ce salariului tarifar. E o dovndâ de 16 ani se vor mai lua, cu si i circ â partidului şl statului, va drie şi o cinste deosebită ehîpelor Corvînul Hune
mea Lucrez 'de 20 de anj in piilor noştri se face simţită lor care sîntem părinţi pen concret! a faptului CA partidul guranţă, alte hotăriri de Îmbu . primi In continuare pinâ la 16 pentru comunişti, pentru doara, Victoria Câlan şi
mină şi tare mă mulţumeşte şi sub alte chipuri. Cele 3 pune bazl mare pe oamenii le- nătăţire a cişiigulul noslru, dar j ani. Dacă va creşte alocaţia cu j toţi minerii Ghelarului fap Minerul Ghelar.
i încă 30 de Ici pentru flecare co-
să aflu mereu că ni se tot fete ale mele care-s la şcoa tru a ne putea creşte copiii ga|i nemijlocit dc producţie sint oameni a) căror venit va i pil, Înseamnă că. la cei ' 000 tul câ astăzi, cînd partidul Petreceri cîmpeneşti au
arată cîte o îmbucurarc. Am cît mai bine. asigurîndu-le Astfel dc măsuri au darul sâ cunoaşte creşterea datorită a- ! dc Ici anual, se mat adaugă in- [ | şi poporul cinstesc pe cei ce organizat şi colectivele de la
i că 2 300 de Ici. A.sta-i mare )u-
4 copii şi pentru ei mă stră lă, toate au condiţii sâ în condiţii sâ devină cetăţeni ne mobilizeze mai mult la În ccstc| prevederi a hotărârii inel 1 cru ! Cei 5 copil de virstâ şco- I muncesc în adincuri, vă E M. Tcliuc, Uzina de pre
duiesc sâ le asigur condiţii veţe bine. Chiar acum fata demni şi de nădejde ai ţârii deplinirea conştiincioasă a în din anul In curs. | Iară au primit manuale gratuite ! i prezentaţi alături de cele parare Teliuc şi E.M. Zlaşti
I In flecare an. Şl asta Înseamnă
tot mai bune de viaţă. mijlocie — Cornelia, care e noastre dragi. Şi, ca semn al datoririlor noastre pe linia pro Toate aspectele acestea le-am ! tare mult pentru noi ! Şl a- j lalte colective minereşti Ini- la lacul de acumulare Cinciş
Un sprijin substan tot premiantă, s-a întors din ducţiei. discutat Încă de slmbfttâ dimi l tunel, cum sA nu fim mulfu- ; i şi in parcul comunei Teliuc.
nu căutam sâ
I mitt, cum sâ
ţial in munca de educa tabără de la mare. Cîte a acestei mulţumiri, îmi iau Statul face eforturi financia neaţă cu colegii de muncă. Şl i muncim cinstit şl cu dragoste | IN VALEA CĂRBUNELUI
re a tinerilor sînt măsurile angajamentul ca aici, unde re pentru a susţine acest pro ci gîndesc la fol. Şi glntllnd In pentru a răsplăti, măcar aşa, a- I
luate de conducerea partidu văzut şi învăţat acolo I Nu lucrez, sâ dau şi mai mult gram de ridicare a bunăstării fel slntcm hotâr1(i cu t oţ îl să | cest 'bine 7 ! Eu lucrez la fer- J : Nicicind sărbătoarea mi nea pinâ la Urieanî, cit ţine
I ma zootehnică şi, acum, vara,
lui. de tovarăşul secretar ge mai termină cu povestitul şi mai bine contribuind ast noastre. Şi e In m ăsuri si le răsplătim această grijă prin I m-ajutâ şi- copiii sâ Îngrijesc I nerilor din Valea Jiului n-a Valea cărbunelui. Şi au răs
neral a] partidului, Nicolae celorlalţi fraţi. Şi noaptea îi fel prin forţele mele la în faci mai devreme dcctt şi-a muncă ntaj rodnică. | cei 50 dc viţei. Oâletii la fermă, cunoscut o participare atît puns invitaţiei mii de mi-
i fetele acasă, cu gospodăria, cu
prevăzut Iniţial, tocmai datori
Ceauşescu. aud, întrebînd-o, povestin- tă creşterii puterii economice a NICOLAE VLAD | lucrul dc mină. Câ numai aşa de numeroasă şi atîta voie
Nu socotesc mai departe du-le. Unde puteau măcar florirea ţării. tuturor Întreprinderilor. Dacă maistru la secţia Premo a : pot creşte mari şi harnici. In- j i bună ca duminică. Chema
vătlnd sâ muncească dc mici.
decit la mine în familie, ce ION MEDREA ne gindim el hoilrtrea cu alo întreprinderii de prefabricate NICUUNA IONAŞ j rea au fâcut-o, şî de astă
înseamnă mărirea alocaţiei. sâ viseze altădată copiii de caţia de stat e doar o parte din beton Bîrcea [Îngrijitoare la ferma zootehnica ! dată, fanfarele minerilor. (ConMAwot* m* pog f o > o)
Dacă pînă acum, anual pri mineri sâ ajungă sâ vadă miner artificier la E.M. Certej
a C.A.P. Rapolt j Cînlul a răsunat de la Lo