Page 31 - Drumul_socialismului_1971_08

DRUMUl SOCIALISMULUI © Nr. 5159 © MARTI 10 AUGUST 1971 3

Sînteţi în restanţă! Cum acţionaţi pentru redresare?
Liceul industrial

de consfrucfii Deva
„Pînă la finele anului ne vom încadra ANUNŢA CA PENTRU CONCURSUL

DE ADMITERE DIN SESIUNEA SEP­
TEMBRIE 1971 MAI SINT 14 LOCURI
în preţul de cost planificat^ LA SPECIALITATEA INSTALAŢII IN
CONSTRUCŢII.
Informaţii suplimenlare la secreiariatul
Colectivul Uzinei „Victo­ mal preocupă de respectarea liceului, Telefon 13375.
ria" Călan a înscris în bi­ declară tovarăşul Druker Adolf, directorul şi îmbunătăţirea tehnologi­ (170)
lanţul primelor 7 luni de ilor. După ce anul trecut au
muncă din acest an realizări Uzinei „Victoria" Călan obţinut nişte succese impor­
de prestigiu, care atestă din tante la fabricarea cilindrilor
plin hărnicia, abnegaţia şi de laminor, au căzut pe pan­
răspunderea furnaliştilor, coc- dit şi ne-au determinat să lei, au participat alături de ta mulţumirii de sine şi au
sarilor, turnătorilor şi a ce­ trecem la luarea unor mă­ specialiştii noştri şi cei de la neglijat disciplina tehnologi­ Atelierul judefean
lorlalţi salariaţi ai uzinei. Es­ suri hotărîte pentru redresa­ Hunedoara şi experţi şi cer­ că. Este aici şi o greşeală a
te deosebit de meritoriu că rea situaţiei. cetători de la I C.E.M., noastră câ n-am Intervenit la de întreţinere şi reparat»
în această perioadă colectivul — „Radiografia* structurii I P.R.O.M.E.T. şi Institutul timp dar sîntem foarte hotâ-
de Io Călan, în frunte cu co­ cheltuielilor arată câ preţul politehnic Bucureşti. Scontăm rîţi să punem lucrurile la
muniştii, a realizat depăşiri de cost este grevat serios de ca pe baza concluziilor spe­ punct în această turnătorie. aparatură medicală Deva
de 5,5 la sută . la producţia faptul câ s-au depăşit sub­ cialiştilor şi prin aplicarea — Aşadar, la primul semes­
globală şi marfă, 4,4 la sută stanţial unele consumuri spe­ măsurilor tehnice şi organiza­ tru. o apreciabilă restanţă la ANGAJEAZA INGINER ELECTROME­
la marfă vîndutâ şi încasată cifice de materii prime şi torice preconizate să ajungem economicitate. Tentru a doua
şi 4,8 la sută la productivita­ materiale, mai ales la cărbu­ în cel mai scurt timp la di­ parte a anului, sarcini spori­ CANIC SAU ELECTROTEHNIC.
tea muncii. Unele rezultate ne pentru semicocs şi cocs minuarea consumului de căr­ te la capitolul eficienţă. Lo Pe malul Sfrclulul, armonia şl voin bună au fost asigurate şl de
pozitive s-au înregistrat la de fluidizare, fontă din pro­ bune. care, In mod necesar se a- taraful dc muzică populară a Re glonalcl de căi ferate Deva, care Condiţii de salarizare conform H.C.M.
copitolul eficienţă. Cheltuieli­ ducţie proprie pentru piese In fine, ne preocupă şi pro­ daugâ prevederile mobiliza­ a prezentat un frumos program artistic. nr. 2 351/1969.
le planificate Ia mia de lei turnate şi altele. Ce v-ati pro­ blema reducerii consumului toare ale anului 1972 privind Foto i O. CIOBANU
producţie marfă au fost redu­ pus să întreprindeţi pentru ca de fontă în turnătorii, mai a­ reducerea consumurilor speci­ Informaţii : telefon 11850, interior 48.
se cu 0,66 la sută, fapt ce a toate consumurile specifice sfi les la piese pentru construc­ fice. a tuturor cheltuielilor (160)
permis să se obţină beneficii fie reduse sub normele pla­ ţia de maşini şi radiatoare. de producţie. Ce garanţii o- Î H 3
suplimentare în valoare de nificate ? Aici, pe lîngâ unele dificul­ ferâ conducerea uzinei pentru ZIUA MINERULUI
peste 2,8 milioane lei. — Aceasta este pentru noi tăţi dc aprovizionare, trebuie îndeplinirea sarcinilor dc
Cu toate că aceste rezulta­ cea mai importantă problemă să spunem câ în ultima vre­ creştere a eficienţei ? întreprinderea de produefie,
te se prezintă, realmente, ^ca şi de rezolvarea ei depinde me se manifestă tendinţa de — In afara celor pe care IN JUDEŢ
deosebit de valoroase, ele slnt încadrarea sau nelncadrarea a înlătura pericolul incluziu­ le-am spus mai înainte, vreau valorificare şi industrializare a
afectate în mod negativ de în cheltuielile planificate. nilor şi defectelor de supra­ să adaug câ este nevoie ca în
nereal izarea sarcinii de re­ Vreau să încep cu furnalele. faţă nu pe scama respectării toate acţiunile noastre să fim legumelor şi fructelor Deva
ducere a preţului de cost. La Aici noi am luat o serie de tehnologiilor ci prin realiza­ mai mult sprijiniţi de condu­ buchet ales, desprins din
acest esenţial capitol al pla­ măsuri şi pe 7 luni am redus rea unor piese eu pereţi mai munca minerilor, un pro­ ANGAJEAZA : INGINER ŞEF LA FA­
nului, uzina înregistrează o consumul de cocs cu 1.66 kg groşi, deci cu surplus de me­ cerile Centralei industriale (Unoati din pag 1) gram anume pentru ziua
Hunedoara şi Ministerului In­
depăşire de IJW la sută, pro­ pe tona de fontă. Situaţia în­ tal. Noi am sesizat această lor. BRICA DE CONSERVE HAŢEG
cent care, raportat la valoa­ să nu ne mulţumeşte. De a- tendinţă negativă şi o com­ dustriei Metalurgice. Pentru Condiţii de angajare :
rea producţiei. echivalează ceca am hotârît să asigurăm batem cu toată hotârîrea. furnale cerem să ni se asi­ neri cu familiile. Au venit In poiana numită .La Pu­
cu eîtrva milioane de lei. — Datele de bilanţ arată că gure procentul planificat de ţul 5 sud”, unde cu 4 ani — studii superioare tehnice
prin toate mijloacele funcţio­ scoatere din încărcătura me­ să-şi petreacă, dc ziua lor, în urmă, mii de locuitori ai
— Cum priveşte conduce­ narea staţiei de sortare-con- în afara cauzelor analizate, talică, pentru a contribui şi Ia iarbă verde, aşa cum o* — 8 ani vechime în specialitate
rea uzinei această situaţie ne- casare pentru a creşte ponde­ asupra costurilor de produc­ bişnuiesc minerii, să fie îm­ Lupeniului şi-au amenAjat,
corcspunzâloare ? Care sînt rea minereurilor sortate în ţie a avut o influenţă nega­ pe această cale la reducerea preună şi la sărbătoare, ca prin muncă voluntară, un Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/
cauzele diminuării cconomi- încărcătură. De asemenea, am tivă şi existenţa unor chel­ în mai mare măsură a con­ şi la muncă. Rodnicia, e­ frumos Ioc de agrement, au 1968.
ităţii producţiei ? — ne-am hotârît ca într-un viitor apro­ tuieli neeconomicoase ce se sumului de cocs. Pentru sec­ forturile depuse în adincuri venit minerii şi familiile lor
adresat tovarăşului Druker piat să dotăm şi furnalul cifrează la mai bine de 2 mi­ torul cocserie se impune stu­ de la cea mai mare exploa­ Cei interesaţi se pot adresa l.PJV.LL»F.
Adolf. Erou al Muncii Socia­ lioane şi jumătate de Iei. Es­ dierea posibilităţii de reaşe­ meritau să fie răsplătite tare a Văii Jiului. Mineri
liste, directorul uzinei. nr. 2 cu o instalaţie de pre- te o cifră care nu se poate zare pe baze reale a norme­ prin cint, joc şi voie bună. din brigăzile lui loan Onuţ, Hunedoara-Deva, str. Dr. P. Groza!, nr. 21,
încălzit gaz metan şi tot la Şi clntecul s-a Intîlnit In­
— In nici un caz situaţia acest furnal, în perioada re­ împăca sub nici o formă cu lor de consum, iar la turnă­ tr-o caldă armonizare cu jo­ Constantin Sirop, V. Ruşito- telefon 13430.
nu e de natură să ne mulţu­ paraţiei capitale, să moderni­ noţiunea de eficienţă. De a- torii. îmbunătăţirea aprovizio­ ru şi mulţi alţii, care şi-au
mească. Fără a încerca scuze zăm cauperele. Prin aceste ccea vă rugăm, tovarăşe di­ nării cu fontă comercială pre­ cul, aducînd veselia la fie­ făcut din lupta din adîncuri (166)
şi justificări, trebuie totuşi să măsuri scontăm să obţinem în rector. să precizaţi ce anu­ cum şi dotarea cu maşini de care loc de agrement din crezul lor de viaţă, s-au în-
spunem că depăşirea cheltu­ me întreprindeţi pentru li­ filetat şi frezat, actualele fi­ aşezările miniere. tilnit, de ziua lor, cu mulţi
anul care vine o reducere a
ielilor planificate are în ma­ consumului de cocs de circa chidarea acestor cheltuieli i­ ind într-o uzură fizică şi mo­ In lunca ce Se deschide ortaci de la mină, petrecînd
re parte cauze independente 25 kg pe tona de fontă. nutile. rală foarte avansată. în preajma arborelui-monu- împreună la bucuria sărbă­ întreprinderea judeţeană pentru
de noi, cum nr fi, de pildă, Cele mai complicate şi di­ — Aici nu poate fi vorba Colectivul nostru, comitetul ment Tulipan, s-au intîlnit torii. Fanfara şi artişti ama­
influenţa conjuncturalâ a ficile probleme le avem însă de nici un fel de scuze. Atît de direcţie şi organizaţia mii de mineri din Petroşani, tori ai clubului au făcut să
preţului minereurilor şi coc­ la cocserie. La semicocs şi eu cît şi ceilalţi tovarăşi din noastră de partid au analizat Aninoasa şi Iscroni. Auto­ răsune împrejurimile de producerea, valorificarea şi industri­
sului din import. De aseme­ conducerea uzinei sîntem ne­ cu răspundere cauzele de­ buzele locale şi-au prelun­ cint şi veselie, dăruind mi­
cocs de fluidizare, consumul
nea, depăşirea preţului de de cărbune este foarte marc mulţumiţi de faptul că pier­ păşirii cheltuielilor de pro­ git traseele cu destinaţia : nerilor şi familiilor lor ore
cost efectiv este afectată şi faţă de normele stabilite. derile provin In cea mai ma­ ducţiei, toate rezervele şi po­ ,,La Tulipan”. Pe scena a­ de adevărată delectare' su­ alizarea legumelor şi fructelor Deva
de plata unor bonificaţii pen­ Drept să spun situaţia ne-a re parte de Ia turnătoria nr. sibilităţile care le avem. Ba- menajată in decorul natural fletească. Poiana Valea Mo­
tru cărbunele livrat de Cen­ alarmat. Ca urmare, cu aju­ I, mai precis din rebuturile zîndu-mâ pe aceste elemente, al Jiului, formaţiile artisti­ rii, acolo unde se întîlnesc RECRUTEAZĂ ABSOLVENŢI Al ŞCOLII GENE­
trala cărbunelui Petroşani. torul conducerii Centralei in­ la piese pentru construcţia de vreau să exprim hotârîrea şi ce ale Casei de cultură a de obicei, în zile de odihnă, RALE DE 8 Şl 10 ANI IN VIRSTA DE 15-18 ANI
Dacă am început cu aceste dustriale Hunedoara, am tre­ maşini şi radiatoare. La aces­ angajamentul nostru de a face sindicatelor din Petroşani, mulţi mineri din Vulcan, s-a PENTRU A-l CALIFICA PRIN UCENICIE LA
două elemente, nu vreau să cut la determinarea parame­ te două sortimente de bază, totul pentru ca pînă la fine­ clubul minier din Aninoasa dovedit de astă dată neîncâ-
se înţeleagă că totul se dato­ trilor reali ai bateriei a IlI-a procentul de rebuturi pe 7 le anului să ne încadrăm în şi căminul cultural din Is- pătoare. Peste tot, şi la Ster- LOCUL DE MUNCA IN MESERIA DE:
rează cauzelor dinafară. Dim­ şi la măsuri concrete pentru luni este In creştere faţă de preţul de cost planificat, să cronî, ca şi fanfarele din A- minos (Uricam), şi în parcul O VINZATORI LEGUME-FRUCTE.
potrivă, avem în uzină unele îmbunătăţirea Indicatorilor anul trecut cu peste 20 şi creăm condiţii optime ca în ninoasa şi Petroşani au dă­ din Petrila, şi pe locul de a­ Concursul de admitere va avea loc în perioada
neajunsuri la acest capitol şi tehnico-economici din secto­ respectiv 5 la sută. Situaţia cel de-al doilea an al cinci­ ruit sărbătoriţilor cele mai grement din preajma Clubu­
noi le-am pus deschis în faţa rul cocserie. La această ac­ este anormală şi se datorea­ nalului să realizăm indicatori îndrăgite cîntece şi jocuri. lui muncitoresc din Lonea, 1-10 septembrie 1971, (a Liceul agricol Blaj,
adunării salariaţilor noştri, ţiune, menită să lichideze ză faptului câ inginerii şi de eficienţă superiori celor Brigada artistică de agitaţie sărbătoarea celor ce scot co­ judeţul Alba, şi va consta din probe scrise şi o­
iar nouă comitetului de di­ consumul exagerat de cărbu­ maiştrii de la turnătoria nr. 1, actuali. a Casei de cultură a sindi­ mori din subteran a adunat rale la : matematică şi limba română. Dosarele
recţie şi comitetului de par­ ne care Influenţează preţul în frunte cu inginerul Aurel catelor din Petroşani, deţi­ mii de virstnici, tineri şi
tid ne-au dat serios de gîn- de cost cu multe milioane de Mitrofan, şeful secţiei, nu se LAURENŢIU VISXI nătoare n locului I pe ţară copii, cărora fanfarele şi se depun la sediul întreprinderii din Deva, str.
la cel dc-al X-lea Concurs formaţiile artistice locale Dr. P. Groza, nr. 21.
el formaţiilor artistice de le-au oferit programe anu­ INFORMAŢI! SUPLIMENTARE SE POT OBŢI­
amatori, a pregătit într-un me.
pretutindeni; 14,00 Compozitorul NE LA SEDIUL INTREFRINDERII - COMPARTI­
RAD IO săptămtnll — Cesar Franck; 14.38 MENTUL PERSONAL, TELEFON 13430.
Melodii populare; 15.00 Buletin dc
ştiri; 15,05 Preludii şl ţntermczzl (167)
din opere; 15,20 Noi înregistrări IN MUNŢII APUSENI
de lieduri realizate de basul Con­ cinema ŞI PE STREI
PROGRAMUL I: 6,00 Muzică «1 stantin Petrescu; 13,40 Pagini or­
actualităţi; 6,20 Jurnal agrar; G.30 chestrale din muzica de estradă;
Gimnastică; 7.00 Radiojurnal; 7.25 10.00 Radiojurnal; 10,15 Clntecul
Bună dimineaţa copil I; 7,45 Sfa­ săptăm tnll: „E ţara mea", muzi­ 16.00 Viaţa literară. „Pentru întreprinderea de industrie locală Deva
tul medicului; 8,00 Sumarul pre­ ca şl versurile dc Alexandru Paş- DEVA ; Elefantul Slowly cine scriem poezie 7 Dls- Dacă ar fi fost zeci de catelor din Deva şi taraful
sei: 8.08 Matineu muzical ; 8.25 canu; 16.30 Melodii de Paul Ur- („Patria*); Vara de altădată cuţle-anchetâ pe margi­ fanfare. Regionalei de căi feraie. RECRUTEAZĂ TINERI ABSOLVENŢI A 8 CLASE
Moment poetic: 8.30 La microfon, muzescu şl Petre Mihăescu; 16.50 (,,ArlAa) ; S1MERIA: Trandafiri nea unor volume de poe­ Da, dacă ar fi fost cu ze­ In vechiul centru minier
melodia preferată; 9.00 Buletin de Publicitate radio; 17,00 Radloenci- roşii pentru Angelica („Mure­ zie apărute In ultimul ELEMENTARE PENTRU A FI CALIFICAŢI LA LOCUL
ştiri; 9,03 La microfon, melodia clopedle pentru tineret; 17,30 Con­ şul*); h u n e d o a r a : Turnul timp; cile poate ar fi .acoperit- Sâcârîmbu, care împlineşte
preferată (continuare); 9.30 Atlas cert de muzică populară cu Ele­ dc aramă („Sldcrurglsliil"); 18.15 „Toate pinzele sus 1" — toate locurile unde minerii 22â de ani de existenţă a­ DE MUNCA în meseriile de : TINICHIGII, TIM-
cultural; 10,00 Buletin de ştiri ; na Marin. Iile Mutlu şl loslf Ml- Iubire („Constructorul"); Gc- emisiune pentru pionieri; testată. sărbătoarea a avut
10,05 Muzică populară din Dobro- huţ; 18,00 Orele serii; 20,00 Table­ noveva de Brabant („Arta"); 18.45 Muzică populară Interpre­ au petrecut de ziua lor: în PLARI MOBILA ţi BOBINATORI MOTOARE E­
gea; 10,30 Ştiţi ? Răspundeţi I (e- ta de seară de Mlhnea Gheor- CALAN; Cerul şl Iadul („II tată de. Gavrll Prunolu parcuri, pe stadioane, in un cadru mai deosebit — LECTRICE.
mlslune pentru pionieri şl şco­ ghlu; 20.05 Zece melodii prefera­ Iunie"); TELIUC: Frumoasa şl acordcontstul Iile Udl- mijlocul naturii. Au fost în­ nera informat tovarăşul Re-
lari); 10,45 Valsuri din operete; te; 20,40 Din Înregistrările violo­ Varvara („Minerul"); PLTRO- Ifi; Pentru meseria de tîmplari mobilă se recru­
11.00 Buletin de ştiri; U.0S Melo- nistului Nlcu stănescu; 20.53 Şti­ ŞANI ; Cazul C. L. („7 Noiem­ să numai cite sînt şi dc a­ mus Vînduţ, secretarul Co­
dil cu Ceorge Enache; 11.15 Re­ inţa la zl; 21,00 Revista şlagăre­ brie"); In arşiţa nopţii („Re­ 19.00 Breviar Juridic; ceea li s-a «făcut program-, mitetului comunal de partid tează şi fete.
vista economică; 11.40 Corul că­ lor; 21.30 Bijuterii muzicale : arii 19.15 Publicitate; au fost divizate şi au cîntat Ccrteju de Sus. A fost des­ EXAMENUL DE ADMITERE SE VA TINE IN PE­
minului cultural din comuna Put- şl coruri din operele Iul Verdl: publica"); LUFENIî Domiciliul 19.20 1001 do seri — emisiune
na. judeţul Suceava; 11.30 Cotele 22.00 Radiojurnal; 22,30 Concert de conjugal („Cultural"); Cada­ pentru ccl mici; aproape două şuturi. chis clubul mult aşteptat de RIOADA 1-10 NOIEMBRIE 1971.
apelor Dunării; 12,00 Orchestra seară (continuare); 22,55 Moment vrul viu, serlllo I II („Mun­ mineri, dotat cu bibliotecă şi
Percy Falth; 12.10 Recital Lya poetic. Ceorge Coşbuc: Noapte citoresc") ; LONEA: Impostorii 19,30 Telejurnalul de scară; La Brad au trebuit să Cererile de înscriere se vor depune la sediul
Hubic; 12.30 Intllnlre cu melodia de vară"; 23,00 Concert de scară („Minerul"); PAROŞENI: El- 20.15 Seară dc teatru. Premie­ «facă faţă" şi la Gurabar/a televizor, s-a dat în folosin­
populară Şl interpretul preferat ; vira Madlgan („Energia"); ră T.V.: „Iaşii In carna­ şi în parcul „Filimon Sîr- ţă noua popicărie, prevăzu­ întreprinderii de industrie locală Deva, serviciul
13.00 Radiojurnal; 13.13 Avanpre­ (continuare); 24.00 Buletin de ştiri; FETRILA: începutul („Munci­ val" dc Vasllc Alccsandrl; tă şi cu o sală de agrement organizarea producţiei şi a muncii, str. Dr. P.
mieră cotidiană; 13.27 Cintccul e 0.03—6,00 Estrada nocturnă. toresc"); VULCAN: Fc come­ 21.45 Oameni şi fapte. Repor­ bu” din oraş La Ccrtej au A urmat apoi «proba de re­
tă („Muncitoresc*); URICANI; taj dc Slmlon Bloc; cinlnt cu schimbai m parcul Groza, nr. 20.
Clipa dc libertate („7 Noiem­ 21,55* Aspecte dc la concursul din Sâcărîmb şi pe stadio­ cepţie” a pistei prin meciul ORICE LĂMURIRE SUPLIMENTARA SE POATE
brie*); ORAŞTIE: Moartea ft- între popicarii din Certej şi
şl festivalul dc muzică nul .Aurul Ccrtej”. Sutele şi cei localnici. CERE LA SERVICIUL ORGANIZAREA PRODUC­
peratura va fl cuprinsă ziua
latcllsiulul („Flacăra' ) ; GEOA-
1 VREMEA Intre 24 şl 29 grade, Iar noap­ C.1U-BAI ; Triplă verificare; uşoară „Lotca dc aur" su(ele de mineri şi membri O zi frumoasă, plină de ŢIEI Şl A MUNCII, TELEFON 11460.
Brăila, 1971;
ai familiilor lor care au ie­
tea Intre 11 şl 16 grade.
HAŢEG: Căsătorie In stil grec
(„Fopular") ; BRAD ; Aurul 22.20 Telejurnalul de noapte; şit duminică la Lacul Fâe- veselie. în care oamenii a- (159)
PENTRU URMĂTOARELE („Steaua roşie”); GURABAR- 22,35 Campionatele europene dc ragului au ascultat concer­ dîncurilor au înălţat gînduri
PENTRU 24 ORE 2 ZILE ZA: Omul care nu poate fi atletism. Aspecte de la tul cîmatoareior pfldu- de mulţumire pentru viaţa
acuzat („Minerul"); ILIA: Ro­ festivitatea dc deschidere # rii.:. J.a ^irei. â cîn- nouă, demnă pe care o tră­
Vremea se ameliorează, co­ Vreme călduroasa, cu cerul meo şl Julletta, seriile I-1I şl rinalul cursei de 10 000 ~T3f~7anfara Clubului sindi­ iesc. întreprinderea de gospodărie comunală
rul va fi variabil, local sem- uşor variabil. Temperatura se („Lumina"). m. înregistrare dc la Hel­
nallndu-se ploi 9labe. Tem- menţine staţionară. sinki. şi locativă Orăştie,
cu sediul 9n O rfiştle , str. Piaţa
Republicii nr. 19
ANGAJEAZA URGENT MUNCITORI CALIFICAŢI
sâ întîlnim trăsăturile mora­ IN MESERIILE :
UN INSTRUMENT UTIL Şl EFICIENT AL ORGANIZAŢIEI vărat înaintaţi. Am mai în­ RE CENTRALA ; ZIDARI BETONIŞTI pentru fabri­
le ale unor oameni cu ade­
G ZIDARI; INSTALATORI DE APA ; ÎNCĂLZI­
cercat aşa ceva dar extrem
de rar şi stîngaci. Cred câ cat tuburi de beton ; ŞOFERI pentru autobuze,
este bine ca pe lîngâ colecti­ camioane şi autocamionete ; SUDORI încălzire
vul de redacţie sâ creăm un centrală ;
DE PARTID IN ACTIVITATEA EDUCATIVA larg activ de corespondenţi, » MUNCITORI NECALIFICATI cu posibilitâţi
care să-I ajute permanent. Bi­
roul organizaţiei de bază îşi de calificare la locul de muncă.
propune sâ se întâlnească pe­ Absolvenţi de liceu pentru calificare la locul
In viaţa unui colectiv gazeta de perete ţine locul unei lucru. Aşa stînd lucrurile am zolvarea unui fenomen spe­ In legătură cu activitatea riodic cu acest activ şi sâ-1
făclii aprinse, care reţine me rcu atenţia oamenilor. Ii u­ pregătit minuţios un articol cific, a faptelor cotidiene, cu ei viitoare, purtăm o discuţie informeze asupra principale­ de muncă.
neşte în intenţii bune şi îi stimulează. Un astfel de rol prin care intenţionam sfi o reslrînsă rază de acţiune, cu tovarăşul Toma Brâgâu, lor probleme pe care trebuie De asemenea ÎNTREPRINDEREA RECRUTEA­
îl îndeplineşte de ani de zile fără încetare gazeta „Con­ combatem indiferenţa unor gazeta de perete pătrunde, de secretarul organizaţiei de par­ sâ le rezolvăm, sâ-1 îndrume ZĂ UCENICI pentru caiificare in meseria de
structorul", organ al organizaţiei de bază a partidului dc cadre responsabile faţă de a- fapt, eficient în sfera menta­ tid a şantierului. îndeaproape. Este In folosul „ŞOFERI Şl TINICHIGII AUTO** PENTRU ŞCOA­
la şantierul I construcţii al I.C.S. Hunedoara. ceastâ stare de lucruri, iar lităţii oamenilor. în conştiin­ — Biroul organizaţiei de muncii de partid.
Acest organ de presă, aflat In concursul gazetelor dc pe de altă parte să îndem­ ţa lor şi determină schim­ bază — ne relatează dum­ Secretarul de partid, un om LA PROFESIONALĂ, toţi cu domiciliul în oraşul
perete, şi-a format o persona litate prin citcva trăsături năm brigăzile şi echipele s-o bări care, prin valoarea şi nealui — s-a ocupat şi pînă calm, ponderat, extrem de Orăştie şi din împrejurimi.
proprii. Nc vom opri pe scurt asupra lor cu intenţia decla­ îmbrăţişeze cu încredere. valenţele lor etice, depăşesc ncum de activitatea gazetei, bogat In idei, cu un ascuţit Plata muncii se va face în acord, întreprinde­
rată dc a o servi ca exemplu. Evident câ nici una nici cu mult cadrul restrîns al u­ a menţinut-o tot timpul în simţ de orientare, vorbeşte
alta n-o puteam realiza fără nui fapt de la care a pornit viaţa colectivului pentru câ cu respect despre activitatea rea nu asigură cazare, masă la cantină contra
La fiecare ediţie a gazetei de ebrietate la serviciu. Mais­ argument. De aceea, am con­ iniţial. Nu trebuie să între­ o consideră o armă utilă îm­ gazetei de perete, încărcat de cost.
dc perete .Constructorul” ci- trul Augustin Rus i<i atras struit articolul pe compara­ prindem o divagaţie prea potriva lipsurilor, o tribună sentimentul utilităţii acesteia. Cererile se înaintează la serviciul personal, in­
tcşli cu interes articolele şi atenţia, dar tînârul a ripostat n experienţei înaintate. In — In eurînd sediul şantie­ formaţii suplimentare se pot obţine la telefon
de fiecare dată constaţi cu necuviincios. La sfîrşitul no­ luna aprilie, de pildă, biroul rului se va cam depărta, prin
tei, redacţia adaugă o frază
pregnanţă un lucru, anume cu rezonanţe mai largi, deo­ Gazetele de perete în concurs a analizat activitatea gazetei, forţa împrejurărilor, de prin­ 323. (1$1)
câ totul se scrie la obiect. A­ iar colectivul acesteia a pri­ cipalele şantiere. Pentru a a-
ceasta, pentru câ atacă în ex­ sebit de importantă : „Care mit un bun sprijin. nihlla depărtarea vom lua
clusivitate probleme concre­ este sprijinul membrilor for­ Propunerile tovarăşului măsura sâ creăm o copie a
te, aspecte, fapte de muncă maţiei de lucru, al muncitori­ ţie. Am comparat rezultatele largă pentru a observa aici Nicolae Ceauşescu, expunerea fiecărei ediţii. Această copie
ale echipelor şi brigăzilor. De lor cu experienţă? Dar al con­ a două formaţii de lucru cu câ abordarea, în astfel de si­ sa cu privire la îmbunătăţi­ va apare pe cel mat impor­ Exploatarea minieră Deva,
asemenea, în viziunea harni­ ducerii lotului ?”. De altfel, condiţii asemănătoare, una tuaţii, a fenomenelor de la rea muncii de educaţie ne-au tant lot, acolo unde se con­
cului colectiv de redacţie, ni­ acest mod de a încheia cîte lucrînd în acord global, iar particular la genera), de Ia inspirat noi modalităţi de ac­ centrează cele mai mari for­
mic nu are loc în afara acti­ o semnalare critică, adică vi­ a doua după metodele obiş­ faptul cotidian la actul dc ţiune. forme mai bune. rhni te economice, organizatorice cu sediul în Deva, str. Horia, nr. 201
vităţii oamenilor. Fiecare ar­ zarea şi a altor factori de nuite. Am pus puternic în e­ conştiinţă, micul organ de eficiente. Cînd vorbesc de­ şi politice ale şantierului. In
ticol, însemnare, caricatură răspundere în chestiunea îm­ videnţă atît productivitatea, presă realizează o sarcină de spre aceasta am în vedere şi prima etapă, acest lot va fi
se referă la autori concreţi de pricinată, capătă putere de cît şi cîştigul oamenilor. To­ educaţie de o deosebită ac­ activitatea gazetei de perete. cel al construcţiei furnalului ANGAJEAZA URGENT
fapte. De pildă, sub titlul generalizare şi de eficienţă. tul pleda astfel pentru acor­ tualitate. Mă voi referi acum la cîte- nr. 0. In acest fel gazeta de MUNCITORI CALIFICAŢI IN URMĂ­
„Ca la noi acasă ?”, o scurtă Intrînd în faptul cotidian, dul global. Vom mai semnala un lu­ vn aspecte care privesc gaze­ perete va fi mereu prezentă
însemnare însoţită de o cari­ mărunt, în aparenţă, gazeta Din două rubrici „Ştiaţi cru merituos care face parte ta, într-un context însă mai în viaţa colectivului şi-l va TOARELE MESERII:
catură sugestivă, sînt satiri­ capătă un pronunţat caracter din ţinuta gazetei, anume câ larg al muncii de partid. stimula cu forţa' de care dis­ • 5 SUDORI
câ ?”. publicate în alle edi­
zaţi maistrul Iacob Gros de combativ. Pornind de aici, ţii. aflăm câ în lotul I, vi­ totul este tratat în mod sim­ Ne vom ocupa mai mult de pune.
la lotul I şi inginerul David subliniem o altă trăsătură de plu, fără fraze bombastice, tineret, de problemele com­ ¥ • 3 FREZORI
Jorj de la lotul V pentru dez­ mare valoare a gazetei, anu­ zat în articol, aproape ţoale fără prelcnliozitâţi. fără portării în muncă şi societa­ Iată o sumară radiografie
ordinea ce domnea într-o me spiritul militant. Tovară­ formaţiile de lucru au îmbrâ- ■ ..prelucrări" despre importan­ te, de ridicarea nivelului con­ a unei gazete de perete a­ Exploatarea miniera Deva asigură :
ţişat noua modalitate, apoi ca
vreme la cele două loturi Cei şul Gavrilă Bota, membru in şi la lotul IV sc extinde vizi­ ţa cutârui fapt sau cutărci ştiinţei. de evidenţierea chi­ flată în concurs, care s-a — pat în căminele exploatării pentru
vizaţi. îndemnaţi de ascuţi­ colectivul de redacţie, ne re­ bil acordul global. Altfel idei Se scrie concis, la o­ pului muncitorului înaintat. transformat într-un autentic
şul criticii, au luat măsuri şi latează un fapt interesant : spus, gazeta dc perete s-a do­ biect. cum' spuneam. într-un In legătură cu aceasta nc tovarăş de muncă, exigent, ccl ce se angajează, contra cost ;
în citeva zile ordinea a reve­ — Am observat un feno­ vedit o bună armă de luptă limbaj viu Aceasta place ci­ glndhn sâ recomandăm între stimulator, combativ şi mili­ — salarizarea în conformitate cu
nit la oa acasă. O altă notă men. anume câ nu se depu­ p^htru promovarea noului şi titorilor săi şi dă eficienţă altele colectivului de redac­ tant. Un astfel de ajutor tre­
ne interes suficient pentru H.C.M. 914/1968 in funcţie de vechime.
scurtă îl ia ..în răspăr" pe tî- extinderea acordului global, pentru combaterea rutinei imediată. ţie ca în fiecare număr sâ buie stimat ş) apreciat.
nărul Gheorghc Foita pentru câ acesta rămîne în general Deosebit de important este Putem semnala şi alte me­ publice o rubrică nouă — CORNEL ARMEANU (1C3)
câ într-o zi a venit în stare la latitudinea formaţiilor de faptul câ participînd la re­ rite ale gazetei. „Fruntaşul ediţiei” — In care