Page 34 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 34
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 160 ® MIERCURI 11 AUGUST 1971
Trebuie facute forări mai Ţ imp de o săptămină, fn V a lo rific a re a tu tu ro r resurselor
balneoclima
* staţiunea
terică Herculane, s-a desfă
şurat un aniplu festival al
cintecului şi dansului popu
adinei în zonele intime comitetele de cultură ale ju d e re d u c e re a ch eltu ielilo r
organizatorii,
lar la care
deţelor Mehedinţi şi Ca-
raş-Severin ou invitat să
participe formaţii din di bricaţie Cazurile cele mai Privind preocuparea comi lizele ce se întreprind cu pri
ale vieţii colectivului verse zone ale ţării — A (Urmare din pag. 1) frecvente sînt la lemnul de creşterea rentabilităţii pentru vire la reducerea cheltuieli
tetelor de
direcţie
Il
Rădăuţi,
rad, Braşov,
lor de producţie trebuie sâ
pro
miniere,
unităţile
mină In
fov, Sibiu, Olt, Hunedoara
şi Suceava. Miile de spec materialul lemnos la între ducţiei, constatăm câ în ul fie orientate spre evidenţie
rea aspectelor negative şi a
timii ani au fost întreprinse
tatori prezenţi, oameni ai mlnistraţie pentru îndeplini prinderile de industrie locală o seamă de acţiuni cu privi cauzelor ce le generează, să
Programul vast şi cu pro din acestea : abateri de la dă spiritul ascuţit al observa muncii veniţi hi odihnă fn rea sarcinii de revizuire şi şl U.M.M.R. Simeria, oţelul re la renlabillzarea întreprin conducă la identificarea re
de
beton la întreprinderea
funde implicat»» ideologice, disciplina de partid şl a mun ţiei critice, al combativităţii staţiune, turişti au avut reducere a normelor de con prefabricate Bîrcea şi unităţi derilor şi produselor. Apre zervelor nevalorificate, la a-
politice şi etice elaborat de cii — absenţe şi întirzieri de comuniste, de analiză severă, prilejul sâ admire frum u sum şl de valorificare supe le de construcţii, precum şi la ciem lotuşi câ deşi s-au sta doptaren şi aplicarea unor
partid îndeamnă deopotrivă la lucru, de la adunări şi în- fără menajamente. Nu vrem seţea costumelor populare rioară a materiilor prime şi unele profile din oţel l<a între bilit la fiecare întreprindere măsuri cu efecte economice
la reflectare şi acţiune. Nu vâţâmîntul de partid, încălca să spunem aici că ar fi exis specifice unui mare număr materialelor. Deşi s-a atras a prinderile industriale. De a planuri de măsuri cu eşalo concrete.
se poate întreprinde însă ac rea normelor dp tehnică a tat manifestări deschise de de localităţi şi zone din tenţia în mai multe rînduri semenea, recepţia materiale narea concretă a termenelor In înlăturarea deficienţelor
ţiune politică de partid de securităţii muncii, a celor eti înnâbuşire a criticii, dar ori ţară, ineditul clntecelor şi j că unităţile economice, îm lor de masă se face fârâ^mâ- pînâ la care se rentabilizează constatate eu prilejul acestei
marc influenţă fără a desco ce şi juridice care acţionea cum şi-au făcut loc optici ca dansurilor, măiestria inter- j preună cu ministerele tutela surarea în toate cazurile a toate produsele, mai există în analize, un rol important re
peri, fără a cunoaşte foarte ză in viaţa socială etc Au re s-ar putea formula : „de pretativă a celor care au j ; re, au datoria să analizeze cantităţilor intrate, acestea judeţ unităţi care realizează vine comitetelor municipale
tircat pe scenă.
bine terenul pe oare trebuie fost criticaţi cu numele mai ce să mă bag ?", „ce mă in i sistematic posibilităţile şi să înregistrlndu-se de obicei du produse cu pierderi şi unde şi orăşeneşti de partid, care
muncit. Adunarea de partid mulţi comuniştj pentru auto- teresează pe mine ?" etc., etc. — - I acţioneze ferm pentru a re pă documentele însoţitoare. nu s-a acţionat într-o măsu sînt chemate sâ acţioneze eu
din schimbul permanenţi de mulţumire şi sustragere de )a Spiritul tehnicist al tratării duce consumurile specifice la Normele de consum au fost ră corespunzătoare pentru re mai multă fermitate, sâ ur
zi a secţiei bltuning de la sarcina de partid, pentru dez problemelor chiar şi in adu Artiştii amatorii materiile prime şi materiale depăşite şi ca urmare a tre ducerea unor consumuri, n mărească şi sâ tragă la răs
CS Hunedoara a arătat că interes, indolenţă şi lipsă de , nările de partid a dominat le folosite in procesul de pro cerii în procesul de fabrica cheltuielilor neeconomicoase, pundere conducătorii dc în
comuniştii de aici au înţeles spirit exigent în muncă. multă vreme relaţiile dintre hunedoreni la ducţie, se constată încă o sla ţie a unor materii şi materia pentru îmbunătăţirea structu treprinderi care prezintă de
un lucru esenţial, anume că O analiză mai atentă a lu oameni, viaţa colectivului, ce bă angajare a conducerilor le fără pregătirea corespun rii sortimentale şi calităţii păşiri la cheltuielile dc pro
întreprinderilor pe această li
creşterea
producţiei, pentru
propunerile secretarului ge crurilor ne arată că toate a ea ce â împiedicat să 6e va nie. Cu excepţia Combinatu zătoare, îndeosebi materialul rentabilităţii. Considerăm o ducţie, nerealizarca acumulă
neral al partidului, expune ceste lipsuri, neajunsuri şi a- dă că in spatele tehnicii a Festivalul lui siderurgic Hunedoara pen lemnos pentru mobilă, ceea anomalie faptul câ în primul rilor planificate Şi nu între
rea sa cu privire ia activita vansate, Introdusă pe scară tru cocsul metalurgic şi uni ce necesită, o seamă de chel semestru la 39 de produse prind măsuri energice p a
tea de educaţie Ideologică, largă. în spatele Indicatorilor folcloric tăţile carbonifere din Valea tuieli suplimentare de recon- planificate cu beneficii, s-au trii recuperarea acestor ne
politică, etică şi cultural-ar- de plan stau oamenii cu apti Jiului pentru lemnul de mi diţionare şi finisare o pro realizat pierderi datorită In rea li zări.
duselor
tisticâ conţin principiile după tudini, cu capacitate de hotâ- „Hercules" nă, comitetele de direcţie nu primul rînd depăşirii preţu Faţă de aspectele semnala
Se manifestă o insuficientă
te, biroul Comitetului jude
care trebuie să ne orientăm, Adunări de dezba rîre şi acţiune, altfel spus, cu au stabilit planuri concrete, preocupare pentru raţionali lui de cost unitar şi în une ţean consideră necesar ca în
direcţiile principale ale mun o bogată construcţie psiho fundamentate pe măsuri cu zarea consumului de energie le cazuri prin realizarea u cel mai scurt timp, organele
cii de partid. Acestea repre socială, oameni care, tn cele caracter tehnic şi organizato electrică şi combustibil, pen nor preţuri de vînzare mai orăşeneşti şi municipale de
zintă un nepreţuit tezaur de din urmă, dau viaţă şi indi Soli ai cintecului şi dan ric, cu stabilirea economiilor tru eliminarea pierderilor pe mici decît cele planificate. partid, organizaţiile dc par
învăţăminte, o extraordinară tere a activităţii catorilor planului Al doilea sului popular hunedorean de materii prime şi materia reţea, ca urmare a instalaţi De asemenea, este nceores- tid şi comitetele de direcţie
bogăţie de idei călăuzitoare. considerent de care spuneam au fost desemnate ansam le scontate, a compartimente ilor defecte, menţinerea în punzâtoare situaţia în care din toate întreprinderile care
de cultură
blurile caselor
De aceea, ei au încercat şi că trebuie să se ţină seama din Brad şi Haţeg Cele lor însărcinate cu ducerea lor stare de nefuncţionare a apa din cele fi5 de întreprinderi au înregistrat depăşiri la pre
Intr-o bună măsură au reuşit politico-ideologice este tocmai faptul că în acti două spectacole intitulate la îndeplinire şi cu termene ratelor de măsură şi control. planificate cu beneficii la ţul de cost sâ examineze şi
de
In
planurile
aplicare
să realizeze un fora) spre a- vitatea de partid munca cu „Sus pe Valea Crişului“ şi M.T.O., care constituie sec Depăşirea consumului plani întreaga activitate. 9 unităţi sâ stabilească măsuri concre
dîncurile vieţii intime ale co omul a avut multe lacune, „Comori hafeqaneu au cu ţiuni ale planului de stat, ficat de energie şi combusti nu au realizat acest impor te care sâ asigure recupera
lectivului, In conştiinţa indi ceea ce a favorizat apariţia cerit adeziunea şi aplauze măsurile stabilite pe linia re bil se mal datorează şi func tant indicator rea restanţelor, încadrarea în
viduală şl colectivă, acolo şi dezvoltarea unor atitudini le publicului. Din evoluţia ducerii cheltuielilor de pro ţionării în gol a unor maşini Deficienţele semnalate de cheltuielile planificate şi rea
unde se găsesc resorturile bateri nu sînt altceva decît şi comportamente necores- ansamblului brădean nu au ducţie au un caracter gene şi instalaţii ca urmare a de monstrează câ atît comite lizarea integrală a angaja
morale şi psihice ale omului, forme de manifestare ale u punzâtoare, cum sînt cele la lipsit taraful, formaţia de ral, fără responsabilităţi, ter fecţiunilor în aprovizionarea tele de direcţie, cît şi orga mentelor la indicatorii de e-
direct vizate de programul nor mentalităţi, ale spiritului care s-au referit informarea dansuri şi cunoscuţii călu mene şi efect economic con ritmică cu materii prime şi nizaţiile de partid trebuie sâ ficienţâ. In acelaşi timp. se
partidului. mic burghez, caracterizat, în biroului, precum şi toţi vor şari din Musariu, care s-au cret. Nu sînt stabilite măsuri materiale şi neîneârcârii la acorde maximum de atenţie impune ca pînâ în ultimul
esenţă, prin toleranţă, tocire a bitorii. impus cu mult succes pe capacitatea nominală a aces reducerii cheltuielilor dc trimestru al anului, fn între
De la (început remarcăm care sâ vizeze valorificarea tor maşini. producţie, principala calc de prinderi sâ se creeze toate
faptul că adunarea, evidenţi simţului critic şi autocritic, Ce concluzie ae dega)â de scena recentului festival superioară şi obţinerea de e creştere a eficienţei economi- condiţiile, tehnieo-materiak
ind necesitatea de a pune pro prin teama falsă de a nu su aici ? Că realitatea, ce cu hunedorean al căluşarului conomii prin reproieclarca Este de asemenea de men .ce Atît la nivelul centrale şi organizatorice pentru ca
gramul partidului la temelia păra pe cineva, prin gindire prinde toate aceste aspecte, De o bună primire s-au produselor, îmbunătăţirea teh ţionat că în prea mică măsu lor industriale, la întreprin toate consumurile specifice,
ră au acţionat comitetele de
întregii activităţi pe e lungă „cu inima" ~ cum obişnuim trebuie cercetată nu numai la bucurat soliştii vocali Eu nologiilor de fabricaţie, gos deri, cît şi la nivelul orga
să spunem Pînâ nu de mult genia Grigorescu, Cornel podărirea judicioasă şi depo direcţie pentru stabilirea răs toate cheltuielile de produc
perioadă de timp, a dezbătut ne-ar fi speriat) o acuzaţie de sfera fenomenului ca exterio Popa, Doina Diniş, Nico- zitarea corespunzătoare a punderilor în cazul depăşirii nelor orăşeneşti şi municipa ţie şi gradul de rentabilitate
fenomenele maj ales Ia nive această natură, dar secretarul ritate, ci cu mult maj multă lae Costea şi taragotistul materialelor, extinderea folo unor norme de consum, sla le dc partid se impune de sâ fie realizate conform pre
lul manifestărilor şi mal pu general a) partidului a dez pregnantă, zonă In care se Aurel Stingă tn interpreta sirii înlocuitorilor, reducerea bei gospodăriri a materiilor urgenţă organizarea unui sis vederilor celui de-al doilea
ţin la cel al formării lor. văluit cum nu se poate mai formează fenomenele, atitudi rea cărora cintecelc „Eu greutăţii produselor, valorifi prime şi materialelor, precum tem eficace dc urmărire şi an al cincinalului.
Să deveOopâm mal atent bine, de pe poziţiile avansate nile şi. comportamentele, anu slut fată de la moţi1’, „Sus carea deşeurilor etc şi pentru stimularea acelor analiza, nu numai a indica Analiza întreprinsă de bi
torilor cantitativi ci şi a latu
principalele secvenţe ale adu ale gîndirii comuniste, o rea me cea a conştiinţei Este a- pe Valea Crişului'1, mCcte- Una din anomaliile organi colective care au realizat e rilor calitative ale activităţii roul Comitetului judeţean de
nării, pornind de la această litate împotriva căreia sîntein devârat că organizaţiile noas raş de pe Găina", „Moafa-i zatorice care generează aceas conomii faţă de consumurile economice partid atît asupra progrese
planificate
tre de partid lucrează cu ceea
Această situaţie
constatare. acum chemaţi să luptăm cu ce se exteriorizează din con cu ie cu flori" au primit tă stare de lucruri constă în s-a datorat preocupării ncsa- Organizaţiile de partid sînt lor înregistrate cit mai ales
Informarea prezentată de toată vehemenţa. Dintr-o ast ştiinţă, nu cu ceea ce trăieşte un farmec aparte. faptul că în întreprinderi mai tisfâcâtoare a compartimen datoare sâ manifeste exigen asupra neajunsurilor manifes
tate relevă pregnant câ eco
biroul organizaţiei de bază, fel de ipostază au vorbit în Tot în cursul zilei de există un număr destul de telor financiar-contobile din ţă faţă de conducerile între nomia hunedoieanâ dispune
precum şi o 'bună parte a ce adunare, în chipuri felurite latent, inofensiv. Dar pentru simbătă, ansamblul Casei mare de elemente materiale întreprinderi pentru introdu prinderilor pentru întocmirea de mari resurse pentru redu
pentru care nu s-au elaborat
lor cnre au luat cuvîntul au dar convergent, inginerul a avea certitudinea că con de cultură din Brad a mai norme de consum. Majorita cerea şi urmărirea operativă unor planuri dc măsuri con cerea cheltuielilor şi creşte
prezentat un spectacol pe
ştiinţa generează numai sau
meritul de a fi reuşit Intr-o loan Mihuţ, şeful secţiei, zi scena căminului cultural tea unităţilor se rezumă încă a unei evidenţe clare a con crete pc linia reducerii şi re rea rentabilităţii producţiei.
măsură mai mare decît în al darul şamotor Anton Drago- aproape numai atitudini pozi din Mehadia care s-a bu la urmărirea consumurilor sumurilor pe fiecare secţie, vizuirii consumurilor de ma Este de datoria consiliilor de
te adunări să pătrundă în tâ, maiştrii Dumitru Fotescu tive, cum ar fi angajarea fă- | curat, de asemenea, de un normale din planul de stat şi sector şi loc de muncă, pen teriale, a celorlalte cheltuieli administraţie şi a comitete
Intimitatea lucrurilor, să se şi Teodor Bozdoc, precum şi ră rezerve, hotărî rea fermă, deosebii succes. tru a se cunoaşte şi interveni neproductive. Faţă de cazu lor de direcţie, a organelor
apropie mai mult de esenţa alţii care au luat cuvîntul. pasiunea şi dirzenia — ca şi departamental, existînd o in la timp în vederea preveni rile de gospodărire nejudici şi organizaţiilor noastre de
alte asemenea resorturi —, a Spectacolul Casei de cul suficientă preocupare pentru
manifestărilor. Faptul se da Ceea ce n-a reuşit însă a cestea trebuie stimulate cu tură din Haţeg a cuprins elaborarea de norme uzinale, rii unor consumuri exagerate. oasâ a materiilor prime şi partid sâ intensifice şi să
torează, evident, studierii a dunarea decît într-o măsură putere prin toate mijloacele interpretări ale tarafului, astfel îneît urmărirea consu Controlul preventiv nu a fost materialelor, organizaţiile de dezvolte preocupările şi efor
profundate a documentelor insuficientă este faptul că nu de care educaţia marxistă formaţiei de dansuri a co murilor materiale sâ se facă organizat în unele unităţi po partid, sindicat şi U.T.C. tre turile în această direcţie, sâ
de partid. Dezbaterea a sub s-a desprins de sfera mani dispune. Pe de altă parte nu operativei meşteşugăreşti pe bază de norme în propor trivit prevederilor prin com buie să dovedească fermitate, mobilizeze capacitatea crea
liniat că deşi, prin activitatea festării, a exprimării fapte trebuie slăbită nici o clipă „Retezatul", căluşarilor din ţie de peste 90 la sută partimente specializate, si să le combată folosind for toare, iniţiativa şi pasiunea
politică şi organizatorică a lor Lucrul acesta nici nu lupta împotriva manifestări Boşorod şi soliştilor vocali Depăşirea cheltuielilor ma tuaţie reflectată înlr-o insu mele muncii politice şi edu colectivelor de muncă pentru
organizaţiei de bază, s-au ob este tocmai surprinzător dacă lor negative Prin urmare, or Mia Orăscu, Simion Perţa, teriale la întreprinderile men ficientă exigenţă fală de ma cative, pentru a crea o o a asigura în întreaga econo
mie a judeţului creşterea ac
pinie do masă împotriva risi
ţinut unele rezultate bune în se iau în consideraţie două ganizaţia de partid trebuie să Eleonora Armeanu. Pe sce ţionate a fost determinată în nifestările de risipă şi gos celerată a eficienţei întregii
întrecerii, ei au
adus
na
educarea comunistă a mem realităţi. In primul rind a- pătrundă, prîntr-un foraj a- secvenţe de cîntec şi dans primul rînd de realizarea u podărire nejudicioasâ a mate pei şi cheltuirii ineficiente a
brilor de partid, a celorlalţi ceastâ organizaţie de partid dinc, din sfera manifestărilor din bogata zonă a Haţegu nor consumuri specifice mai riilor prime şi materialelor. fondurilor de producţie Ana activităţi productive.
salariaţi, în creşterea rolu- este astfel alcătuită incit în de conştiinţă în zona conştiin lui. mari decît normele aprobate.
lu'h»conducâlor al organizaţi rîndurile sale întîlnim atît ţei chiar. Acestea sînt sensul In xncheiered festivalu . Cauzele sînt multiple. Conti-
ei de bază, şi^au făcut totuşi muncitori, cit şi principalele şi semnificaţia educaţiei ide lui, organizatorii au adus “ nuâ sâ se facă aprovizionări
loc fenomene care nu stimu cadre de conducere ale secţi ologice, politice şi morale în calde felicitări artiştilor a cu materii prime şi materiale
lează afirmarea colectivului, ei. Aceasta a făcut, pe vrute de alte sorturi, tipodimensi- Preocupări susţinute pe linia modernizării
spirit comunist matori hunedoreni pentru uni şi calitate decît cele pre
ci o frineazâ. In adunare s-a sau nevrute, pe simţite sau frumoasa lor evoluţie. văzute în tehnologiile de fa-
discutat pe larg despre unele nesimţite ca, treptat, să sca CORNEL ARMEANU I
procesului instructiv-educativ
INTILNIREA
INCKDEKEA COLECTIVULUI „FIILOR SATULUI" ( re a procesului instructiv-e- lui. tovarăşul Augustin Ţân- boratoarelor pentru fizică,
Cele două săli afectate la
însoţiţi de directorul liceu
In acţiunea de moderniza
Duminică, 15 august, înj ducativ, de apropiere a sa dc dâu, vizităm laboratoarele aflate în faza de finisaj, sînt
comuna Balşa, şi-au dat in-* viaţă, de producţie, alături de aflate deocamdată în faza de destinate una pentru mecani
SE CIŞTIGĂ m tîlnirc la sărbătoarea „Fi-j atelierul şcolar, laboratorul şantier, in unele însă lucră că şi căldură, iar cealaltă
cci carcj
ilor satului" toţi
pentru electricitate La ulti
rile sînt extrem de avansate.
devine un auxiliar tot
mai
s-au ridicat şi trăit copilă-l
ria şi adolescenţa pe aceste! necesar, cu o mare doză de Laboratorul de chimie, cu o ma (laboratorul de electrici
tate) n-a fost scăpat din ve
capacitate de 3C-40 locuri, va
Practica a dovedit
utilitate
meleaguri şi care acum con-! că laboratorul devine pe zi dere nici un amănunt care
ale teoriilor ştiinţifice şi a dc şcoală, In anii meseriei siune şi dragoste pentru me tinuă să locuiască aici sau! ce trece tipul ideal de clasă ar putea prejudicia recepţio-
plicaţiilor practice, ale legi împlinite. serie, pentru autodesăvirşi- se află răspindiţi in diferite! în care elevul găseşte apara- narea de către elevi a noilor
lor electricităţii. Repartiza In veşnică dorinţă de mai re, este timp pentru toate. localităţi ale ţării, unde! taj, diverse materiale didac LA LICEUL cunoştinţe in cele mai bune
rea in producţie la atelie bine, căutare, lui nu-i este Argumentul 7 Absolvirea in şi-au creat un rost în viaţă,! tice, ambianţa care sâ-i ofere condiţiluni La fiecare masă
rul electric al întreprinderii indiferent dacă realizează o acest an, cn rezultate bune, muncind în diferite sectoa-i posibilitatea să lucreze cit „SECEBAL" DEVA sînt racordate prize de curent
miniere Barza a însemnat şi operaţie in citeva ore sau a liceului seral. re de activitate. Se vor în-: alternativ şi continuu care
începutul activităţilor crea în cRcca minute. Şi atunci încrederea pe care şi-a do- tilni, depănîndu-şi amintiri mai mult in mod individual, pot fi reglate Ia diverse ten
toare. Atmosfera de lucru bindit-o de-a lungul anilor le, oameni de vîrste şi pro-; sâ-i stimuleze inventivitatea, siuni, aparate de măsură, con
de aici, sprijinul comunişti in faţa tovarăşilor de mun fesiuni diferite, muncitori,; creativitatea, atribute ce dau rezolva o principală proble trol şi semnalizare. De la ta
lor, al organizaţiei de par că, ai conducătorilor proce mineri, ţărani, profesori,! stabilitate şi profunzime cu mă — aceea de o-l oferi ele bloul de comandă care va în
tid au creat cadru favora Oameni sului de producţie, face ca maiştri, ingineri, ofiţeri, j noştinţelor recepţionate. Ca vului posibilitatea sâ lucreze locui actuala catedră, profe
bil activităţilor de moderni spre el să fie îndreptate lu Vor fi scoase în evidenţă! atare, tot mai multe şcoli de independent, să facă expe sorul are posibilitatea sâ su
Să devină electrician! A zare, de îmbunătăţire a uti crările de mare dificultate. in acelaşi timp transformă-: pun eforturi pentru extinde rienţe pentru a observa el pravegheze întregul prore*.
rile petrecute în viaţa eco-:
rea numărului lor.
fost un vis hrănit poate de lajelor. începutul introduce de Ungă noi Zeci de motoare electrice nomică şi social-culturală a! La Liceul „Decebol" din însuşi fenomenele studiate In faza de fixare a lecţiei,
prima sclipire a becului a rii noului a fost realizarea slnt „consultate" de acest tî- comunei lor natale, trans-i Deva, actuala vacanţă coinci etc. Acest lucru este rezolvat prin intermediul unei staţii
prins fn anii noştri şi pe cu mijloace interne a ma năr şi fiecare şi-a găsit in formări cc au loc Ia scara' de cu construirea unui amplu prin intermediul mesei de Werfix simple, acesta poate
cărările „Ţării de piatră", şinii de numărat spirele la priceperea şi indcmînarea întregii ţări prin grija por-! laborator, ea însăşi un ade verifica gradul fn care au
bobinaj, lucru ce plnă a cind ştie că după zile şi lui — remediul. Calităţi complex de laboratoare Con vărat laborator miniatural.
unde loan Marc a văzut lu tunci se făcea manual. I luni de studiu, de strădanii, profesionale deosebite care, tulului şi statului nostru.! cepţia după care se realizea fost asimilate cunoştinţele,
mina zilei. A fost, cu certi s-au adăugat şi altele. A din contribuţia muncii lui întregite de cele de bun co Un moment deosebit dc e-: ză aparţine unui grup de Prezentată la expoziţia „In- eventualele greşeli care apar
tudine, pasiunea statornică cum, la atelierul electric dc vor cîşliga şi atelierul şi în leg şi tovarăş de muncă, de moţionant il va constitui! profesori din cadrul liceului vâţâmint modern — învăţă- şi care se cer remediate pe
pentru meseria de electri la l.M. Barza se studiază un treprinderea, la sfirşitul o- deosebita pregătire politică intilnirca acestora cu cadre mint practic", concepută de loc. Pentru a oferi cadrelor
cian— cea care a îndreptat dispozitiv de detectare a rclor de lucru satisfacţia şi i-au atras stima tiiierilor le didactice vîrstnicc care; şi Inspectoratului şcolar ju un grup de profesori localnici, didactice ce predau fizica po
deţean, ajutaţi de ctţiva spe
paşii absolventului Şcolii spirelor arse la bobinajul bucuria dăruite de senti din atelier care l-au ales Ic-au călăuzit primii paşi,; cialişti Acesta cuprinde labo aceasta a trezit un deosebit sibilitatea efectuării şi veri
interes Extrem de complexă,
generale din Girda spre motorului electric. Sint idei mentul inegalabil al utili secretar al organizaţiei le-au dat lumina cărţii. ratoare de chimie, mecanică ficării prealabile a experien
Şcoala profesională din Gu- pe care le generează dorin tăţii, al muncii creatoare, U.T.C. O încununare fireas In continuare, va urma o; şi căldură, electricitate, natu ea este dotată cu Instalaţii ţelor pe care le vor prezen
rabarza, unde in fiecare an ţa de depăşire, impulsul fi înlătură orice oboseală. că, pe care loan Marc o o- petrecere cîmpcncască Ia! rale. lingvistic şi o sală ca de apă (chiuvetă), lâcaşe în ta în fala elevilor, labornio-
şi la toate materiile el era resc pentru un tlnăr de 24 Experienţa tinărului loan norcază la cele mai înalte care vor prezenta spectaco-j chise pentru eprubete şi sub rul este dotat cu o sală anexă
primul De la miracolul lu de ani, de a înfrumuseţa lo Marc, cel care de mult şi-a cote. le cunoscutul ansamblu! binet pentru geografie. stanţe chimice în care se află tot materialul
minii a trecut, in orele dc cul său de muncă cu tot ciştigat stima şi respectul NICOLAE STOICA „Rozmarinul" al Clubului; didactic necesar. De aici se
cursuri şi de practică, spre prinosul cunoştinţelor şi In- colectivului, mai spune ce secretarul comitetului U.T.C. sindicatelor din Deva şi for-! pot face şi retroproiecţîî pe
tainele motoarelor electrice, dcmlnării dobfndite fn anii va : atunci eînd există pa de la l.M. Barza maţiile căminului cultural;
din localitate. un ecran translucid. Labora
torul este prevăzut în acelaşi
timp cu o cabină de proiec
In cooperativele agricole NICI O RESTANTĂ sprijin şi cercurilor pe obiec
ţie.
oferă un
Complexul
real
te şi tehnice care se organi
zează in şcoală. Aici, elevii
LA REALIZAREA PLANULUI DE INVESTIŢII! problemele pe care le dezbat
vor
putea aborda
concret
în cercuri, studiîndu-!e
în
mod metodic, sub o îndruma
re competentă, aceasta con
Executarea integrală şi la mului semestru al anului, cît funciare şi la procurarea de Nu pot fl considerate ca Se cunosc bine consecinţe tribuind în acelaşi timp la
termenele stabilite a investi şi desfăşurarea într-un ritm animale. Orice argumente ar satisfăcătoare nici realizările le negative ale practicii înce sporirea gradului lor de in
ţiilor planificate fin coopera anemic a lucrărilor în Juna încerca sâ invoce preşedinţii la construcţiile zootehnice şi tăţenite în activitatea unor ventivitate.
tivele agricole are o deose iulie a.c. constituie un serios de unităţi şi cadrele tehnice alimentările cu apă. Dacă la consilii dc conducere ale Piesa de baz.â a complexu
bită însemnătate pentru pro semnal de alarmă pentru or pentru a justifica situaţia ne C A P. Bâcia, Beriu şi Rapol- C.A.P. care amină în mod cu lui va fi fără îndoială labora
gresul fiecărei unităţi, prin ganizaţiile de partid şi con mulţumitoare, atît în ceea ce tu Mare — sâ amintim citeva totul nepermis executarea in torul lingvistic ce va fi do
înfăptuirea obiectivelor pre duceri^ cooperativelor agrico priveşte utilizarea fondurilor exemple — s-a demarat in vestiţiilor, in special a con tat cu cabine individuale, po
văzute creîndu-se posibilita le care au stabilit sâ facă băneşti cit şi stadiile fizice de tr-un ritm alert, in alte uni strucţiilor agrozootehnice, pî sibilităţi dc comunicare elev-
tea de a se relua procesul de investiţii pentru dezvoltarea realizare a lucrărilor, acestea tăţi lucrările, pe lingă că au nâ în toamnă. Atunci se face profesor etc
producţie P° 0 sc>a,'â mereu sectorului zootehnic, extinde nu au nici un suport temei început cu intirziere. s-au o o adevărată campanie de in Nu putem încheia acest
lărgită, de a spori astfel ve rea Irigaţiilor, combaterea ex nic. Cum altfel decît ca o prit in diferite faze de exe vestiţii dar, de celc mai mul material fără sâ amintim
niturile unităţilor şi ciştigu- cesului de umiditate, şi a ero lipsă de preocupare s-ar pu cuţie din cauza lipsei de ma te ori, lucrările rămîn nefina sprijinul deosebit pe care l-a
rîIc cooperatorilor. Este o ziunii solului etc Ponderea tea motiva faptul că din cre teriale. Asemenea aspecte li za le, ceea ce are repercusiuni primit liceul în realizarea o
cerinţă imperioasă, deci, ca în principală — peste 70 la su ditele destinate efectuării lu s-au semnalat şi ridică sem nedorite asupra desfăşurării biectivelor aminlite din par
toate cooperativele agricole tă — în totalul creditelor pe crărilor de îmbunătăţiri fun ne de întrebare la cooperati procesului dc producţie Evi tea elevilor de la secţia se
sâ se acorde maximă atenţie termen lung repartizate o de ciare pinâ la începutul lunii vele agricole din Dineu Ma tarea unor asemenea neajun rală care au conceput şi rea
finalizării investiţiilor, prin ţine complexul intercoopera- iulie a.c nu s-a cheltuit nici re, Cigmâu, Orâştie etc., un suri impune ca organizaţiile lizat instalaţiile de la labo
utilizarea eu eficacitate spo tist de creştere şi ingrâşare un leu ? Destul de palide faţă de nu s-au procurat în în de partid din C.A.P., consilii ratorul de electricitate, Între
rită atît a creditelor pe ter a tineretului bovin, unde se de cerinţe şi posibilităţi sint tregime cantităţile de cărămi le de conducere, cadrele teh prinderea Energomontaj Min
men lung acordate de stat cit acţionează intens pe şantier şi rezultatele înregistrate în dă, ciment sau lemn necesa nice şi Direcţia generală a tia, P.TT.R. Deva Roadele y-
şi a sumelor alocate în acest pentru a se putea încadra în privinţa procurării de ani re. De asemenea, cu toate câ gricolă să treacă pe un loc cestor eforturi colective se vor
scop din fondurj proprii. grafice obiectivele planifica male şi a executării acţiuni s-a planificat sâ se introducă prioritar al preocupărilor ac vedea în toamnă eînd elevii
. Analiza realizărilor înregis te. lor stabilite în pomicultură. alimentarea cu apă la ferme tuale, bineînţeles fără a ne vor avea posibilitatea *â-şi
trate pînâ acum la acest Restanţe îngrijorătoare fin Exemple de slab interes şi le zootehnice, conducerile glija stringerca la timp şi in desfăşoare activitatea în noi
important capitol al planului privinţa materializării inves ignorare a îndeplinirii planu cooperativelor agricole din totalitate a recoltei, iniţierea le laboratoare, acumultnd un
de producţie şi financiar al tiţiilor se semnalizează în lui de investiţii au fost Şi sînt Dineu Mic, Ocolişu Mic, le- de măsuri energice şi eficace volum mai mare de cunoştin
C.A.P. nu îndreptăţeşte cîtuşi C.A.P., îndeosebi la executa oferite de către conducerile ledinţi şi altele nu s-au în în scopul finalizării exempla ţe pe care Ie vor putea veri
dc puţin la concluzii optimis rea construcţiilor agrozooteh C.A.P. Romos, Romoşel, Sibi- grijit de întocmirea din timp re a investiţiilor stabilite fica practic, fundamentat.
te. Procentul de sub 40 la su nice, a alimentărilor cu apa. şel. Râduleşti, Orăştioara de a documentaţiilor pentru în pentru fiecare cooperativă a
tă înregistrat la sfîrşîtu 1 pri a lucrărilor de îmbunătăţiri Sus, Ocolîşu Mic şi altele. ceperea execuţiei lucrărilor. gricolă. M. BODEA