Page 37 - Drumul_socialismului_1971_08

w w Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI* VA!

a primit pe ministrul finanţelor

şi economiei din R.F. a

Germaniei, Karl Schiller

Tovarăşul Nicolac Ceauşeseu, spectivele promovării schim­
preşedintele Consiliului dc burilor comerciale şi coope­
Stat- al Republicii Socialiste rării economice şi tehnico-
România, a primit la 11 au­ industriale, dintre România
gust, la Palatul Consiliului de şi R. F. a Germaniei. Apre-
Stat, pe Karl Schiller, minis­ ciindu-se progresele realizate
trul finanţelor şi economiei în ultimii ani, au fost sub­
al Republicii Federale a Ger­ liniate interesul comun şi do­
maniei, care face o vizită în rinţa de a încuraja în conti­
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ţara noastră. nuare dezvoltarea schimburi­
primire a participat
lor în aceste domenii, în in­
La
Cornel Burtică, ministrul co­
merţului exterior teresul ambelor state, al cola­
borării internaţionale.
Preşedintele Consiliului de
Stat a discutat cu oaspetele întrevederea s-a desfăşurat
despre stadiul actual şi per­ într-o atmosferă cordială,
ANUL XXIII. Nr. 5 161 JOI 12 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI
ŞEDINŢA CONSILIULUI INVAţAMINTIHUI
In întîmpinarea măreţei sărbători

DE CULTURA GENERALA

In zilele de 10 şi II au­ tăţii politice şi cultural-edu-
pe
gust, în Capitală s-au desfă­ cativc. Au fost discutate po-
larg problemele muncii
şurat lucrările Consiliului in-
Pretutindeni in judeţ o văţămintului de cultură gene­ litico-edueative în rindul ele­
vilor, îmbunătăţirea predării
rală,
dezbaterii
consacrate
rea ideologico-profesionalâ a
se de Ministerul Invâţâmîn-
i programului de măsuri propu­ ştiinţelor sociale, perfecţiona­
tului in vederea îmbunătăţirii personalului didactic. Un loc
reţelei şcolare, a diversificării important în dezbateri l-au o­
învâţămîntului liceal şi per­ cupat pregătirea tehnico-pro-
mrlacarata dăruire muncii fecţionării muncii de intruc- liei-e-şeolare, îmbunătăţirea re­
ductivâ prin crearea de ate-
B u
u
v
A
A . § v
A
• •
•
ţîe şi educaţie în şcolile
de
ţelei şcolare în vederea creş­
cultură generală.
După cuvîntul dc deschide­ terii ponderii liceelor de spe­
re, rostit de ministrul tnvâţă- cialitate şi a şcolilor» profe­
mîntului, Mircea Mnliţa, par­ sionale, diversificarea învăţă-
ticipanţii au analizat activita­ mîntului liceal.
Noi succese Înregistrate Faptul cel mai tea desfăşurată pînâ acum în vâţămîntuluî de cultură ge­
La lucrările Consiliului în-
învâţâmîntul de cultură gene­
rală in spiritul măsurilor pro­ nerală a luat parte tovarăşul
puse de tovarăşul Nicolae Leonte Râutu, vicepreşedinte
in industria hunedoreană semnificativ Ceauşeseu şi adoptate de Co­ al Consiliului de Miniştri.
participanţii
mitetul Executiv al CC. al
In încheiere,
ge­
formulate de secretarul
răşului Nicolae Ceauşeseu, se­
Animate de dorinţa firească de a îndeplini exemplar P.C.R., precum şi al ideilor au adresat o telegramă tova­
cretarul general al Partidului
sarcinile de plan şi angajamentele asumate, precum şi obţi­ Q La mina Livezeni s-au terminat lucrările de străpun­ neral al partidului în expu­ Comunist Român, preşedinte­
nerea la Consfătuirea de lu­
nerea unor succese deosebite In cinstea zilei de 23 August, gere a circuitului la putui de acraj nr. 2. care va asigura lo cru a activului de partid din le Consiliului de Stat.
colectivele de muncă din judeţul nostru, dovedind hărnicie şi nivetul respectiv un transport continuu. Tot aici s-au înche­ (Agerpres)
abnegaţie In muncă, adaugă zi de zi noi realizări pe grafi­ iat recent lucrările de săpare şi betonare a puţului princi­ domeniul ideologiei şi al activi­
cele de producţie. pal al minei, cu aproape o lună mai devreme decît era pre­
Siderurgiştii hunedoreni, cei care plămădesc fonta şi văzut iniţial
oţelul ţârii, au ridicat cola depăşirilor la fontă în ultima de­ O La Uzina de utilaj minier din Petroşani a început
cadă cu 930 tone, iar la otel cu 590 tone, din care peste 50 to­ fabricarea noilor tipuri dc cuţite pentru combinele de aba­
ne sînt oţeluri înalt aliate. Plusuri reprezenlind 400 tone la­ taj, care se adaptează perfect la condiţiile dc zăcămînt ale P A G . A II-A
minate finite pline, 30 tone cocs şi 30 tone oţel beton, vin bazinului Văii Jiului.
să completeze seria rezultatelor obţinute de siderurgiştii din Q Zeci de tineri din Vulcan participă în aceste zile Ia
Hunedoara şi Câlan. amenajarea unei frumoase zone de agrement in locul denu­
Cu realizări bune se prezintă şi chimiştii din Orâştie ca­ mit .La brazi", pe drumul spre cabana Vîlcan.
re pe primele zece zile ale lunii în curs au produs peste pre­ Sute dc mii de metri dc fire artificiale stnt bobinate zilnic In - CURIER -
vederi 6 tone pigmenţi metalici şi 2 tone produse din mase • Au început lucrările de montare a scutului circular secţia de boblnaj a F.F.A. „Vlsco za" Lupenl, dc unde iau drumul
plastice, colectivul de aici realizînd cu 25 zile mai devreme de la tunelul Bănită, necesar reconstituirii acestuia pe noua altor secţii pentru prelucrarea finita.
şi angajamentul asumat în cinstea marii sărbători. variantă, în vederea definitivării lucrărilor premergătoare
Despre hărnicia celor care ţucrează în parchetele de ex­ electrificării liniei ferate Mintia — Livezeni.
ploatare a lemnului de la Orâştie şl 'Petroşani vorbesc de la # Pădurarii şi brigadierii Ocolului silvic Dobra se află
sine realizările obţinute în valorificarea „aurului verde". Nu­ in aceste zile în plină campanie de recollare a fructelor dc —|
mai de la începutul lunii în curs au fest livrate în plus be­ pădure destinate consumului intern şi exportului. In zone
neficiarilor 05 mc cherestea de râşinoase şi fag, iar la intense din masivul Poiana Ruscăi — la Vadu Dobrii, Poiana Gîndire şi CONSFĂTUIREA LUCRĂTORILOR OIN
U.ET.L. Orâştie s-au pregătit suplimentar 144 mc buşteni Răchitelei, ca şi la punctul Sălătruc de lingă satul Bătrina —
care vor lua di urnul unităţilor prelucrătoare. culegătorii au recoltat şi expediat 14 tone de zmeură. Se pre­
Avem în industria hunedoreană oameni minunaţi, ani­ conizează ca întreaga cantitate de zmeură .prevăzută în plan ingeniozitate
mat' de doi în ţa "firească de a adăuga noî cote muncii lor.
Sînt asigurate toate condiţiile ca pinâ în ajunul marii sărbă­ — 17 tone — să se recolteze în această lună. Brigadierul co­ AGRICULTURĂ PRIVIND CULTURA GRIULUI
tori colectivele de muncă din judeţul nostru să înscrie în munist Iosif Baba, de Ia Vadu Dobrii, a recoltat aproape 1,5 tehnică
continuare noi şi remarcabile succese. tone de fragi dc pădure.
In ultimul timp la uni­
tăţile miniere şi prepara- La Institutul agronomic Au fost citate ferme şi între­ pentru sporirea producţiei de
„Nicolae Bâlcescu" din Capi­
tiile de cărbune din Va­ tală, a avut loc miercuri Con­ prinderi agricole de stat cum grîu în 1972 şi în anii viitori,
obligatorii pentru toate unită­
sînt cele din
Pecica-Arad,
lea Jiului, comisiile ingi­
m U a
U
U
t M
€
MB U
±
A
*
•
€
X U
Harmcia şi stăruinţă in munca a „căutătorilor nerilor şi tehnicienilor au tura griului. Lucrările tradi­ Tâşnad-Satu Mare, Studina- îmbunătăţirea amplasării cul­
ţile agricole. Ele sc referă la
sfătuirea pe ţară privind cul­
Olt, Ograda-Ialomiţa. care au
multiple
avut preocupări
în sensul soluţionării unor ţionalei consfătuiri se desfă­ realizat recolte de grîu dc turii griului şi a calităţii lu­
probleme majore legate di­ şoară în condiţiile realizării 3 700—5 200 kg la hectar. De crărilor solului, la adminis­
în
îngrăşămintelor.
trarea
în
asemenea, s-a apreciat
deosebite
de conwn“, reflectate in rect de perfecţionarea pro­ integrale a sarcinilor de plan. mod deosebit activitatea me­ funcţie de soiurile cultivate,
Anul acesta a fost obţinută
ceselor dc producţie. Astfel,
rezerva de apă In sol şi ferti­
canizatorilor. cooperatorilor şi
cea mai bună producţie me­
trebuie scoasă în evidenţă
contribuţia specialiştilor d* die la hectar din cîte au fost specialiştilor din cooperative­ litatea naturală, la asigurarea
unei densităţi corespunzătoa­
Preocupate continuu de a zăcămintelor de cărbune din în perioada care urmează pî- pentru reducerea consumuri­ la Exploatarea minieră Lu- înregistrate pînă acum la cul­ le agricole de producţie Foeni re de plante la hectar, la se­
pune în evidenţă noi z.âeâ- noile cîmpuri miniere. nâ la sfîrşitul anului, în lor specifice de materiale peni care au efectuat şi a­ tura griului, care ocupă mai şi Cămin, judeţul Satu Mare, mănatul griului în cadrul e-
minle de substanţă minerală Trebuie reţinut însă că in strînsă corelare cu necesită­ prin folosirea la susţinerea plicat un studiu privind mult dc un sfert din supra­ Poiana, judeţul Cluj, Stoicâ- poeii optime — pînă la 10 oc­
utilă în judeţul noslr.u, co­ cadrul secţiilor noastre au e­ ţile secţiilor, să asigure pie­ lucrărilor a înlocuitorilor îmbunătăţirea metodelor de faţa arabilă a ţării. După cum neşti, judeţul Olt, Dor Mă­ tombrie — ca şi la lucrările
lectivele de muncă din ca­ xistat, pe perioada scursă din sele de schimb pentru maşi­ lemnului. Pc perioada scursă exploatare dc mare pro­ a rezultat din raportul Minis­ runt, judeţul Ialomiţa, Diniaş, de îngrijire a culturilor. Pro­
drul întreprinderii de pros­ acest an, o serie de lipsuri nile de încărcat, precum şi o dîn acest an am realizat o c- ductivitate. terului Agriculturii, Industriei judeţul Timiş şi altele, care gramul mai cuprinde. măsuri
pecţiuni şi explorări geologi­ care oglindesc în mod spe­ presiune corespunzătoare a conomie de 5 mc la lemnul Asemenea studii au fost Alimentare. Silviculturii şi A- au obţinut producţii de peste
privind producerea şi folosi­
ce Hnnedoara-Deva au depus cial deficienţele organizatori­ aerului comprimat la frontu­ aplicate şi la Prcparaţia peîor şi al Academiei dc 4 000 kg grîu la hectar. In a­ rea de seminţe de calitate su­
eforturi deosebite pentru a a- ce care mai există în unele rile de lucru. din Lupeni, care au vizat Ştiinţe Agricole şj Silvice, celaşi timp. raportul, ca şi perioară, cu însuşiri biologice
dezbaterile au subliniat,
în
duee în circuitul economiei compartimente. Realizarea Strîns legate de activitatea reducerea cheltuielilor ma­ prezentat de prof. Nicolae ridicate şi care dau cele mai
naţionale noi cantităţi de mi­ planului fizic la lucrările de secţiilor sînt şi măsurile ca­ (Continuat in. pag. a J*o) teriale de producţie la sta­ Giosan. preşedintele Acade­ spirit critic, faptul că produc­
nereuri. Dovadă elocventă a foraj şi la cele miniere a a­ re vor fi luate în continuare ţia de epurare a apelor re­ miei, aceste rezultate au fost ţia de grîu nu se ridică încă bune rezultate în fiecare zo­
la nivelul condiţiilor pe ca­
nă agricolă a ţârii. Progra­
acestui deziderat major al vut mult de suferit datorită ziduale, economiile post- determinate în mare parte de re le oferă agricultura noas­ mul include, totodată, lucră­
preocupărilor muncitorilor, obţinerii unor viteze de a- calculatc în acest caz ridi- dezvoltarea bazei tehnico-ma-
inginerilor şi tehnicienilor ca­ vansnre sub posibilităţile rea­ Preocupările constructorilor cîndu-se la peste 60 000 lei torîale a agriculturii, de con­ tră socialistă, tehnica moder­ rile specifice culturilor de
nă cu care este dotată, pre­
re lucrează în secţiile din Va­ le. De aceea, prin măsurile anual. La mina Aninoaso. diţiile agrometcorologice maî cum şi solul şi clima favora­ grîu irigate.
lea Jiului. Poiana Ruscăi, Ve- preconizate care vizează în Harnicele colective de ore la blocurile glisante şi prin aplicarea studiului bune. A fost relevată, de ase­ bile acestei culturi. S-a ară­ In încheierea consfătuirii a
ţel şi Brad sînt reali­ mod special analizarea luna­ muncă ale Trustului dc cu 0,4 ore la blocurile din privind îmbunătăţirea or­ menea. munca devotată a lu­ tat că există încă unităţi şi luat cuvîntul tovarăşul Iosif
zările obţinute pe prime­ ră a vitezelor fizice la nive­ construcţii Deva au realizat zidărie portantă. ganizării muncii în abata­ crătorilor de pe ogoare pen­ chiar judeţe care au realizat Banc, vicepreşedinte al Con­
le 7 luni din acest an, perioa­ lul secţiilor, cu participarea reduceri ale duratelor de e­ Colectivul şantierului nr jele frontale din stratul III tru traducerea în viaţă a mă­ recolte sub posibilităţi, dato­ siliului de Miniştri, ministrul
dă în care sarcinile de plan maiştrilor, şefilor de sectoare xecuţie la obiectivele pre­ 2 Deva s-a angajat în cin­ se obţin numai in acest an surilor şi indicaţiilor date de rită nerespectârli unor prin­ agriculturii, industriei alimen­
tare, silviculturii şi apelor.
si a personalului tehnico-in- economii de aproape secretarul general al parti­
asumate nu fost îndeplinite date pînă în prezent cu 957 stea zilei de 23 August să cipii de bază ale tehnologiei In unanimitate, participan­
exemplar. Astfel, planul de gineresc. vom putea scoate în zile. S-au înregistrat în a­ scurteze termenul de dare 400 000 Ici, asigurîndu-sc dului. t o v a r ă ş u l Nicolae culturii griului. ţii la consfătuire au adoptat
producţie valoric pe total lu­ evidenţă mai operativ lipsu­ cest fel consumuri de in funcţiune a noului po­ totodată creşterea randa­ Ceauşeseu, do a folosi cît mai o telegramă adresată Comite­
crări geologice a fost depăşit rile care mai există încă in manoperă mai mici pe a- ligon de prefabricate din mentelor planificate bine condiţiile existente şi de Pe baza propunerilor făcu­ tului Central al Partidului
cu 6.8 la sută, la foraj cu execuţia lucrărilor în cauză. parlamcnt cu 0,2 ore Deva şi a unui bloc cu 40 Ing. IOAN ALBU te dc participanţi şi a noilor Comunist Român, tovarăşului
sondeze cu 10 Ia sută, la lu­ In lunile care urmează, se Ia blocurile confecţionate de a Consiliul judeţean a întreprinde o serie de ac­ rezultate ale cercetării ştiin­ Nicolae Ceauşeseu.
crări miniere cu 7 la sută, vor studia posibilităţile de de apartamente, cu 30 V al sindicatelor ţiuni menite să ducă la dez­ ţifice a fost elaborat şi adop­
iar la prospecţiuni cu 56 la extindere a forajului cu dia­ din panouri mari, cu 1,1 respectiv 15 zile. voltarea producţie] agricole. tat un program de măsuri (Agerpres)
sută. mante şi la secţia din Valea
Desigur că. în continuare, Jiului. în paralel eu extinde­
nouă, „căutătorilor de co­ rea folosirii în Poiana Rus-
mori". nc revin sarcini din eâi a acestui tip de foraj, se simte acasă. S-a obişnuit rean e o muncitoare excep­ spre locul unde ai cunoscut A rtişti am atori
ce în ce mai sporite, avînd în pentru 50 la sută din lucrări. La fabrica „Vîscoza" atît de mult cu zgomotul ţională...
vedere, în primul rînd. con­ La unele raioane de explo­ zecilor de maşini de răsucit Pc Veronica Precup cu primele bucurii ale muncii. hunedoreni la
tribuţia pe care trebuie să o rare s-au aplicat sau sînt în incit „cînd sînt acasă, inii greu o despărţim de moşind, Dar de c.înd am revenit in
aducem la valorificarea tutu­ curs de organizare înaintări lipseşte" — nc mărturiseşte să putem schimba citeva fabrică au trecut 10 ani, a­ i festivalul folcloric
ror resurselor dc substanţe rapide de cel puţin 100 ml pe Vorbim adesea despre zes­ şi-au conjugat destinul la Amalia Turtoi. Ar vrea să vorbe. „Numai să leg firele cum sînt ajutor maistru pe \ „Cinfecul m unţilor11
minerale utile, ercind astfel lună, o atenţie deosebită a- trea de cărbune. oţel şi pli­ opera de construcţie a vie­ umple cit mai plăcut orele şi vin. Noi nu prea putem schimb la bobinaj, coordo­
o bază solidă activităţii vi­ cordîndu-se funcţionării la ne pe care o făurim. Ne ţii noi prin participare ma­ de răgaz ale tovarăşelor ei sta de vorbă pînă nu se în­ nez munca a zeci şi zeci de i Cu cltcvn zile In urmA, că­
itoare a exploatărilor minie­ parametri intensivi a întregu­ place să ne ştim părtaşi cu tură la munca dc metamor­ de muncă. „Nu ne e uşor cheie schimbul”. Lucrează femei, am răspundere. it lcudarul sezonului estival a
re De asemenea. înţelegem lui parc de maşini de încăr­ gindul. inima şi fapta la fozare a chimicalelor in fire pentru că, după schimb, la o maşină şi jumătate. Să — Se preocupă foarte : Înregistrat o nouA şl prestigl-
■ oasA manifestare folcloric*. In
ca un comandament major cat. Pentru organizarea cores­ marele efort pentru zestrea de mătase. muncitoarea noastră e ma­ încarci, să urmăreşti pc mult, şi nu numai de pro­ : locurile clndva colindate dc
de a ne concentra toate for­ punzătoare a echipelor de ţării. Ne vrem făurari ini­ blemele producţiei, ci şi de : pandurii Iul Tudor şl, după
ţele pentru a Iraduce în fapt mineri de la lucrările de să­ moşi şi vrednici pe şantie­ Amalia Turtoi îşi numă- mă, e soţie, e gospodină. schimb 550—570 de fuse, nu cele politico-ideologice. E şi : decenii, dc Alexandru VlahuM,
: acolo unde Carpa|li
stau In
holăiîrea luată în recenta şe­ pare a galeriilor, vom trece rele muncii şi mindria ?iu secretara organizaţiei de ba­ : cumpAnâ, la Lainici, 9-a des­
dinţă a Comitetului Executiv la asigurarea condiţiilor de' ne ocoleşte cînd partea ză nr. 4 — precizează Maria : fdşurat prima edilic a „Clntc-
al partidului privind valorifi­ lucru pe 3 schimburi, cu e- noastră de contribuţie se Tomşa. E ocupată mereu, : cului munţilor",
De la bun Început
trebuie
carea în perspectivă a între­ feetive complete şi calificate simte matur \n succesul co­ dar niciodată nu se plinge i i scoasA (n evidenta înalta ţl*
gului potenţial al bazinului la toate fronturile de lucru, lectivului de care aparţinem. eă ii este greu. ! nutA artisttcA a spectacolului,
carbonifer al Văii Jiului, un­ dar în mod special la cele — Pentru noi, femeile — Cînd munca pe care o j varietatea Iul. Orc tn şir n-au
de urmează să întreprindem dotate cu mijloace mecanice muncitoare, această mindric faci este izvor de bucurii, ! contenit nici Jocurile, nici cin-
tarafurile
j lecelc, cavalele şl
un amplu program de explo­ dc încărcare. Compartimente­ capătă valori noi. Valori da­ cînd acasă ai familie în ca­ ! de tot felul. E dc notat In a-
rare şi dc punere în eviden­ le de aprovizionare şi elec­ te de condiţia şi locul pe re găseşti înţelegere şi hăr­ | celaşi timp succesul deplin al
ţă concisă a caracteristicilor tromecanic au ca sarcină ca nicie, cum să te plingi căi• ; formaţiilor dc dansuri hune­
care-l ocupă femeia în so­ ; dorene. Televiziunea rom âni
cietatea noastră socialistă. ţi-e greu ? — ne răspunde, [ a consemnat luni seara un
| fragment din dansurile mo-
Ori de cite Ori raportăm ră anii de muncă in decenii. Pentru ea ineepe, cum spu­ e uşor. Dar Veronica, in cei intrebînd, Florica Vasiliu. | mlrlâneşii susţinute dc cele
succesele colectivului ştim Nu-şi consideră misiunea nem noi, schimbul doi, De 15 ani de muncă, ca şi llin- Cu Elena Morarii, Ana | doul formaţii. Dc acelaşi suc­
că ele nu s-ar fi putut rea­ (de- ajutor maistru sau dc aceea, sîntem mereu în cău­ ca Dabelea au ciştigat nu Zdrobiei. Doina IVets, Eva ! ccs s-au bucurat ta ra fu l^ din
| Iscroni, grupul vocal feminin
liza fără aportul femeilor. locţiitoare a secretarului or­ tare pentru ca formele noas­ numai experienţa pe care Pffeifer, Ileana Sueiu, m un­ : din Cimpa, numeroşii solişti
Aici, in fabrică, aproape ju­ ganizaţiei de bază) încheia­ tre de educare, de ridicare o împărtăşesc celor tinere citoare comuniste pe care ! vocali şl instrumentişti.
mătate din colectiv sînt fe­ tă o dată cu împlinirea sar­ a conştiinţei noi. socialiste, — „că aşa e frumos şi bine Florica Vasiliu ne îndemna I A. SIRBU
mei. $i dacă, in perioada cinilor dc producţie. Cei 28 să găsească drumul cel mai să ne ajutăm între noi" — să le cunoaştem, nu ne-am
trecută din acest an. ne-am de ani de muncă in aceeaşi firesc spre inima femeii. dar şi dragoste pentru me­ iutii nit. Am aflat însă că le
îndeplinit cu rezultate me­ fabrică au învăţat-o să se Programul de înaltă ţinută seria de caic s-au legat cu putem găsi printre cele mai | Pentru mineri
ritorii sarcinile dc plan la simtă mereu chemată ori­ ştiinţifică, elaborat de, secre­ toată fiinţa. Vorbesc despre bune muncitoare de la bo­
toţi indicatorii, dacă am în­ unde e nevoie de ajutorul, tarul general al partidului ea cu aceeaşi căldură eu binaj, printre gospodinele j Dc citrtnd, la Săcărîmb
vins obstacole care nc-au de sprijinul ci. Si. apoi, ca nostru, ne este ghid şi în­ care ne împărtăşesc bucu­ vrednice şi artistele amatoa­ i s-au dat în folosinţă noi
îngreunat munca — md re­ preşedintă a comisiei de fe­ demn”. riile familiale. re de la club, printre acele j spaţii dc agrement destino-
fer la necazurile pc care ni mei pe fabrică, responsabi­ In hala maşinilor de răsu­ — Am putea afla ce v-a j te celor peste 300 de mineri
le-au dat ploile abundente litatea. exigenţa faţă de ca cit, Amalia Turtoi îşi pre­ îndemnat să reveniţi in fa­ femei care adaugă — o dată | care lucrează aici. S-nu or-
— meritul revine deopotri­ şi de cele pe care le coordo­ zintă tovarăşele de muncă : brică după ce aţi părăsit-o cu firul de mutase dc pc bo­ j ganizat, astfel, o popicărie
vă şi tovarăşelor noastre. nează cresc. Cum să nu fie „Sînt harnice, aşa cum le aproape doi ani ? — o între­ bină, cu floarea sădită in ! cu douf< piste, o sală cu te­
Aprecierea o face Maria exemplu de conduită profe­ stă bine femeilor, /linca Da-' băm pe Florica Vasiliu, pri- zona verde, cu ciutul ce des­ i levizor şi bibtiolccâ. o altă
Tumşa, secretara comitetu­ sională şi morală?! Acolo, belea e lună de lună evi­ vindu-i chipul plăcut, cobo- tinde chipuri şi inimi — va­ I sală cu mese de şah, jocuri
lui de partid de la Fabrica in halo de răsucit a finisa­ denţiată, Veronica Precup la rit parcă din picturile lui ! de rummy şi table,
de fibre artificiale „Visco- jului textil, unde e condu­ Grigorescu. lori noi la zestrea materială j Alături de orele de des-
In atelierul ile modclirie al Uzinei „Vlcloria** CM an, lucrcazA cătoare de schimb, unde 40 fel, Elena Nedclcu a înche­
şl foarte mut{l tineri care sub directa Îndrumare a celor mal za" Lupeni. Vorbeşte cu res­ de muncitoare ii primesc şi iat luna iulie cu un procent — Ştiu eu ? Cred că exis­ şi spirituală a ţării. j tindere ce şi Ic vor petre-
\1t6tolci pAtruod tainele truinoa sei meserii dc modelor. pect despre muncitoarele tă ceva lăuntric care le în­ L LARA j ce aici, minerii vor bene-
Foio: V. ONOIU din fabrică, acele femei ce respectă sfatul şi îndemnul, de 110 la sută, Maria Chio- deamnă, care te cheamă j ficia şi de interesante ac­
i ţiuni cultural-cducative.