Page 38 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 38
zeb & btexw ha g a a a c g iBEnEma iw M M B B B W
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. S 161 9 JOI 12 AUGUST 1971
• curier • curier • curier • curier • curier c p • c u rie r • c u rie r • c u rie r
DECENII CITITORII NE SCRIU.. Poşta paginii
Un cititor din Tomeştî (î«l
PE CE LE RĂSPUNDEŢI ? ascunde numele), care so veoa )
răfuieli
ireaba că are ceva
mai vechi cu Emilinn Oneu,
din acelaşi sat, a cărui scri
soare a apărut recent la ru
„Sîntem un grup de locuitori din satul Sâl- mei. Am aşteptat. Dar cînd mî-a venit rîn- brica „Cititorii ne scriu...", ne
civa, comuna Zam. Vrem si vâ spunem că în dul, coafezn a luat o altă femeie — prietenă trimite o scrisoare bogată, ca
sat )a noi iluminatul public mai „trăieşte" de-a el — înaintea mea. De fapt, să ştiţi că să-i transmitem lui E.O. cî-
— Am /ost ucenici amin- doar prin... două becuri. Am sesizat în repe la această coafură aşa-i obiceiul. Coafezele teva „înţepături" de-ale sate.
doi. Încă de pe alunei, E- tate rînduri acest lucru conducerii l.R.E. De servesc bine ş! prompt doar pe clientele ca Nu ne ocupăm cu... între
ronim Pescaru se afirma va, dar cu sesizările ne-am ales”. re sînt „prietene" de-ale lor. Noi care nu dăm ţinerea „dialogurilor" de a
ca un meseriaş bun, har bacşiş, aşteptăm la rînd ceasuri întregi" — cest gen. Apoi n-am şli din
nic, întreprinzător. Cred scrie Elena Armeana, din Teliuc, nr. 108.
că a prins dragoste de „Vâ scriu în numele mai multor cetăţeni partea cui ii transmitem ase
menea păreri. Sînteţi din ace
muncă, de meserie de la din Brad. La noi îngheţata se serveşte pe bu laşi snt. De ce nu discutaţi ?
părinţi, pentru că şi tatăl căţi de foi de tort. Nici n-ajungi s-o duci la „Ştiu că respectarea programului de mun
lui a lucrat tot in uzină. A gură pe cînd se topeşte şi curge pe haine. Oa că este o obligaţie pentru toţi salariaţii. Dar Ca oamenii...
cum arc paste 3 decenii de re s-au terminat toate coşuleţele în care se mai sînt şi din cei care îşi fac de cap în tim
muncă in uzina noastră, serveşte de obicei îngheţata?" — scrie Petru pul orelor de muncă. Să vâ dau un exem
şi-i tot atît de vrednic ca
şi pe vremea cînd era ti- Soteu din Brad. plu din Vaţa de Jos : Pe drumul forestier Dacă veţi trece pe la redac
năr. Nici n-ar concepe să Izvor-Birtin ar-trebui să muncească canto ţie, tovarăşe Aurel Mogman,
fie altfel, cînd a nu numai nierii de drumuri Roman Mic, Lazâr Başa şi din Bâiţa, o sâ vă dăm lămu
lăcătuşul şef de echipă de „La noi, în Luncoiu dc Jos, s-a construit Vasile Gligor. Zic ar trebui, pentru că nu ririle dc cate aveţi nevoie.
la secţia reparaţii mecani cu ani în urmă o baie comunală. S-nu chel muncesc, deşi sînt plătiţi. Scot piatră, adu
ce, ci şi secretarul comite- tuit m ulţA nni cu construcţia ei. Dar de mul nă lemne de foc, apoi le vînd. Asta fac in
tulici de partid. E omul tă vreme baia nu moi funcţionează. Oare dc timpul serviciului. O sută de lei maşina dc
răspunderii, al cărui destin ce s-a mai construit ?" — întreabă Viorel Be- piatră. Şl au vîndut peste 30 de maşini Sn sa Scrisoarea dv„ tovarăşă O-
individual a fuzionat cu cel nea. ° • tele Cârăstău, Ştela, Lunca Moţilor, Tîrnava PcrloadA (le vlrf pc litoral. Mii şl mii de oameni din toate co!{urllc ţArlI petrec aici minu Jivia Birou, din satul Coseşti,
colectiv, comunistul cu un de Criş şi altele" — scrie Ioan P., din Vaţa nate zile de recrecre şl destinde re. a sosit lîrziu ca sâ o mai pu
înalt spirit muncitoresc, de Jos. . tem folosi. Vâ rugăm să ne
combativ. Un grup de cetăţeni din Deva şi din alte informaţi prompt despre u-
Aprecierea aparţine ingi localităţi învecinate ne scriu i „Zilnic nştep- numlte acţiuni şi evenimente
un Reguli igieuice-sauitare care interesează
nerului Gheorghe Bucur, lăm de la ora 5,00 la Baia sărată din Deva. „Lo căminul cultural din satul nostru — ce au loc în salul şi comuna
locţiitorul secretarului co Dar baie reuşim să facem în jurul orei 11,00, Hâşdâu — se organizează adeseori diferite in care locuiţi.
mitetului de partid de la De ce? “Pentru că aşa sînt „organizate" tre manifestaţii cultural-artistice. Recent,
Uzina „Victoria" Călan. Cel burile aici. Casiera vine să dea bonuri cînd grup de elevi ai Liceului pedagogic, din De
despre care ne-a vorbit e- îi convine, pe la ora 0.00, după această oră. va. au prezentat un frumos spectacol, mult a
ra acolo, în mijlocul oame Dacă am întrebat-o de ce nu vine mai de preciat de locuitorii satului. Râu este că prin pe toţi cetăţenii Dacă spectacolul a avut loc
nilor din echipă, in hala vieri^ ne-a repezit: „Aveţi timp pînâ disea- tre spectatori sînt unii certaţi cu normele în ziua de 6 august a.c„ iar
mare a secţiei reparaţii me ră". După a doua serie de pacienţi ieşiţi din noi am fost informaţi abia pe
canice. Vioi pentru cei 32 baie, apa caldă se termină. Oare nu se pot comportării în societate. Şoferul Ion Ionescu, Statul nostru socialist face to un accent preponderent lu con toare dc germeni. Iar cAilc dc data de fl august, nu mai pu
de ani ,de muncă, ne pri pune lucrurile la punct la această baie ? Nu de la EM. Teliuc, a venit în stare de ebrieta tul pentru ImbunAtAtirca conti vieţuirea noastrA socialistă. transmisie sini: acrul, solul, apa, tem publica, tovarăşe V. I-
nua
r condiţiilor
do via{.\ şi
veşte deschis cu ochii lui se poate stabili un program de la ora 6 sau te şi n-a vrut să plătească taxa de intrare. A munca ale tuturor cetăţenilor pa Omul bolnav sau purlAlor de alimentele, diferite obiecte conta greţ, din Pricaz.
minate şl, in special, diverse In
verzi, pc sub basca ce-i 7 7" triei. In cadrul acestor mAsurl microbi poate rAspindi boli trans secte, din caro cele mal poriculnn-
misibile pc diverse cAi, numite
acoperă părul cărunt. lovit pe conducătorul spectacolului, iar cînd generale se numflrA şl cele porţi «Io intrare, caracteristice fic- sc sint niuştolu.
— A m venit aici în ’39, a intervenit directorul căminului, l-a înjurat nico-sanitarc, care an dc an sc cAici afecţiuni sau grupuri dc a- Din cele relatate rezullA cA 1-
imbunlt.Atcsc prin ample acţiuni
ca ucenic. Şi aici mă aflu „Noi am vrea să ştim de ce magazinul din şi l-a lovit şi pe acesta. Asemenea tineri cu profilactice, menite sA mcnţlnA o focţiuni. Una dintre cele mai im girna striciA a apel potabile, a a- Scrisoarea dv„ tovarăşe Ion
portante porţi dc intrare in or
şi acum. satul nostru — Sâuleşti — stă închis dc pes comportări urîta ?nai sînt pe la noi : fraţii buni stare de sAnAtatc n popu ganism a germenilor este poarta iimentclor, salubritatea solului, Alexandru, din Sâlaşu dc Sus,
niAsurlto Iglcnlco-snnllaro colecti
laţiei. In codrul Larg al profila
te 4 luni ? In felul acesta sîntem obligaţi să Gavrilâ şi Miron Bobara (cărora oamenii le zic xiei se Înscriu rcgnlllo dc îrto ve trebuie respectate cu priori vom încerca s-o folosim.
batem drumurile, penlru a ne procura cele ii A gcnoralA, cu cele douA aspec tate In sezonul cald sl complctato
eu inAsuri dc IgicnA individuală.
te : igiena Individuala, igiena co-
trebuitoare, pînâ pe la Deva, Simeria şl în zmei), Viorel Râdos, Ion Oprişoni şi alţii. De lcctivltâtilor organizate şi a cen Medicul Pentru aplicarea lor sc lmpuno „CURIER"
alte localităţi" — scriu mai mulţi cetăţeni şi li s-a atras atenţia în repetate rînduri şi trelor populate, caro nu cApAlat cunoaşterea normelor cducatlv-sa-
nilare dc cAtrc întreaga populaţie
din Săuleştî. chiar au fost amendaţi, nu vor să-şi schimbe vă sfătuieşte şi. in mod deosebii,-do cAtrc lit
felul de comportare în societate. Nu se poa eratorii dm scotoarclc dc alimen
taţie publica, de alimentare cu
te găsi totuşi ac de cojocul lor?" — scriu Util Ui drumeţie apa şl salubritate a centrelor noua
„In ziua de 5 august a.c., am fost la coa populate. Statul nostru a legife
fura din Teliuc. înaintea mea erau două fe- mai mulţi locuitori din satul Hăşdâu. dc intrare digestivii, prin cni'c o rai respectarea normelor iglcni-
mul sc poate imbolnAvI dc afec eu-snnltnrc In tonte Ncctnnrclo de rărie
— Şi nu v-aţi plictisit a- ţiuni grave, ca : febra tifoida, aeiivitnie, s-a dispus organolor
tita vreme în aceeaşi mese Cămara" dizenteria, ho'crn, hepatita epi- incdico-Kunllarc aplicarea acestei
rie, in aceeaşi uzină ? 11 demlcA. paralizia infanlilA, loxi- legislaţii şl sancţionarea celor ca ia Baru
Infecţiile alimentare oic. Pcnim
ic contravin acestor acte norm a
— Auzi, întrebare ? Păi, REVENIM ca o boală infeeţioasă sA sc poa tive.
dacă ţi-e dragă, cum să te lă produce este absolut necesar Iu Judeţul nostru, ca pc Lntrcg Recent, librăria din co
plictiseşti ? Şi-apoi, întot turistului sA existe trei factori principali : cuprinsul ţArll, s-nu (unt mrtsurJ muna noastră, care func
izvorul (sursa) de infecţie, calea
du sancţionare a celor care sc
deauna mi-a plăcut să fac dc irnnsiniicre a Infecţiei şl or fac vinovaţi dc IncAlcnrca norme ţiona intr-un local nccorcs-
cîte ceva pentru uzină. Că ganismul receptiv (sensibil ia in lor sanilaro-antiepidcniico, In con- punzător, a fost mutată in
fecţie). Aceşti trei factori repre-
doar şi munca te îndeam Superficialitatea - cauza iritirzierii ziarului Un turist trebuie să consu ztniA verigile aşa-nmnltului lanţ formitato cu Indicaţiile primite, tr-un local nou amenajat
nplieindu-sc în ultima pcrioadA
nă să cauţi noul O inova me într-o zi alimente a câ upiiimnic do propagare şi extin amenzi, închideri de unltAţl ro- In acest spaţiu, mărfurile
ţie, care in luna septem tor putere calorică însumea dere a ImbolnAvlrilor Dc marc mcrclulo iiccorcspunzAtnaro din sînt mai bine păstrate şi
brie împlineşte anul de Ziarul nostru publica în tipografie în jurul orei 24, In aceste condiţii cînd chiar ză 4 300-4 o00 calorii. Dar ma IntportanţA in mu ioî» profil ' a punct dc vedere lgicnlco-6anitar expuse, se poate face ti ser
populare
şi
scsizAri la consiliile
slut primit doi
niodlco-sanltarA
cînd o aplicăm, ne aduce o numărul de ieri rezultatele camionul era în curte". doi lucrători s-au abătut în sa )a drum nu poate Ii alcă factori, cel de al treilea fiind in pentru cazuri deosebite dc In-
economie anuală de 86 000 .verificărilor întreprinse dc in — Unde era şoferul ? mod repetat de la disciplină, tuită ca şi cea de acasă E fluenţai de acţiunile du iniir.ii/.a- sulubrltnto. vire mai bună a cumpără
torilor.
Tre
AvcaslA noţiune contlnuA
lei. A m mărit durata de spectoratul de control auto, — Unde să fie ? Acasă şi „acoperirea" în faţa şefului fortul e altul şi anumite pier ro in inasft a populaţiei. InsA care buie înţeles cA uumni prin res
in etapa aclnalA so pol .vjllcn mi
funcţionare a unei maşini din cadrul I.T.'A. Deva, şi «Ic s-a scăpat adormit. Dc aceea de coloană Partcnic Jula prin deri suferite de organism se mai pentru anumite afecţiuni, ca: pectarea cu stricteţe a legilor sa rn noua librărie a fost a
de frezat şi filetat. înainte tovarăşul Gheorghe Tatu. şe n-a venit la timp. Maşina n-a afirmaţia că „maşina este de accentuează. Alimentele cate febra tifoidă, holera şl parnlizia nitaro. prin aplicarea masurilor dus şi mobilier corespunză
i se făceau 4 reparaţii a- ful serviciului difuzarco pre avut nimic. A pornit la pri fectă" nu mai surprinde. „Da trebuie să se afle în rucsacul Infantilă. Din iceastA cauză, pro de autoapărare (igicitA individua tor. Se aşteaptă ca şi apro
lă), sc pot obţine succese depline
filaxia bolilor cu poorlH de in
,vual, acum una singură. sei aparţinînd Direcţiei jude ma manivelă, dar trenul din că mi se spunea că n-a venit turistului sînt dulciurile, frac- [ trare digestivă se ba/cazA pc şi rapide in acţiunea comploxA vizionarea să sc îmbunătă
Tot la maşina asta mai stu- ţene P.T.T.R, Simeria era plecat. şoferul, trimiteam un alt to tclc. brînzeturile şi alte pro respectarea măsurilor igienico-sa- de oi'roil/r şi promovare a sfuiA- ţească, mai ales că în pre
»dicm o problemă şi vrem Afirmaţia infirmă verifică varăş ca să efectueze trans duse lactate, carnea, slănina. nilorc care. respectate, pot ani taţii populaţiei. zent cîtcva articole, *mucle,r^
să-i dăm de capăt. Am fă Dosarul, în baza căruia tli- rile întreprinse dc inspecto portul. Este adevărat, n-am ■ Alimentele trebuie să fie u hila l/.vorul de infecţie Şl eAllc Dr. NICOLAE GHENCIOIU dc strictă necesitate, lipsesc
cut o etanşeitate maşinii rectorul întreprinderii dc rul principal Ioan Haraga, dc controlat dbcît telefonic ple şor de digerat şi să ocupe * lui do transmisie la oameni. medic primar,
pentru a-i putea înlocui e transporturi auto a aplicat, (a I.T.A. Deva, care a fost carea maşinii şi m-a surprins un volum cit mai mic. Se e Izvorul do infecţie sint oamenii şeful secţiei antiepidemice din AVRAM MURG
lementul de răcire — in loc pe bună dreptate, sancţiuni indus în eroare de declara faptul că şoferul n-a fost che vită o aprovizionare abun şi animalele bolnave sau ptiriA- cadrul I.S.S, Deva primarul comunei Baru
. de motorină, emulsie. Ne severe lucrătorilor care în- ţiile mincinoase ale şoforului mat sfi-i transmit ce are de dentă cu alimente care se al- K
interesează in mod deose tr-o formă sau alta s-au a şi în baza cărora o fost sanc făcut" — spune tovarăşul tereazâ uşor. Un compensa
bit. Ea priveşte securitatea bătut dc la disciplina de ser ţionat şi revizorul tehnic Vio- Jula. tor mare pentru pierderile
■ muncii oamenilor. viciu, cuprindea Şi o decla rcl Gropeanu care n-aveo ni Intîrzicrca In care s-a re suferite de organism pe drum
— Va ocupaţi, în mod raţie a şoferului Adam Va- mic comun cu... somnul lui ferit ieri ziarul are, după e zahărul. Se asimilează repe
deosebit, de oameni. Cei siu. Acesta preciza că maşi Vasiu. Cum rămine însă cu cum lesne sc poate vedea, un de de către organism şi e un D E SCS, D E C O L O
care vă cunosc au aprecieri na a prezentat defecţiuni în afirmaţiile tovarăşului Gheor întreg lanţ dc cauze, princi adevărat „combustibil" pen
, elogioase cînd vorbesc de că din cursul zilei la siste ghe Tatu. care susţinea că Iu palele rămînind inducerea in
spre calitatea dumneavoas mul de alimentare cu benzi lian Dogarii şi Vasile Pîrva eroare, superficialitatea cu tru muşchii obosiţi. Consumul
tră de dascăl fn şcoala a nă, din care cauză n-a putut „au văzut şoferul lucrînd care organele răspunzătoare minim de zahăr într-o zi de servea prăjiturile cu mîna ;
telierului. respecta graficul dc trans pentru remedierea defecţiu de difuzarea Ia timp a zia excursie trebuie să fie de 100 Se anunţă spargeri — Numai dacă comandaţi
— îmi sînt dragi oame port. Numai că verificarea nii ?". Superficialitatea şi lip rului au îndrumat şi contro g, iar cel maxim de 200-230 produse de patiserie nu co mai mulţi. Pentru doi nu-mi
nii şi imi place să-i văd ulterioară de către redacţie sa dc control exercitată dc lat felul cum decurge această g. E de preferat ca' nevoia de de pahare ! mandase etc. De ce sâ se în ard tigaia...
crescînd aici. Pentru că in a scos Ia iveală ncsinccrito- şeful serviciului difuzarea activitate, superficialitatea ca apă a organismului să fie sa curce cu ele ? Cine vrea să comenteze o
uzină e cea mai importan tea şoferului care, pentru a-şi presei este demonstrată şi de re şi-a pus amprenta şi asu tisfăcută cu ceai. Mai multe organe de con Punctul culminant al con asemenea state dc lucruri,
tă, aş zice cea mai înaltă acoperi greşeala, a aruncat faptul că cei doi lucrători în pra primelor verificări ce a\t Micul dejun şi cin^ e re trol — miliţie, inspecţia co trolului a fost următorul dia n-are decît. Noi considerăm
şcoală muncitorească. Cine vina pc defecţiunea tehnică. mod frecvent se prezintă cu luat de bună scuza pusă pc comandabil să fie mai consis mercială de stat, metrologie — log : inutil s-o facem !
învaţă aici, şi-i place să Fapta depăşeşte cadrul întâr marc întîrzicrc la serviciu. scama motorului defect. Aşa tente dec^t pnnzul. Masa de cate au descins în ultima vre — De ce serviţi prăjiturile P.S. Florica Laczko, din Si
înveţe, acela devine om a zierii în transportul ziarului, (In noaptea următoare întîr- stind lucrurile, se impun mă dimineaţă e bine să fie set vilă me prin unitâţi'le T .A ,P .L. cu mina ? meria, str. B. Şt. Delavrancea,
devărat. Cel puţin cu am devenind dc astă dală lipsă zicrii cu pricina s-nu prezen suri şi la nivelul serviciului cu cel puţin o oră înainte de Hunedoara, Petroşani, Deva — Păi cum ai vrea mata ? nr. 2 ne scria recent că vîn-
această mulţumire sufle de răspundere personală şi tat în jurul orei 1, în loc de dc difuzare a prosei (ca de etc., au constatat un fapt ciu — Cu cleştele, de exemplu. zâtorul de la acest chioşc vor
tească de a şti că nu mi-c inducerea in eroare a orga 23 cit este stabilit prin pro altfel şi al inspectoratului de plecare la drum iar prînzul şi dat la prima vedere. In foar — Cleşte ? Poate la dentist, beşte urît cu clienţii, îi jigneş
ruşine cu oamenii care au nelor de control. Aceasta pen gram). control auto) pentru ca acti cina numai după ce ne-am o- te multe bufete şi restaurante la potcovar.., Sâ strîngi pră te, serveşte cum Si place.
crescut in echipa mea. tru că „maşina n-a avut ni — N-am cunoscut acest as vitatea lui să nu greveze în dihnît. şefii acestora au cumpărat pa jitura în... cleşte ? Asta-i bu
Dimpotrivă... mic" — afirmaţia aparţine pect, spune tovarăşul Talii nici un fel asupra ajungerii hare ce urmează a fi sparte ! nă...
— Ştim că fiul dumnea expeditorului Iulian Dogarii, — De ce n-aţi verificat ? Ia timp a ziarului în inîno (Dupo DICŢIONARUL DE O cunoaşteţi ?
voastră, care e în anul V de la serviciul de difuzare a _ *» * cititorului. TURISM PENTRU TINERET) Din simplul motiv că deşi le-au Defegcifcjf a văzut,
Ia Liceul industrial din Hu presei. „Cînd am venit cu in cumpărat sâ servească în ele
nedoara, s-a numărat prin 200 ml dc diverse băuturi, dar n-a recunoscut Dacă întlmplâtor intraţi în
tre primii la concursul pc „doagele" lor nu admit o a bufetul „Jiul" din Petroşani
semenea încărcătură. Oriclt
meserii. Prin conducerea asociaţiei, şi observaţi la bar o salariată
— Da. A luat locul I la CC s-ar strădui barmanii, în res locatarii blocului nr. 28 (cu în halat alb. care strigă la
specialitatea acţionări şi AM UITAT... Vă răspundem pectivele pahare nu pot pune apartamente cumpărate) dîn consumatori, folosind cuvinie
automatizări. El şi-a ales 55 200 ml de vin, şpriţ ele. cartierul Dacia, al Devei, au pe care hîrtia nu le suportă,
meseria. A fost mereu pre Bineînţeles, aceasta este şi un trimis O.C.L.P.P. Deva mai sâ ştiţi câ este bnrmana Ana
miant, N-am necazuri din Ion Ghcna, zidar, şef de echipă Ia Iotul 14. şantierul motiv de a nu se prea... stră multe adrese prin care solici Cirneată, O mai puteţi cunoaş
privinţa asta, nici cu el, 1. din cadrul Trustului de construcţii Deva, are în în dui. Avertizaţi în repetate tau sprijin pentru remedierea te şî după vînzarea băuturi
nici cu fetiţa, care c pe. treţinere patru persoane. In conformitate cu prevede rînduri asupra acestui aspect, unor defecţiuni ivite la blo lor cu lipsă la măsură (chiar şi
clasa a Xl-a. Le place şi rile legii, beneficiază dc o reducere a impozitului pc la întrebare şefii de localuri fac ureche cul lor. In total era vorba de în timpul controlului), cît şi
să muncească. Ac,um, toa salariu dc 30 la sută. Beneficiază, insă, după... bunui surdă. Ştiu ei de ce. Aşa că spre 8 defecţiuni. Conducerea atunci cînd ignorează regulile
tă vara au ajutat-o pe mai- plac al catculatoarei de salarii, Elena Petraşcu. Pen pentru soluţionarea situaţiei O.C.L.P.P. Deva — ca un sim igienîco-sanîtare.
că-sa la cooperativa agri tru că dumneaei .uită" lună dc lună sâ-i calculeze a a mai rămas doar o variantă: plu intermediar între locatari Conducerea T.A P L. Petro
colă de producţie. Băiatul, cest procent. In pauza dc masă. Ion Ghena bate dru mult iubitele (de gestionari) şi constructor I — a trimis şani (director Constantin Cio-
la coasă, fata la sapă. mul din Dealul Paiului, unde lucrează, la birourile Ştefan Aurel, Vaidei. Aveţi rilOr anterioare modificărilor pahare vor fi sparte la gră hirtiile Trustului de construc lofan) cunoaşte abaterile a
— Credeţi că au împru şantierului, din str. Progresul. Şi asta nu-i convine cal dreptul la compensarea in aduse prin prezenta lege". madă. Pentru că au fost cum cestei salariate incorecte, dar
mutat ceva din dragostea culatoarei şi şefei de birou, tovarâ^ei Boldura. Cum bani a concediului de odihnă Ileana Boloţ, Vaţa de Jos ţii Deva. Trustul a trimis — măsurile ce ar trebui luate sc
dumneavoastră pentru me îndrăzneşte omul* să vină să le întrebe dc ce nu-i o- cuvenit pe cele 14 luni, con Drepturi!e sînt aceleaşi. „Fa părate eu... gînduri slabe. la rîndul lui — un delegat la lasă aşteptate....
serie ? form art. 19, alin. 1, lit. a din voruri" nu se acordă. faţa locului. S-a văzut ca lu
— Eu cred că au tras o eordă drepturile pe care legea î le dă. „Nu-ţi convine, Legea nr. 26/1967. R. Viorica, Hunedoara. în mina zilei câ aceste defecţiuni
concluzie din munca şi din fă în scris. Eşti obraznic ctc„ etc.". Cu asemenea vor Constantin Faur, Nâdăştia trebaţi la judecătorie. Frumoase giste are... există şi câ dacă nu vor fi Pentru O.C.M./fl.D.
viaţa noastră. Noi i-am be îl primesc, foarte ofensate, funcţionarele. de Sus Da, puteţi cere. Vom Antonie Codrescu, Gurasa- remediate vor lua proporţii.
crescut educat aşa cum Ne-am interesat şi noi de ce se intîmplă asemenea ţine seama de sugestia dv. da. Cereţi lămuriri de la O piaţa Orăştiei ! A fost de acord şl delegatul legea este
ne cere partidul. Şi sîntem fenomene. „Am uitat, ce vreţi" — a răspuns Elena Pe Florica Morar. Soimuş. Nu ficiul de pensii Deva. constructorului. După cîteva
bucuroşi că problema edu traşcu, gata, gata să ne facă pc noi vinovaţi de greşe se mai poate. Ion Tîrcă, Hunedoara. Pen Sâ tot trăieşti ca gîsca în zile, însă, asociaţia primeşte
caţiei, a educaţiei comunis lile dumneaei. tru a vâ putea răspunde, scri- Orâştie! Iarbă multă, nul o adresă de la trust, în care facultativă ?
te, despre care a vorbit Desigur, un asemenea mod de a-şi îndeplini obliga Vasile Ghiţă, Hunedoara eţi-ne perioadele de muncă curge, piaţa e pe aproape... Şi se spune câ „nu se va executa
recent tovarăşul Nicolae ţiile dc serviciu trebuie să facă obiectul unei analize Art. 30, alin. 2, dîn Legea nr. mai clar, fără ghilimele. De cîte nu se găsesc pe sub me zugrăvirea casei scărilor, de In anul 1967 n apărut H C M.
Ceauşescu, problemă foar amănunţite din partea conducerii şantierului 1. Mai 1/1970 arată : „Vechimea ne pildă, la Ţicleni cit aţi lu sele pieţei! Numai cîoe bun oarece s-a constatat netemei
te bine ginditn, a fost pusă ales că nu-i singurul coz dc purtare a muncitorilor întreruptă în aceeaşi unitate crat? 10 ani şi 7 luni sau sâ ai I ‘Că gospodarii oraşu nicia sesizării". Despre cele nr. 1826, prin cate a fost kiq-
din nou ca o sarcină de că pc drumuri. Şi aceasta din pricina capriciilor unor sa şi vechimea neîntreruptă in numai 7 luni ? lui — şi organele sanitare — lalte şapte puncte ale consta biliiâ răspunderea organizaţi
petenie tn faţa noastră, lariate certate cu disciplina muncii ! muncă se stabilesc, pentru n-au treabă Giştele sâ creas tării făcute la faţa locului, nu ilor comerciale laţă dc cumpă
LUCIA LICIU perioada dinainte de 26 mar N.L., Hunedoara. Aveţi că. Şi ele nu sc îmbie mult. se aminteşte nici o vorbuliţâ... rători pentru vînzarea de bu
tie J970, pe baza reglementă- dreptul la despăgubire pentru nuri de consum cu lipsuri ca
concediul nefolosit, al cărui Invadează piaţa, ciugulesc pe litative. Pe buza acestei legi,
cuantum se stabileşte potrivit săturate, se adună cîrduri şi Limonada înlocuită cumpărătorii au dreptul să res.
prevederilor alin. 3. art. 19. ciorovâlesc... Ti tu ie încălţămintea care s-a
Bine, bine, veţi zice, dar
ORIZONTAL: 1. Prilej pentru
V A C A N T A ctevi $1 studenţi dc a merge la de poezii „Se-aratâ lumea". 2. din Legea 26/1967. Suma ce de curăţenia acestei pieţi nu cu... şliboviţă defectat în 20-30 zile de la
Autorul lucrArll „Zile de tabArA".
trebuie să vi se plătească va
cumpărare, iar organizaţiile
— MArgcan (pl.) 3. Scos din fo
munte sau la mare. — O simţi
mal tSnflrft şl mal plinA de bucu losinţa. — A scris poezia „Va- fi suportată integral de con răspunde nimeni ? Ba credem Iată — redat fidel — un comerciale care au vîndut a-
rie tn mijlocul codrilor şi tala canţa1*, din volumul „Florile pa ducerea unităţii. că răspunde. Deşi cum arată,
zurilor înspumate. 2. /Yvînt apo- triei". 4. Fiecare ou vaoanţa Iul. Livîu Benga, Lonen 1. A- dialog purtat duminică la a eeastâ nînrfâ sint obligate sâ
— FărA pretenţii, — Nuc gAu-
/ 2 5 c 5 4 V 6 9 10 « <!2 15 eiflc tinereţii. — Cu dragoste de nos! S. Crupe de pionieri în care dresaţi-vâ Inspectoratului şco nu se prea vede... gîştele-s de miază, pe o căldură toridă, înlocuiască încălţămintea de
vină. Ce sâ aştepţi de la ele V
la bufetul de lingă Parcul
oameni. — Umple pipai 3. n a
fectă cu alta
nouă sau să
□n n nul globului. — Sint purtate cu tinerii Îşi dezvolta talentele In lar judeţean. 2. După împli dendrologic din Simeria. restituie contravaloarea ei.
domeniul picturii, muzicii, teatru
mindrle dc c&tre pionieri. 4. Ul
7 timul hop al celor ce InvaţA, Îna lui, literaturii ctc. (sing.) — Nu nirea vîrstei de 57 ani poate — Bere rece, aveţi ?
n B [~ inte dc vacanţa de varA. — l'lrş se trece cu vederea (fem.) 6. A primi ajutor social. Pentru a N-a auzit de cleşte — Nici caldă, tovarăşe. Toate acestea trebuie aduse
vursA. — CcnturA pentru obezi. —
la cunoştinţa cumpărătorilor
(zool.) 5. TArmul MArli Negre. —
— Citric, limonadâ, ceva ră
3 ■ 1_ lâ In ciut vesel de roţi în mişcare, DA... din urechi! ?, Scmiamatorl fi angajată trebuie sâ se în Bufetul nr. 68, din Hune coritoare ? prin afişe ; tnloanele de In în
de
scrie la Oficiul forţelor
— VidrA (zool.) — Staiilu. 8. Pla
te duce la munte sau la mare.
s i 6. Vino înăuntrul — Dan Coc. — sA de prins peşte. — Prezent Ia muncă. doara, responsabilă Lucreţia — Suc de pârâdâl. călţăminte trebuie completate
interogatoriu. — Invlrlit, 9. Cul
Rin In U.R.S.S. — Primele la ca
cu data vînzârii etc.
Ciungnni
Emanoil Lazâr.
5 fel talog! 7. Întrebare. — Stcmrt mile munţilor spre care nc-ndrcp- Incepînd cu anul 19G8, la cal Bogdan. De ce-o fi râspunzînd, — Cel puţin e rece ? Dacă la unităţile comerţului
nu ne prea putem da seama
(înv.) — Autorul cArţii „Pentru
(Am In timpul vacantei — ...şl 1-
— La temperatura de a
6 £ m zilele de vacanţA'4, 8. Ţes&turA tinerarul ce-1 urmAm. 10. Lumea cularea concediului de odihnă De bună servire, nu ; de cu fară. Adică de la umbra bu de stat, în- mare parte aceste
moale Şl flnA. — Prezent la rc-
ineonjurătoaro In mijlocul căreia
m £ pctifie. D. Cultivator de pepeni. ne potroccm vacanţa — Calul rc- trebuie să vi se considere şi răţenia şi igiena localului, nu ; prevedeţi sint aplicate, la u
7 — Autorul poeziei „Pc vîrful cu buKişfilor. — OaIA de turnare perioada respectivă. de respectarea gramajelor, nu. fetului, că-i aici în rafturi.
6 fig L dor”. 10. Caniculele vacanţei mari (sing.). ii. Te-mbio ta odiimA. — F.B., Hunedoara Renunţaţi Atunci ? Ceva „răspunderi" n- — Cu ce întîmpinnţi clienţii găreşti, care vînd cantităţi
nităţile cooperaţiei meşteşu
(sing.) •— Corp În corp! — Ele
Autorul suitei simfonice „Zile dc
r m fant (Arh.). 11. Colecţie de flitie vacanţA". 12. O notă In minus! — la iniţiale şi arătaţi clar ca re şi dumneaei. Semnează — foarte mulţi vizitatori ai
re. — Unii fac practicA in tim
Clujean In naţionalA, la fotbal...
stalc de plată. înşeală consu
doriţi.
? pul vacanţei, alţii sc odihnesc li» — ...în vervA de şut. 13. CIşmiglu. Petru Munteanu, Bunila. Nu matorii, îi serveşte cum îi vi parcului pe o asemenea căl mari de încălţăminte (da
dură ?
/ o igj m tabere la munte sau la mare. 12. — Se topeşte sub picioare do ca aveţi dreptul. ne la îndemînâ... — Avem, tovarăşe, de toa multe ori de slabă calitate),
Cavalerist (av.) — Este formntA
O.C.M.A.D. nu s-a învrednicit
nicula verii.
H 1 M . _ dîn mai multe detaşamente pio Dicţionar: UCIA — STEAT — P.C. Hunedoara. Cereţi lă Iată : la un recent control, te : coniac, rom. aperitiv, turţ, sâ ia măsuri de aplicare, cort-
niereşti. 13. Te-nttmptnâ
întot
4'2 :1 1 deauna cu cAldurâ — Cu cîutec, FIL — ULAN DA8. muriri de la întreprinderea n-aven răcoritoare... reci, dar mure.şană, spumă de drojdie, siderînd probabil că pentru
joc şi veselie in plinA vacanţA.
unde lucraţi
gheaţă avea ; cîntarul se „o-
chiar şi şliboviţă, vin...
VERTICAL: I. O aduce vacanţa.
— Mititei, aveţi ? V-aş ruga
/$ L _ _L; — A cîntal ..Vacanţa" in ciclul PETRU PARDAU MARIN NEGOIJA dihnen" în magazie, iar unele doi. dumnealor legile sint faculta
Hunedoara
produse le vindea la ochi ;
tive I