Page 4 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 5152 « DUMINICA 1/AUGUST 1971
Un comunicat al Mişcări revendicative in ţările capitaliste
agenţiei TASS cu ATLAS
brante” . Autorităţile au ares
Venezuela
privire la evenimen CARACAS 31 (Agerpres).— re şi mai mulţi studenţi care tim că, în luna iunie, şantie- 7
rele din Glasgow au fost de- \
tat 150 de persoane, între ca
clarate falimentare.
\
Detaliile reorganizării p re-7
tele din Sudan In sudul Venezuelel, în prin au organizat ample acţiuni de conizate de guvern au fost ţ
cipala zonă de
extragere a
solidaritate cu greviştii.
prezentate în Camera Comu-1 Tezaurul lui Tufan-
minereului de fier, continuă
de niai multe sâptâmîni ac nelor de John Davies, minis- 7 kamon la British
MOSCOVA 31 (Agerpres). teneşti împotriva reprezentan ţiunile greviste ale celor 30 A n g lie i trul comerţului, care a indi-i Mussum
— Intr-un comunicat al a ţilor sovietici aflaţi in Sudan de mî‘i de muncitori. Grevele, cat că 200 pînâ la 400 de l
genţiei TASS se arată că şi au adresat din nou chema care afectează in principal muncitori vor fi concediaţi 7
preşedintele Prezidiului Sovie rea insistentă de a nu se re companiile „Orinoco Mining" GLASGOW 31 (Agerpres). începînd cu Juna august, pen- i Un acord încheiat dc
ale
şi .Iron Mines", filiale
tului Suprem al U.R.S.S., N. curge la măsuri extreme în concernelor nord-americane Şantierele navale „UpperCly- tru ca în septembrie apro- \ R.A.U. şi Marca Britanic
V. Podgornii, a adresat, la 25 pronunţarea sentinţelor con ,.U, S. Steel" şi, respectiv, de" din Glasgow au fost ocu ximativ 1 000 de alţi lucră- 1 prevede expunerea a 50 de
pate, In cursul zilei de vineri,
iulie, şefului statului sudanez, tra persoanelor judecate în „Bethlehem Steel”, au fost dc către muncitori. Delegaţii lori să devină şomeri. Ală- * piese dc mare valoare ci
parţinînd tezaurului lui Tu-
turi de
şantierul
„CJyde \
generalul Numeiry, un mesaj legătură cu evenimentele din organizate în semn de pro sindicatelor au anunţat că Bank", care va fi închis în i tankamon la British Mu- i
conţinînd apelul de a nu se 19 iulie. Acest apel a fost test faţă de încălcarea clau personalul va asigura desfă luna otigust, s-a anunţat că ? seum din I.ondra, in cursul i
pronunţa sentinţe aspre îm ignorat. zelor contractelor de muncă şurarea normală a activităţii un alt mare şantier — „Scot- \ anului viitor. Expoziţia se 1
potriva militanţilor pe târîm Cercurile conducătoare sn R. D. Vietnam. La Fabrica dc ciment din Ifalphong planul pe şi concedierea unor lideri şantierelor, folosind sistemul stown" — va înceta produc- ( va deschide cu ocazia îm- \
obştesc din Sudan deferiţi vietice ar dori să spere că a luna iunie a fost depăşit cu 8 la sută. sindicali. rotaţiei echipelor de munci ţia pînâ la sfîr.şitul anului. 7 plinirii a 50 de ani dc la (
Tribunalului militar. ceastă campanie de repre In fotografie : In timpul mun cil la Fabrica de ciment din Deşi unii lideri sindicali de tori. Se apreciază că un număr de i descoperirea renufnilului
La 26 iulie, conducătorii so siuni împotriva forţelor pro Halphong. dreapta au angajat negocieri Ocuparea de către lucrători aproximativ 25 000 de persoa-ţ tezaur de către arheologii.
vietici au transmis generalu gresiste şi democratice din cu patronatul, muncitorii des a şantierelor s-a produs du ne vor fi silite să părăsească * Hoxcard Carter şi Lord l
lui Numeiry, prin amba făşoară cu fermitate lupta, lucrul, şi aceasta . într-o re- J Carnarvon.
sadorul U1I.S.S. la IChar- Sudan va fi oprită fără întâr respingînd compromisul rea pă ce s-a anunţat hotărîrca giune — Scoţia — cu cel mai î
tum, o declaraţie în legă ziere, se arată in încheierea lizat în cadrul acestor nego guvernului de a reorganiza şi ridicat indice dc şomaj din \ Dublu transplant
tură cu acţiunile neprie comunicatului agenţiei TASS. Lucrările convenţiei anuale cieri. Importante forţe arma concentra şantierele. Reamin ţară. i la G roote Schuur
te au fost dislocate în zonă.
a Consiliului General E c u a d o r ■ Un buletin medical, dat
publicităţii, vinci'i la spita
încheierea vizitei delegaţiei P.C.U.S. al Sindicatelor Japoneze > QUITO 31 (Agerpres). — lul Groote Schuur din Cape-
lotcii, indică o evoluţie sa
în R.A.U. Greva generală de 48 dc ore tisfăcătoare n stării sănă
tăţii
Adrian
pacientului
TOKIO 31. — Corespondentul la pe care o conduce va spri din Ecuador, declanşată la Herburi, supus duminică u
MOSCOVA 31 (Agerpres). partid în perioada următoare, Agerpres, Florea Ţuiu, trans jini orice program cuprinzind apelul Frontuflui unificat al nei complicate operaţii de
a luat
sfîrşît.
muncitorilor,
Agenţia TASS informează că precum şi asupra probleme mite : Sîmbătâ s-au deschis principalele revendicări ale După cum au declarat liderii transplantare a inimii şi
delegaţia P.CU.S.. condusă de lor internaţionale actuale, În lucrările celei de-a 42-a con muncitorilor. Referindu-se la frontului, Jaclnto Figueroa plănuiţilor de către cunos
B. N. Ponomariov, secretar al deosebi asupra situaţiei din venţii anuale a Consiliului Ge activitatea politică a sindica şi Lconidas Cordova, greva cutul chirurg Chrislian
C. C. al P.C.U.S., care s-a a Orientul Apropiat. neral al Sindicatelor Japone telor, Ichikawa a lansat un — declarată în sprijinul re Barnard. Comunicatul men
flat între 20 şi 30 iulie în ze (Sohyo) convocată la To apel către toţi muncitorii vendicărilor privind îmbună ţionează că organele trans
Republica Arabă Unită, un „Părţile, relevă agenţia, kio .pentru a dezbate şi adop pentru a se uni în acţiunile de plantate funcţionează nor
de a participat la lucrările şi-au exprimat convingerea că ta programul de acţiuni pe a împiedicare a tendinţelor de tăţirea condiţiilor de viaţă, mal.
Congresului Naţional al Uni anticomunismul aduce preju nul In curs. reînviere a militarismului In naţionalizarea companiilor După cum s-a anunţat,
unii Socialiste Arabe, a avut In raportul prezentat con Japonia. străine şi înfăptuirea deplină starea sănătăţii lui Adrian
întrevederi şi convorbiri la dicii năzuinţelor de eliberare venţiei, preşedintele Sohyo, In cele cinci zile cît vor a reformei agrare — a cu Hcrbvrt a marcat o bruscă
Comitetul Central al U.S.A. şi intereselor naţionale ale Makoto Ichikawa, a arătat dura lucrările convenţiei, dez prins aproape întreaga ţară, deteriorare miercuri, dar n
Reprezentanţii celor două popoarelor şi că nu trebuie să printre altele, că sindicatele baterile vor fi concentrate, paralizînd timp de 48 de ore început să se amelioreze in
partide au efectuat un schimb existe loc pentru anticomu japoneze se află într-o perioa după cum afirmă reprezen activitatea în diferite sec zilele următoare.
mai
este necesară
dă cînd
de păreri In legătură cu mă nism, care slujeşte doar inte mult decît oricînd unificarea tanţii Sohyo, asupra intensi toare economice. .Prin aceas Moda olimpică şi
ficării campaniei pentru ma
surile concrete In domeniul resele cercurilor imperialiste lor pentru a crea condiţiile jorarea salariilor, a relaţiilor tă acţiune, au spus ei, clasa
dezvoltării contactelor de şi. reacţionare internaţionale''. desfăşurării unei lupte hotâ- dintre sindicate şi partidele muncitoare din Ecuador a în „ olimpiada modei"
rîte împotriva capitalului. I- politice şi a unificării mişcă scris în istoria luptei sale una
\ chîkawa a afirmat că centra rii sindicale. din paginile cele mai vi Pentru organizatorii O-
limpiadci de la Milnchen a
început numărătoarea in
versă. Dar nu numai pen
tru ei; efervescenţa carac
Declaraţiile preşedintelui Âllende teristică nunilor competiţii
va fi prezentă şi la ,,Săplă-
U.R.S.S. Patrulele albastre. In regiunea ILibarovjek (Orientul în mina modei bărbătcştiu ce
SANTIAGO DE CHILE 31 ţelor participante în Frontul el, este hotârlt să lupte pen depărtat) peste 1 ZOO de şcolari s*au unit In 120 de detaşamente urmează să fie organizată
(Agerpres). — îndeplinirea Unităţii Populare în care un tru lichidarea sărăciei şi şo denumite „Patrule albastre", care Ajută adulţii tn apfirarca rezer la Koln (R. F. a Germani
programului guvernului Uni rol important 11 are Partidul majului, pentru progresul în vaţiilor de peşte. In acest scop el adună peştişorii rămaşi In .v ei) între. 10-22 august. A-
tăţii Populare constituie prin radical. pete al căror nivel a scăzut foarte mult, şi-l depun In Amur. ceasla ediţie va fi nu nu
In fotografie : Şcolarii In ac ţlune.
tregii societăţi chiliene. mai o veritabilă „olimpia
cipala noastră sarcină, a de Preşedintele chilian a evi dă* a modei bărbăteşti ci
clarat preşedintele Republi denţiat că această unitate a şi un eveniment important
cii Chile, Salvador Allende, permis realizarea unor obiec pentru industria confecţi
ilor. De pe acum s-a şi rea
In cadrul discursului rostit la tive importante, printre care lizat un record ; cel dc par
cea de-a 15-a convenţie na naţionalizarea întreprinderi Selenauţii la prima lor zi ticipare : la ediţia actuală
ţională a 'Partidului radical. lor şi băncilor, trecerea la în şi-au anunţat participarea
79-1 firme, dintre care 4(1 la
Transpunerea cu succes in făptuirea reformei agrare şi de activitate pe suprafaţa Lunii sulă vor fi străine.
viaţă a acestui program va alte măsuri luate în interesul l
permite deschiderea căii spre celor ce muncesc. 1 Bilanţ după
edificarea unei societăţi so Preşedintele Salvador Al HOUSTON 31 (Agerpres). — de alimentare s-a dovedit a eursii”, cei doi selenauţi au ţ Le Bourgei
fi consumată.
cialiste. In lupta împotriva lende a subliniat „importan După o odihnă de aproxima Instalîndu-se ca într-un a recoltat o bogată colecţie de /
forţelor imperialiste şi a ţa creşterii producţiei Indus tiv şapte ore, Da vid Scott şi devărat automobil cu două roci şi pietre lunare, aşlep- . I.a recentul salon aero
reacţlunii interne, a arătat triale şi agricole, sarcină la James Irwin ' şi-au început locuri, Scott şi Irwin înce late cu îndreptăţită curiozi- J nautic de la Le Bourgei,
preşedintele, se impune cu •fel de importantă ca şl cuce sîmbătâ prima lor zî de acti peau după ora 17 (ora Bucu- tale ştiinţifică de oamenii de i firma „Boeing" a primit co- )
şliinţâ de la Houston. In dru- \ menzi In valoare de peste
necesitate întărirea în conti rirea puterii politice”. Guver vitate pe suprafaţa Lunii. O reştiului) plimbarea selenară mul de întoarcere spre m o -( (ir>5 milioane franci. frâu- i
nuare a coeziunii tuturor for nul Unităţii Populare, a spus dată depresurizarea modulu cu o viteză de 10-12 km, în- , , , , e . . ■ 7 cer». Diverse societăţi dc ■
lui încheiată, Scott şi Irwin dreptîndu-se spre craterul St. dulul lunar. Scolt ţ, Irwin au ţ „u c0.
au deschis chepengul modu George de la poalele „munţi instalat minilaboratorul Alsep, i mandat 12 aparate, dintre \
lor Apenîni”. O cameră de care, timp de un an, va trans- / care doua HBoeing-701'\ un i
lului lunar care duce spre
televiziune în culori, coman mite informaţii despre mediu! i aparat 727, şase aparate 1
nouă trepte
scara cu cele
Cartea A lbâ“ asupra ce-i despărţeau de suprafaţa dată de pe Pămînt, oferă selenar. Călătoria de 6,4 km 1 „Boe/ng-747". ^
127 şi trei „Jumbo-Jet"-uri ^
Selcnei. La ora 15,30 (ora Bu- telespectatorilor imagini ine cu jeepul lunar „Rovcr-1" s-a \ ^ -
încheiat după şapte ore.
t---- --------------— — ^
dite. In cadrul primei „ex-
economiei nipone curcştiului), comandantul e
chipajului „Apollo-15", David
Scott, făcea primul pas pe
TOKIO 31 — Coresponden Vînzârile au început să Astrul Nopţii La cîteva mi
tul Agerpres, Florea Ţuiu, scadă ; în paralel, au scăzut nute după el, James Irwin
transmite: Guvernul japonez şi investiţiile in domeniul e cobora şi el.
a publicat „Cartea Albă anua chipamentelor industriale, fe Camera de televiziune, fi
lă” asupra economiei, în ca nomen pe care ,, Cartea Albă"
Cu puţin timp In urmft C o rp o rala Cflllor Ferate N’ationale J a re se subliniază că evoluţia îl atribuie, intre altele, redu xată pe modulul lunar, intră
poneze a luat o serie de mAsurl disciplinare Împotriva a 25 1S8 de economică niponă în anul fi cerii cererii pentru produse în acţiune şi telespectatorii
muncitori acuzaţi de a fl Încălcat legea prin Iniţierea de greve şl nanciar 1970-1971 s-a caracte le respective. Ritmul real al de pe Terra urmăresc cu e
alte acţiuni revendicative, sub In drumarca a două sindicate ale rizat prin încetinirea activi investiţiilor a scăzut de la
muncitorilor. Cele două sindicate au Iniţial imediat o acfluno dc tăţii de afaceri, creşterea fă 12,7 la sulă in perioada 1966 moţie pe cei doi selenauţi.
protest împotriva acestor măsuri disciplinare, protest aproape fârA „Minunăţiile necunoscutului
ră precedent a preţurilor la 1969, In numai 8,1 la sută în
egal In Istoria CAIlor Ferate Na ţlonate. ultima jumătate a anului sc află în faţa noastră îmi
In fotografie : Demonstraţia muncitorilor care au cerul retrage mărfurile de consum şi exis 1970. Recesiunea a fost mar dau seama că există un a
rea Imediată a măsurilor dlsclpll nare. tenţa unui surplus in balan cată dc micşorarea cantităţii
__________________ i____________ ţa de plăţi externe. devăr fundamental al naturii
produselor livrate de indus umane. Omul trebuie să fie
trie către piaţă şi de o creşte mereu explorator”, a trans
re corespunzătoare a stocuri
lor do mărfuri ce nu-şi co mis la Houston David Scott.
urmare a acestora, 62 dc a sesc plasament. Aceste storuri Kl a descris apoi poziţia
j vioane militare s-au prăbu
TOKIO. — Printr-un j şit, iar G0 de piloţi şi-au au continuat să crească chiar Lem-ului, care are un picior
şi după măsurile adoptate de
miting de masă, care pierdut viaţa. guvern, privind majorarea afundat la aproximativ 60
a avut Ioc sîmbătă în fondurilor puse la dispoziţia cm în solul selenar. La 26
sala „Tokio Gimnasium companiilor pentru credite şi minute de la ieşirea pe su
Hali" din Tokio, a în LIEGE. — La Licge au reducerea ratei de scont, ceea prafaţa Lunii, David Scott, a
ceput cea de-a 17-a | luat sfirşil lucrările celui ce-î determină pe experţi să jutat de Irwin, începea ope
conferinţă mondială îm de-al 17-lea Congres inter afirme că recesiunea prin ca
potriva bombelor atomi naţional de psihologie. La re trece în prezent economia raţiunea de scoatere a
ce şi cu hidrogen. Con dezbateri au luat parte niponă este mai severă decît „jeep''-ului cu care vor efec
ferinţa este organizată, 2 095 de specialişti din 63 de cea din anii 1964-1965. tua expediţia de aproximativ
ca in fiecare an, de rior al R.P. Ungare au luat ţări ale lumii, care au dez trei zile pe Lună. „Rover-1" R. S. CEHOSLOVACA. Uzina mecanică Holoubkov din vcsuil îtoi’mlcl produce maşini dc forat
Gensuikyo — Consiliul sfirşil convorbirile comer bătut 290 de referate. „Cartea Albă" arată, tot de diverse tipuri.
japonez împotriva bom ciale ungaro-canadienc, în Următorul congres va odată, că, în anul fiscal tre este în bună stare de func In fotografie : Aspect dlntr- o bată a uzinei.
belor atomice şi cu hi cepute la 20 iulie, transmite avea loc In luna iulie 1974 cut, preţurile la toate mărfu ţionare deşi una din bateriile
drogen Lucrările pro- agenţia M TI. Cele două în oraşul canadian Monlreal. rile de consum au crescut cu
priu-zlsc ale conferinţei părţi au decis să prelun 7,3 la sută — cel mai mare
încep duminică, 1 august gească pînă la 31 decembrie procent înregistrat după răz )
cliv, 43 mi- I i
1971 acordul comercial pe PRETORIA. — Un grup boi. Această creştere indică, „Slagflation” este un ter rii, costul vieţii a înregistrat îicld, liderul majorităţii de dolari şi, respecţ
ri.
trei ani încheiat între Un de profesori şi asistenţi ai du.pâ evaluările Cărţii, că men apărut recent in voca creşteri şi mai mari. In mocrate din Senat, afirma lioane de dolar Firmele f
garia şi Canada şi au para Universităţii Afrikaans din procesul de recesiune econo bularul presei americane şi New York, spre exemplu, că lupta împotriva inflaţiei „Ford", „Chrysler", „Ame
VARŞOVIA. — La Var fat noul acord, cu o valabi Pretoria au dat publiciâţii mică se desfăşoară paralel cu defineşte situaţia prezentă valoarea dolarului este in şi slagnârii economice nu se rican Motors" şi altele au
şovia au luat sfirşil convor litate de cinci ani, care in o declaraţie in care se cere intensificarea inflaţiei, rezul- a economiei americane. Ter prezent mai mică cu 24,6 la duce cu pronosticuri roze, realizat. în aceeaşi perioa
birile politice polono-fran- tră în vigoare la 1 ianuarie acordarea cetăţeniei sud-afri- lînd aşa-numitul fenomen de menul este format din pri sulă faţă de anul 1967. „Dar, cu speranţe sau cu aprecieri dă, profiluri în valoare de
ceze desfăşurate în cadrul 1972. cane celor două milioane de slagnare-inflaţie. ma parte a cuvîntului stag- in ciuda eşecului politicii optimiste. sule de milioane de dolari.
[Ţ
consultărilor periodice care metişi din această ţară. Sem Surplusul mare din balan nation (stagnare) şi a doua Pe bună dreptate, decj'
nu loc în conformitate cu ULAN DATOR. — Rene natarii declaraţiei denunţă ţa de plăţi externe a Japoniei parte a cuvîntului inflation mulţi economişti amerîci
declaraţia de prietenie şi co Malieu, directorul general al politica apartheidului care — arată „Cartea Albă” — es (inflaţie), elemente caracte consideră că sporirea praf|
laborare franco-polonă, sem U.N.E.S.C.O., şi-a încheiat preconizează „dezvolarea se te determinat de factori struc ristice economiei americane turilor trusturilor şi *non
nată in noiembrie 1970, in sîmbâtă vizita oficială in parată şi paralelă'4 a celor turali — între care un rol de în ultimii doi ani. STAGNARE - INFLAŢIE polurilor americane p/
formează agenţia P.AP. R. P. Mongolă. In timpul trei comunităţi rasiale din seamă tl au încetinirea activi „Am ajuns în situaţia in majorarea preţurilor este/ 1
Din partea poloneză la vizitei, el a fost primit care este alcătuită populaţia tăţii economice şi accentuarea care nimic nu mai poate na din cauzele ese’ţiale/’
convorbiri a participat A- de Jumjaaghîin Ţedenbal, ţârii ; bantu, metisă şi albă, fenomenului de stagnare-in- opri cursul condamnabil al inflaţiei. ..
dain Willmnnn, adjunct al prim-seeretar al C.C. al Par politică ce se traduce prin- flaţie nu numai în Japonia ci creşterii numărului şomeri Combâtînd a /
ministrului de externe, iar tidului Popular Revoluţio tr-o cruntă oprimare a lo şi In S.U.A. şi Europa occiden lor şi agravării inflaţiei”, îngheţare a .
din partea franceză Jacques nar Mongol, preşedintele cuitorilor de culoare, majo tală, precum şi de factori ci sublinia senatorul Jakob Ja- economice a Administraţiei, In timp ce strategii poli citorilor lid-
de Beaurmrchaîs, director Consiliului de Miniştri al ritari în R.S.A. clici. Aceştia din urmă arată vits. Această părere este îm de fiecare dală cind sînt pu ticii economice guvernamen subliniază,^ >r
general pentru problemele R.P. Mongole, şi de Jam- că .surplusul este provocat, în părtăşită de numeroşi eco blicate4 noi cifre statistice, tale şi-au concentrat toate la n !’ °%egorii dc oameni,
politice in M A E. al Fran saranghiin Sambu, preşedin mme măsură, de inflaţie, de nomişti americani care con guvernul vede in ele moti eforturile asupra aplicării unele yjj amei ţeani. a fost
ţei. tele Prezidiului Marelui Hu- TUNIS. — Ansam | fenomenul recesiunii şi de pă sideră că politica Adminis ve încurajatoare". declara soluţiei ieşirii din recesiu " / i n permanenţă neu-
Părţile au efectuat un ral Popular al R.P. Mongo blul folcloric „Pralio- i trunderea în Japonia a capi traţiei de a ieşi din inflaţie George Meany, preşedintele ne pe spinarea muncitorilor, f Sat de scumpirea con-
schimb de opinii într-o serie le. Rene Maheu a semnat cu va” din Ploieşti, care : talurilor străine. prin escaladarea şomajului Federaţiei sindicale A.F.L- ci au evitat să ia vreo mă -A& a costului vieţu. Noul
de probleme de interes re reprezentanţii mongoli un a participat la Festiva- i In partea a doua, ,’Cartea a eşuat. înseşi cifrele oficia C.I.O. „Aceste motive încu sură pentru îngrădirea creş liî de mişcări, greviste din
ciproc, o deosebită atenţie document privind colabora Iu! internaţional de j Albă'* se ocupă de probleme le atestă veridicitatea aces rajatoare, precum şi pronos terii profiturilor compani 6ţaţele Unite este interpre-
fiind acordată problemelor rea dintre U.N.ES.C.O, şi folclor de Ia Tunis, a j ticurile optimiste ale Admi ilor. Astfel, in cel de-al doi ‘ tat la Washington ca o ex
europene, între care stadiu R.P. Mongolă. efectuat în continuare I le sociale ale naţiunii, subli tei aprecieri. Ele arată că. nistraţiei, completa preşe lea trimesliu al anului cu presie a holâririi muncitori
niind că, în ultimii 25 de ani,
lui pregătirii conferinţei eu un turneu într-o scrie j condiţiile de viaţă ale cetăţe deşi şomajul a atins cel mai dintele Camerei reprezen rent, cele două firme prin-/ lor de a-şi a por a drcplun-
ropene în problemele secu dc oraşe tunisiene. Spcc- j nilor japonezi — respectiv ridicat nivel din ultimii 10 tanţilor, Cari Albei t, nu pot cipalc din industria chimic/
rităţii şi colaborării. PARIS. — In ultimii doi tacolcle s-au bucurat de 1 poluarea mediului înconjură ani, inflaţia a crescut cu prin ele însele redresa si — „Du Pont" şi „D/v le‘ C. ALEXANDROAIE
ani. in rindul forţelor aerie corespondentul Agerpres
BUDAPESTA. — La Mi ne militare ale Franţei au un deosebit succes. tor, creşterea chiriilor, lipsa 20,2 la sută faţă dc anul tuaţia grea în care se află Chemical” — au rea*zat la Washington
nisterul Comerţului Extc- avut loc 116 catastrofe. Ca de locuinţe, de asigurări so 1967. In marile oraşe ale ţâ economia ţârii". Mikc Mans- profituri de 93 milîoa*e r ‘
ciale — au fost lăsate pe un
plan secundar. v
Hedacţia şi administraţia ziarului i Deva, str. Dr. P. Groza, nr. 35. Telefoane nr. II 23 17 şi 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.