Page 42 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 42
zT a a g c m g B g n ra'/TOfl ljsjb o x
DRUMUl SOCIALISMULUI 9 Nr. 5162 9 VINERI 13 AUGUST 1971
AKGAJfiRE RESPONSABILA PENTRU Planurile de activitate ale cluburilor să comporte
0 nolă educaţională pregnantă,
Î n f ă p t u ir e a p r o g r a m u l u i u e in v e s t iţ ii
Adunarea generală a repre bîndite în perioada primului au predat la cheie în semes lectivulUi, să realizăm preve
zentanţilor salariaţilor de la semestru din acest an. trul I cu 60 de apartamente derile planului pe 1971 la da in spiritul moralei muncitoreşti
l.C.S. Hunedoara a fost în De numele celor peste 1 100 mai multe decît erau plani ta de 1 decembrie, iar în ul
mod firesc dominată de ade de constructori, ale celor 150 de ficate. tima lună a anului să creăm
ziunea deplină a colectivului brigăzi şi echipe evidenţiate Deoarece în semestrul doi un front de lucru pentru cel Programul propus dc tovarăşul Nicolae Ceauşescu pen consfătuirea „Rolul cărţii şl
de constructori hunedoreni fa în întrecere, al întregului co şi în continuare în faţa noas puţin 700 de apartamente. In tru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educa influenţa ei asupra formării
ţă de programul propus de se lectiv sînt legate fapte presti tră stau sarcini mobilizatoa acest scop cerem serviciilor re marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oame conştiinţei socialiste şi ridi
cretarul general .al partidului, gioase. In perioada primului re, printre care impulsiona noastre de planificare, apro nilor muncii, a avut, cum c şi firesc, un puternic ecou în carea nivelului de cultură ge
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, semestru au fost realizaţi toţi rea lucrărilor de la furnalul nr. vizionare organizare şi con rindul activiştilor culturali, ca de altfel în rîndul tutu nerală al cetăţenilor.
pentru îmbunătăţirea activită indicatorii de plan, toate şan 9, fabrica de aglomerare — ducerii şantierului să mani ror oamenilor muncii din Judeţul nostru. Aceştia au tre Acţiunilor organizate pen
ţii politico-ideologice, de'edu tierele, secţiile şi sectoarele banda nr, 3, construcţiile noi feste mal multă iniţiativă in cut la transpunerea în viaţă a sarcinilor ce reies din a tru diferitele categorii de oa
care marxist-leninistâ mem indeplinindu-şi sarcinile de de la Simerla, Câlnn, Alba asigurarea bazei materiale, a ceste documente dc importanţă excepţională. meni amintite li se adaugă şi
brilor de partid, a tuturor oa producţie, ceea ce a făcut ca Iulia şi altele, sporirea volu forţei de muncă calificate şi Dlnd dovadă de deosebită cele dedicate lucrătorilor din
menilor muncii, adeziune ex a dotărilor prevăzute in pla responsabilitate In muncă, teh Am vizitat de curînd două mondial Intîlnirile ati fost comerţ — întilnit i cu comisiile
primată prin participarea en nul tehnic. nicianul metrolog Daniela Pâ- clubui'i din Valea Jiului — organizate în colaborare cu de control obştesc etc. In ve
tuziastă a constructorilor la In legătură cu unele pro trunjean execută verificări Vulcan şi Lupeni — care 'prin comitetul orăşenesc al U.T.C. derea mobilizării tuturor sa
Înfăptuirea prevederilor pla bleme de aprovizionare, core prompt o şl de Înaltă precizie. activitatea lor de pînă acum Fără îndoială, munca de e lariaţilor la îndeplinirea sar
nului cincinal. La adunare au A dunări generase larea optimă a activităţilor Iat-o In Imagine concentra I desfăşurată într-un puternic ducaţie în mediul mineresc cinilor de producţie, Clubul
participat tovarăşii Lazâr Da- dintre şantiere, de creştere a tă asupra truselor de greu specific mineresc s-au impus Qt'e un anumit specific. E vor din Vulcan iniţiază dezbate
v'id. secretar al Comitetului conştiinţei profesionale a ca tăţi onatitico clasa I pe care ca importante aşezăminte cul ba. aici, în primul rînd, de rea „Fiecare muncitor la nive
judeţean de partid Hunedoa ale sa la ria ţilo r drelor, cei care au luat eu- le verifică in cadrul serviciu turale, adevărate focare spiri fluctuaţia forţei de muncă lul şefului de echipă ; fiecare
ra. Gheorghe Ordeanu, secre vîntul au formulat observa lui dc metrologie a C. S. Hu tuale. Scopul vizitei — eu- care sc Constată în cadrul u şef de echipă la nivelul mais
tar al comitetului municipal ţii, criticlnd atitudinea u nedoara. i noaşteren în ce măsură pro nor exploatări miniere din trului".
de partid, Mihai Cervcncovici, nor conduceri de şantie Foto: V. ONOIU gramele de activităţi pe luna Valea Jiului. De aceea, o a- Nu va fi neglijată nici la
preşedintele consiliului mu re care nu manifestă ini în curs comportă acea notă teilţlc deosebită se îndreaptă tura artistică şi distractivă,
nicipal al sindicatelor, ing. între indicatorii activităţii e mului de producţie în 1972 cu ţiativă şi răspundere, nş- educaţională pregnantă, sînt înspre stabilizarea noilor ve cineclubul, staţia de radiofi-
Francisc Folticska, directorul conomice să fie o corelaţie 20 la sută impun cu necesita feaptâ după indicaţii şi în /pătrunse de spiritul celei mai niţi. In acest sens, la Clubul care, toate purtînd o puterni
genera! al Trustului de con bună te îmbunătăţirea muncii edu drumări, nu soluţionează cu EXECUTAREA înaintate clase, un adevărat din Lupeni a fost prevăzută că notă educativă. Sâptâmînal
complex de trăsături morale,
strucţii şi montaje siderurgice La vremea respectivă, în cative, a formelor şi mijloace operativitate problemele pri ideologice şi psihosociologice, organizarea unui ciclu de ac la staţia de radioficare din
Bucureşti. Victor Zaharco, vi mod operativ — arătau în cu- lor de influenţare a conştiin vind recrutarea, permanenti contribuie la formarea conştiin ţiuni înglobind discuţii cu ca Lupeni se redactează progra
cepreşedinte al Consiliului vintul lor Iosif Bocan, mais ţei salariaţilor, creşterea răs zarea şi îndeosebi calificarea ţei socialiste a tuturor mem re prilej acestora li se va în me dedicate popularizării bri
popular municipal Hunedoara, tru, Constantin Diaconescu, punderii, în toate verigile or muncitorilor. Pe bună drepta brilor unei comunităţi, idei făţişa grija deosebită a parti găzilor fruntaşe, a metodelor
precum şi alţi invitaţi. şeful sectorului producţie in ganizatorice, pentru îndeplini te, tovarăşul Ilie Manda, re reieşite din recentele măsuri dului şi statului pentru îm- înaintate de muncă, iJngrijirii
Darea de seamă prezentată dustriala, Ludovic Mudrcţchi, rea ritmică a sarcinilor şi a prezentantul salariaţilor în de partid. buhâtăţirea condiţiilor de şi întreţinerii utilajelor, în
de către ing. Gheorghe Moldt, şeful şantierului montaj-in angajamentelor asumate. comitetul de direcţie, cerca Se ştie că în procesul de muncă şi de viaţă ale tuturor tăririi dis'ciplinei în produc
preşedintele comitetului de di slnlaţii I — agitaţia vizuală, — In darea de seamă pre ea sâ se găsească forme şi dezvoltare a conştiinţei oa oamenilor muncii, ale mineri ţie, comportării minerilor in
recţie, discuţiile purtate pe gazetele de perete, celelalte zentată în adunare — subli metode adecvate încit ceea ce menilor muncii are loc o per lor — detaşament de frunte al producţie şi viaţa particulară.
marginea acesteia şi a proiec foi ■me de informare politică a nia Grigore Boeru, secretarul este pozitiv în munca organului (Urmare vtţţih pag. ,1r manentă sinteză între ele clasei muncitoare seri cultu Desigur, aceste acţiuni, une
tului planului de măsuri au maselor au făcut cunoscute în comitetului de partid de la colectiv de conducere să fie mentele psihologici sociale — rale pe tema „Necesitatea pre le organizate deja, altele în
pus in lumină abnegaţia con rindul salariaţilor faptul că şantierul nr. 4 — au fost c- asimilat, îmbogăţit la nivel sentimente, deprinderi, stări gătirii tineretului pentru curs de organizare la nivelul
structorilor, hotârirea lor fer «lin punct de vedere al pla numerate obiectivele noi care de şantiere ,şi loturi. Un ase de spirit, mentalităţi, forma muncă şi viaţă" ; deschiderea cluburilor sau în întreprinderi,
nului fizic toate obiectivele vor fi atacate în 1972, măsu menea stil de muncă va eli In C A P Sălaşu de Jos au fă te în mod spontan pe baza e unor expoziţii foto infâţişînd
mă de a participa cu dăruire nominalizate în plan cu ter mina anomaliile care s-au cut, pînâ In sfirşitul primei xistenţei sociale, şi elemente munca şi viaţa minerilor. La îşi vor aduce o Însemnată
la materializarea sarcinilor rile tehnico-organizatorice ce manifestat în pregătirea şi I decade a lunii august, arături le de înţelegere ştiinţifică a Vulcan se vor iniţia dezba contribuţie la Instaurarea u
politice şi economice ce le re men de punere în funcţiune se impun a fi luate de pe o- organizarea unor şantiere şl | pe aproape 100 hectare, evi- acesteia, ideologia marxist-lc- teri publice pe tema „Integra nui climat educaţional sănă
vin în 1971 şi în perioada ur în semestrul I au fost realiza cum pentru finalizarea lor locuri de muncă, so)dindu-se i denţiindu-se contribuţia şefu ninistâ. De la aceste elemente rea tineretului în producţie şi tos, purtînd o puternică am
mătoare, de a multiplica suc te, iar la unele poziţii din ritmică. cu pierderi Importante de J lui de secţie Sebastian Sava, au pornit şi conducerile ce colectivul de muncitori". prentă muncitorească. Ele e-
cesele dobindite prin acţiuni plan 6-au redus simţitor ter Conducerea superioară de timp. De aceea propun ca care a organizat judicios în lor două cluburi în alcătui S-a constatat nu o dată în videnţiazâ o muncă diferen
de mare amploare desfăşura menele de execuţie. Reparaţia partid şi de stat ne-a încre nici o lucrare să nu fie ataca treaga activitate a tractorişti rea programelor. impunîn- viaţa celor două localităţi că ţiată cu diversele categorii de
te sub directa conducere a capilalâ a cuptorului nr. 1 dinţat sarcina de onoare de a tă pînâ cînd nu sînt asigura lor. du-şl cn activitatea lor să există tineri care nu se înca oameni, folosindu-se o gamă
organizaţiei de partid. Iniţie de la O.S.M. II s-a realizat în construi în perioada 1972 te toate condiţiile de muncă Analiza situaţiei executării contribuie la ridicaiea nive drează în munca productivă, largă de forme şi mijloace.
rea unor acţiuni politico-edu- 51 de zile faţă de 55 de zile 1973 în Hunedoara cu 2 000 pentru constructorii noştri. măturilor evidenţiază însă ne lului dc conştiinţă socialis- preferind un mod de existen Pe viitor însă e necesar sâ fie
cative, aplicarea de noi mă cit era angajamentul, la Uzi apartamente mai multe decît Faptul că în 1972 productivi cesitatea ca în zilele urmă .tă al tuturor cetăţenilor din ţă parazitar. ignorînd orice abordate în mai mare măsură
suri ce vizează organizarea şi na de construcţii metalice din s-a stabilit Iniţial. Pentru a tatea muncii creşte simţitor, toare să fie intensificat rit localităţile în care fiinţează. meserie şi pe coi care încear şi alte probleme legate de ca
conducerea muncii, care sa Caransebeş (etapa I) termene îndeplini la termenele stabi iar numărul de muncitori spo mul de lucru, să se lucreze in Cum e şi firesc, o atenţie că sâ-i îndrume spre o viaţă tegorii mai mici de oameni —
asigure în continuare o acii- le de execuţie au fost reduse lite sarcinile ce decurg din a reşte cu 700, obligă la măsuri schimburi prelungite şi In do deosebită se acordă tineretu cinstită. Acestora, cineclubul echipe dc lucru — nucleele
vitate susţinută, nu un funda cu 60 de zile, iar constructo cest program, noi am hotărit, eficiente a căror finalizare uă schimburi, unde este po lui Pentru educarea acestuia din Vulcan le pregăteşte o in care se întîlnesc şi con
ment solid In rezultatele do- * 1 rii de locuinţe din Hunedoara pe baza consultării opiniei co- să se urmărească cu rigurozi sibil, îndeosebi în raza de în Spiritul muncii, al respec surpriză. Membrii săi vor or lucrează oameni cu diverse
tate. activitate a S.M.A Ostrov, tului şi cinstirii tradiţiilor ganiza un raid, filmind ma caractere, fiecare cu concep
Adunarea generală a repre Câlnn, Bata de Crîş şi Hune revoluţionare, al participării nifestări ce nu fac cinste ţia sa proprie, cu un grad ’3e
zentanţilor salariaţilor a a doara, unde procentele înre la dezvoltarea unităţii econo înaltului titlu de tînăr al zi cullurâ diferit. E necesar în
mice în care lucrează, la Vul
acelaşi timp sâ fie abordate
gistrate sînt sub limita posi
lelor noastre. Iar specimenele
VÂLOCAREĂ RESURSELOR ECONOMICE bordat cui maturitate şi res din unităţile amintite avînd can. s-n prevăzut organizarea înlilnite vor fi puse cu aeesl probleme ale umanismului şi
fiecare
bilităţilor existente,
ponsabilitate şi
alte aspecte
unei întîlniri a tinerilor cu
democraţiei socialiste, princi
ale muncii comitetului de di
recţie. S-a evidenţiat posibili arate abia cile 200-300 hecta conducerile întreprinderi lor prilej în faţa propriilor aba pii de bază ale orînduiril
teri. dar mai ales în faţa o-
cu care prilej li s-a vorbit
rii sărbători de la 23 August, acumulat dc-a lungul anilor tatea şi necesitatea extinderii re. Pentru reuşita deplină a despre istoricul, etapele de probriulul marii majorităţi n noastre, modul cum acţio
în toate secţiile fabricii noar o frumoasă tradiţie în întâm acordului global, (înfăptuirea lucrărilor se cere o colabora dezvoltare ale E. M. Vulcan, tinerilor care şi-au făcut din nează diferitele legislaţii. Sâ
tre există un climat deosebii pinarea marilor sărbători cu programului de reciclare a re slrînsâ înlre conducerile E. M Paroşenl, Preparat ici muncă un ideal. Tot la Vul se insiste asupra problemelor
de favorabil pentru amplifi realizări deosebite. în înfăp cadrelor, asigurarea unor con C.A P. şi S.M.A in vederea Coroeşti, Fabricii de stîlpi hi can, în colaborare cu orga de etică comunistă, materia
carea realiză» ilor. Programul tuirea exemplară a sarcinilor diţii sociale şi de muncă a eliberării cu maximă operati draulici La Lupeni. clubul a nele de miliţie şi consiliul lelor de educaţie politică ca
tipuri de maşini de injecţie de educare comunistă a oa trasate de partid. Este în afa decvate, printre care construi vitate a terenurilor şi execu organizat o întîlnire a tineri popular orăşenesc, clubul în re tratează poziţia partidului
cu sarcinile de producţie a menilor muncii elaborat de to ră de orice îndoială că de a- rea a 3 cămine pentru nefa- tării ogoarelor în timpul cc) lor cu mineri pensionari, par treprinde şi un raid-anehetâ şi statului nostru faţă de prin
ferente. După trei luni de la varăşul Nicolqe Ceauşescu a reastă dată, mai mult ea ori- inilişti cu cile 104 garsoniere mai scurt posibil. Peste tot ticipanţi la greva din 1929. şi pe tema „Cinstea, corectitu cipalele probleme ce animă
aplicare, noua metodă se do generat în rîndul comunişti cînd. .colectivul nostru, în fiecare, materializarea in ter starea terenului permite să se fruntaşi de astăzi. pe tema dinea şi răspunderea lucrăto viaţa internaţională, principi
vedeşte eficientă, contribuind lor, al tuturor salariaţilor frunte eu comuniştii, va şti menele stabilite a propune efectueze mături de calitate, i „Condiţiile de muncă la K.M. rilor din transporturile rutie ile politicii noastre externe.
la realizarea peste plan a noştri dorinţa de a munci cu să adauge noi valori bilanţu rilor salariaţilor, a prevederi datoria de căpetenie a meca Lupeni în liceul şi astăzi", re". întrucît s-a constatat că O atenţie deosebită e necesar
62 tone produse din mase mai multă hărnicie, pricepere lui rodnic de pînâ acum, va lor, din-contractul colectiv si nizatorilor şi a cadrelor teh iar în cadrul bibliotecii a n- pe lingă accidente de circu sâ fie acordată folosirii tutu
plastice. Asemenea progrese şi pasiune pentru îndeplini face tot ce stă în capacitatea din planul de măsuri tehnico- nice fiind aceea de a acor vut loc cu prilejul organiză laţie. conducătorii auto săvîr- ror instrumentelor cunoscute
am realizat şi în secţiile de rea exemplară a sarcinilor pe sa de creaţie, în spiritul său de organizatorice. Pe această ca da întreaga atenţie respectă rii unei dimineţi Iernatice c- .şesc şi alte abateri (ciubucuri, sub denumirea de mass-me-
prelucrări mecanice, mai ales acest an, pentru înlăturarea iniţiativă, răspundere şi dă le se creează premisele nece rii normelor agrotehnice sta vocarea figurii lui Virgil Io transporturi ilicite). dia, dezbaterii documentelor
la atelierul de matriţe. In ac tuturor neajunsurilor şi ridi ruire pentru ca potenţialul sare realizării înainte de ter bilite pentru fiecare tarla. vă naş. erou căzut la 15 ani O acţiune interesantă, eu o de partid şi de stat prin ca
ţiunea de sporire a producţiei carea activităţii productive a Ichnico-economie al fabricii men a prevederilor planului Deoarece s-n primit mai mult în ccl dc al doilea război puternică notă educativă, se re este fundamentată din
prin utilizarea mai bună a fabricii la un nivel superior fie valorificat integral. în anual de producţie, începe dc jumătate din cantitatea de dovedeşte cea programată Ia punct de vedere teoretic linia
capacităţilor s-au afirmat nu In acest spirit, conducerea fa scopul accelerării progresului rea noului an de muncă in îngrăşăminte chimice reparti Vulcan în colaborare cu şcoa politică a partidului, noii mo
meroşi muncitori, maiştri, in bricii şi comitetul de partid economic al patriei. condiţii organizatorice supe zată, este foarte important ca la intitulată „Rolul familiei şi rale care sc dezvoltă — parte
gineri cum sînt Dumitru au examinat cu răspundere, la rioare, pe baza unei partici ele să fie administrate dc ur I Realizarea al şcolii în piocesul dc for integrantă a fizionomiei spi
Domnariu, Constantin iRaho- propunerea muncitorilor în a ANA HERIEA, pări entuziaste a întregului genţă şi incorporate în sol o mare a gîndirii nmterialist- rituale a omului societăţii
veanu, Bela Szocs, Stelian dunarea generală a salariaţi secretarul comitetului de partid colectiv de constructori hune dată cu arăturile. Astfel se I angajamentelor dialeetice la tînâra generaţie", noastre.
Toma, Iosif Romoşan, Wurm lor, căile şi mijloacele de pu IOAN IANCU, doreni. vor crea condiţii ca şi în a iar împreună cu biblioteca M. BODEA
Francisc, Wiliam Schikerly, nere mai deplină în valoare a inginer şef la Fabrica chimică nul următor recoltele să fie anuale
Mihai Bozdog şi alţii, care rezervelor existente. Astfel OrâiStie N. ALEXIU tot mai bogate.
au venit cu propuneri şi so am ajuns la concluzia că,
luţii originale de perfecţiona deşi am obţinut rezultate bu 1 Colectivele de muncă «lin [
; cadrul cooperativei „Rele- j
re a producţiei. ne, putem face mai mult pe j zaţul" Ilaţcg au reuşit ca S ] elinică modernă
Concomitent cu folosirea linia utilizării capacităţilor
mai bună a capacităţilor, co In acest scop nc-am propus ! în perioaila scursă din a- I
mitetul de direcţie, îndrumat să îmbunătăţim aproviziona ! cest an să obţină depăşi portante cuceriri ale tehni
cii moderne. O scrie dc amă
de organizaţia de partid, s-a rea cu materii prime şi ma ! rea substanţială a sarcini nunte despre tot cc sc face
ocupat mai stăruitor şi de teriale, să asigurăm necesa i lor «le plan, ceea cc permi- <tcum şi despre priceperea oa
creşterea eficienţei economi rul de piese de schimb şi ma i te raportarea îndeplinirii menilor carc-şi unesc pu
ce. Astfel, măsurile luate pen triţe, să creăm toate condiţi Angajamentelor asumate pe moderne cu /începerea, dăr terile cu tehnica modernă ni
tru îmbunătăţirea aprovizionă ile pentru creşterea indicilor întregul an Astfel, de la nicia şi competenţa mine- le-a dat tovarăşul Grigore
rii şi gospodărirea Judicioasă de utilizare la maşinile de in începutul anului sarcinile rilor noştri. Oamenii au fă Păi mică, inginer şef al ex
a materiilor prime şi materia jecţie din secţia mase plastice j de plan la zi au fost depă cut tot ec sc poate ca noul ploatării. Dinsul ne-a decla
lelor, au determinat reduce şi la maşinile-unelle din sec şite cu peste 5U0 OtlO Ici, complex sâ dea randamente rat :
rea consumurilor specifice cu torul prelucrărilor mecanice. angajamentul anual fiind maxime. — Am satisfacţia că lu
9 tone la polietilenă, precum De asemenea, indicele de uti întrecut cu 33 la sută. Este o apreciere meritată. crez la o mină cu înalt grad
şi la energia electrică şi com lizare a timpului de lucru de Succese deosebite au fost i Deşi era vorba despre dru dc mecanizare. Din punct
bustibil convenţional. Ridica 95,2 la sută nu ne mulţumeş obţinute şi la capitolul li muri noi în tehnica mineri de vedere al mecanizării ne
rea calificării personalului, te şi vom acţiona mai hotărit vrări către fondul pieţei, tului, oamenii le-au pregătit situăm la cote superioare fa
perfecţionarea tehnologiilor, pentru lichidarea învoirilor, cu toată răspunderea şi au ţă de alte exploatări din
fost
muie prevederile au
întărirea disciplinei tehnolo concediilor fără plată şi ab depăşite cu 010 000 lei, iar demonstrat eficienţa lor. Din Valea Jiului. Circa 80 la su
gice şi de producţie, creşte senţelor nemotivate beneficiile realizate supli acest început valoros s-au tă din operaţiunile dc tăie
rea răspunderii 5n muncă Deşi indicatorii de eficienţă mentar ajung la 108 000 lei. tras concluzii pentru viitoa re o cărbunelui sc execută
s-au râsfrînt favorabil asu prezintă depăşiri, colectivul O contribuţie dc scamă in rele acţiuni. Nu de mult, tot mecanizat, iar majoritatea a
pra îmbunătăţirii calităţii pro nostru consideră că acestea obţinerea acestor succese la Exploatarea minieră Pa- batajelor frontale sint susţi
duselor. creşterii performanţe sînt minime faţă de posibili I au adus-o secţiile de co- roşeni 6-a pus în funcţiune nute metalic. Montarea celor
lor acestora, asimilării de pro tăţi. Ca urmare, noi am trecut jocărie, fierărie, tăbăcăric, cel dc-al 11-lea complex mc două complexe şi folosirea
duse noi Numai in acest an noi la aplicarea unui complex de timplărîe, lenjerie şi alte- j canizat. Cu rl lucrează bri lor constituie o nouă şi im
am asimilat 35 repjere, îndeo măsuri care să asigure creşte gada condusă de un alt mi portantă realizare pe care
sebi de mase plastice, pentru rea rentabilităţii şi economi le. un accent deosebit fiind ner vrednic, pe nume Gheor oamenii noştri o completează
construcţia de autovehicule şi cltăţii, în care un prim loc îl pus pc aprovizionarea rit ghe Dcak. cu priceperea şi puterea lor
frigideie. ocupă reducerea cheltuielilor mică cu materiale, crearea Două complexe de meca dc creaţie.
dc noi modele, precum
şi
Evidenţiind principalele rea materiale de producţie prin ,,Sâ dam Industriei chimice scule de înalta cablate*' — esic >( deviza tratamentlştîlor iUlrcea pe folosirea mai judicioasă nizare a lucrărilor miniere ha relatările inginerului
lizări. eforturi şi pi-eocupâri micşorarea consumurilor spe Dlaconn şl CAIIn Horia care prin munca cc o desf&şoarA la Ateii cru! de tratament termic al Fa- a timpului dc lucru. şi două brigăzi dc mineri şef mai trebuie adăugate doar
ale colectivului nostru, avem cifice de materii prime şi ma bricil chimice din OrAşiic se Ins criu printre muncitorii stimaţi şl respectaţi al acestei presiigioa- sînt acum in întrecere. Ar eileva cuvinte. Colectivul a
satisfacţia de a constata că în teriale se întreprinderi. N. SBUCHEA fi prea devreme să se facă cestei tinere mine inlUnpină
aceste zile premergătoare ma Chimiştii de la Orâştie au pronosticuri despre şansele ziua de 2.1 August cu fru
cîştigătorilor. Important este moase realizări. De la înce
că abatajele minei Paroşeni putul anului şi pină acum
au devenit un loc de expe s-an extras 8 000 tone de
ştiinţifică contemporană pro rimentare şi confirmare a cărbune peste prevederile
duce transformări profunde tehnicii moderne. Dc fapt, planului. Această meritorie
din p gg 1) în conţinutul muncii intelec toată această mină ţinură es realizare este, dc fapt, fură
tuale (în domeniul tehnicii, te un „cimp" experimental, o dovadă a marilor efecte
matematicii, fizicii, biologiei, un loc unde trebuie să sc ele îmbinării tehnicii moder
Acţiuni pc linia educării, de confirme planuri şi idei în ne cu priceperea şi iniţiati
ridicare a cunoştinţelor chimiei, într-un cuvint în toa drăzneţe, unde trcb\tie să se va minerească.
te dom.eniile).
politice şi profesionale verifice potenţialul unor im-
ale oamenilor muncii, au Analizînd mai bine activita T. ARDELEAN
fost organizate şi în alte tea desfăşurată pe târîmul
unităţi. La Şantierul nr. culturalizării maselor în lu
1 Deva s-a organizat o con mina recentelor documente de
sfătuire pe tema calităţii lu partid, ne dăm seama că. în
crărilor. In şcoli, la Centra olului asupra organismului şi zare a maselor şi mobilizarea de a ancora intelectualitatea De asemenea, comitetul mu viitor, organului municipal de
la termoelectrică Mintia, în implicaţiile sociale, igiena, a- lor la înfăptuirea sarcinilor şi mai mult la nobila misiune nicipal, organizaţiile de partid partid trebuie să-i stea în a
unităţile comerciale cadrele Jimentaţîa şi îngrijirea copi politice şi economice ce ne-au ee-i revine în munca cultural- s-au orientat ca, in munca e- tenţie ca centrul muncii cu In
didactice au participat la ilor mici etc. sînt eilevn din stat in faţă. educativă a maselor. In pro ducativâ, mai ales în rîndul telectualii să fie orientat
acţiunile organizate cu tinerii tematicile acţiunilor ce au a Considerăm însă că partici gramele adoptate de organiza tineretului, să solicităm apor mai mult spre unitatea
pe linia informării politico, a vut loc. parea intelectualilor la munca ţiile de partid, cu ocazia dez tul cadrelor didactice, al juriş unde lucrează aceştia, pen
însuşirii principiilor eticii co Desigur, Sntr-un asemenea cultural-educativâ nu este pe baterii activităţii politico-cdu- tilor, al medicilor. Astfel, cu tru că acolo poate fieca
muniste, a normelor de com articol nu se pot cuprinde toa măsura cerinţelor actuale catîve, comitetul municipal a tinerii de pe şantierele de re sâ-şî valorifice mai bi
portare civilizată în fami te acţiunile la care au fost an Pentru traducerea în viaţă a orientat ea acestea să cuprin construcţii, de la autobază, din ne cunoştinţele. în slrînsâ le
lie şi societate, dc respectare trenate cadrele de intelectuali. sarcinilor deosebit de impor dă activităţi concrete, care să comerţul de stat şi cooperatist gătură eu problemele specifi
a legilor, combnirren atitu Dacă vom face o succintă a- tante ce revin municipiului aibă ca scop mobilizarea sala se vor organiza manifestări pc ce de Ia locurile de muncă.
dinii retrograde faţă de mun nalizâ numai a manifestărilor nostru din măsurile elaborate riaţilor la realizarea sarcinilor teme legate de cunoaşterea .Sigur, în neeaslâ activitate or
că. din acest an prilejuite de săr de către tovarăşul Nicolae de producţie din semestrul II mai temeinică a eticii muncii, ganizaţiile de partid, de sindi
In sfera educaţiei oamenilor bătorirea semicentenarului cre Ceauşescu privind îmbună a.c., la reducerea consumuri a legilor statului nostru, a cat şi U.T.C., conducerile ad
muncii na fost antrenate şi ării P C R. constatăm cu sa tăţirea muncii dc edu lor de materiale, la gospodări normelor de comportare în so ministrative trebuie să găseas
cadrele do jurişti din raza mu tisfacţie că s-au organizat care a membrilor de par rea mai bună a utilajelor, cietate, în familie Tn viitor că formele şi mjloacele pentru
nicipiului, atît la analizarea foarte multe acţiuni, atît la ni tid, a tuturor oamenilor creşterea eficienţei economice ne am mai propus să organi atragerea cadrelor de specia
de către organele de partid a vel de municipiu, eît şi în în muncii, ca şi din expunere^ a fiecărei unităţi. Consfătuiri, zăm mai mulle intîlniri ale in lişti la o muncă concretă în
cauzelor infracţiunilor sau ale treprinderi, instituţii, şcoli şi la consfătuirea de lucru a ac schimburi de experienţă pe telectualilor din municipiu cu rezolvarea sarcinilor ce le stau
contravenţiilor ce au loc, sate şi că acestea s-au ţinut, tivului de partid din domeniul teme tehnice şi economice, unele personali lăţi ştiinţifice in faţă, în primul rinei pe linia
cit şi la popularizarea şi în majoritate, cu contribuţia ideologiei şi al activităţii po simpozioane, mese rotunde, cu şi culturale din centrele uni perfecţionării cunoştinţelor
cunoaşterea unor legi şi ho- intelectualilor. litice şi cultural-educative contribuţia organizaţiilor de versitare Bucureşti. Cluj Ti profesionale şi educarea mar Uzina „Vlctorln" din CAI an înscrie rezultate dc prestigiu hi
lărîrî de călre cetăţenii din Impoidant este că organul trebuie să ne înzecim efortu sindicat şi U.T.C. sînt cîteva mişoara, pentru a-i informa xist-leninistă a salariaţilor — cartea de nnoarc InchinaiA celei de-a 27-a aniversări a
întreprinderi şi instituţii Dc municipal de partid, ţinind rile şi să mobilizăm şi mai din acţiunile prevăzute să se ni o scrie de probleme actua- nrobleme centrale ale perioa- noastre. La aceste succese în mu ncA, contribuie alAtur) de for (a
asemenea, cadrele mcdico-su- seama de potenţialul şi apor mult forţele de care dispune organizeze cu sprijinul cadre ic ce preocupă intelectualita îei în caic ne găsim. creatoare a oamenilor fi noua «c bnologic şl lehntrA cu care uzi
nilare nu participat la educa tul, intelectualilor, a reuşit să-î comitetul municipal dc partid. lor de conducere, al Inginerilor tea din ţara noastră şi de pes IOSIF NEIEGA na c.sle doiatiV
ţia sanitară a populaţiei, E- folosească într-o mai mare te hotare. Aceasta cu atît mai secretar o! Co mite? ului In fotografic: Imagine din atelierul mecanic al uzinei.
fcctele dăunătoare ale alco măsură în munca de culturali-. Pc această linie ne am propus sî economiştilor. mult cu cil revoluţia tehnico- nvjn'c'pal Deva al P C R. Fnto: V. ON'OIU