Page 45 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 45
w rittttin rm n m H tn tm tn n m itn tn in n m n iiu itH n n n n n M n tM m ii
î
g Manifestări peste hotare
\ consacrate zilei de
23 August
X
a Veşti din ţările socialiste
m „Momente de restrişte*4
pentru dolarul american
\
\
m Cadran, Atlas
| J
:ti»Hti*nt9Hnunun*4t9*4n»4nHf994mMf9it$f4Ht§n$9t§n$t9Uf9tnitmA,
In intimpinarea măreţei sărbători înfiinţarea PLENARA CONSILIULUI
atelierelor-şcoala i !
*
Oamenii muncii din judelui Incepînd din luna au- i NAŢIONAL AL FEMEILOR
gust. toate şcolile din în- î
văţămîntul general şi li- !
ceai de Ia oraşe şl sate îşi j
nosfru înregistrează în care elevii vor desfăşura j Vineri, a avut loc plenara femeile trebuie să şi-o aducă mitetului Executiv al C.C. al
vor organiza ateliere-şcoală, j
Consiliului Naţional al Fe
activităţi practice, de pro- j meilor, consacrată dezbaterii la creşterea şi educarea tine P C R. şi a Consiliului dc Mi
rei generaţii în spiritul tra
ductie. Ele vor fi executa- j şi adoptării sarcinilor ce re diţiilor revoluţionare ale cla niştri cu privire la majorarea
alocaţiei de stat pentru copii
noi succese în activitatea te prin muncă voluntară, j vin organizaţiei de femei din sei muncitoare, ale partidului şi îmbunătăţirea regimului de
material şi ■
cu concursul
tehnic al unităţilor econo- [ ţara noastră în lumina pro şi poporului nostru, al senti acordare a acesteia, care re
punerilor prezentate de tova
flectă încă o dată grija pă*
mice şi cu participarea ca- \ răşul Nieolae Ceauşescu şi a mentului de dragoste şi res ţintească pe care partidul a
pect faţă de muncă şi produ
drelor didactice, a elevilor j
economică şi a părinţilor. In acest i doptate de Comitetul Execu cătorii bunurilor materiale şi are In permanenţă faţă de fa
tiv al Comitetului Central al
spirituale, faţă de familie, a
milie. faţă de creşterea şi e
scop. şcolile şi liceele din i
mediul urban vor fi pa- | Partidului Comunist Român,, devotamentului nemărginit ducarea copiilor şi tineretului
privind îmbunătăţirea activi
tronate de întreprinderi In- ‘ tăţii politico-ideologiee, de e faţă de patrie şi partid, faţă ţării noastre.
dustriale. care le vor pu ducare marxist-lenînistâ a de realizările obţinute de po „Angajate cu toată forţa şi
tea sprijini nemijlocit cu membrilor de partid, a tutu porul nostru în construcţia capacitatea în vasta, activita
îndrumători, cu instrumen ror oamenilor muncii, precum societăţii socialiste. te constructivă a întregului
tele şi materialele necesa In încheierea plenarei a popor pentru înfăptuirea o
i : re realizării unei legături şl în expunerea la consfătui fost adoptat textul unei tele biectivelor stabilite de Parti
rea de lucru a activului de
| Lucrări pentru j strînse a (nvăţămîntului cu partid din domeniul ideolo grame adresate Comitetului dul Comunist Român, noi, fe
practica. In mediul rural, giei. Central a! Partidului Comu meile de la oraşe şi sate, ro
| sporirea capaciiăfii j atelierele-şcoală vor fi pa nist 'R o m â n , tovarăşului mânce, maghiare, germane si
i tronate de întreprinderi Plenara a analizat cu simt Nieolae Ceauşescu, în care se de alte naţionalităţi — se
de producţie | i pentru mecanizarea agri- de răspundere, In spirit- cri exprimă satisfacţia şi adeziu spune în încheierea telegra
] culturii, întreprinderi agri- tic .şi autocritic, activitatea nea deplină faţă de recentele mei — asigurăm conducerea
j cole de stat, cooperative a- comitetelor şi comisiilor fe documente privind măsurile partidului, pe dumneavoastră
In înlîinpinarca marii | j gricole de producţie şi de meilor în domeniul muncii de de îmbunătăţire a muncii po- tovarăşe Nieolae Ceauşescu.
sărbători a poporului nos- j ; alte unităţi economice exis- educare comunistă a femeilor Htieo-ideologiee şi cultural- că nu vom precupeţi nici un
tru. colectivul de muncă j tente în raza comunelor de la oraşe şi sate şî a sta educative, documente care
dc la IC.M. Uricani lucrea i respective. conţin adevăruri imuabile efort pentru traducerea în
ză intens în vederea intră bilit măsuri menite să înlă viaţă a programului de dez
rii în exploatare a unor j Produsele realizate în a ture neajunsurile existente, pentru întreaga viaţă politică, voltare a conştiinţei socialism
capacităţi dc producţie, cu ; telierele-şcoală vor fi folo- să conducă la ridicarea nive economică şi culturală, expri te a maselor, pentru a con
| o tehnologic de lucru supe j site, în primul rînd. pentru lului şi eficienţei întregii ac mate cu claritate şi putere de
rioară menite să asigure i autodotare, iar unele vor j pătrundere a problemelor de feri întregii munci un carac
îmbunătăţirea activităţii de i fi valorificate. După recu- ! tivităţi politice şj cultural- ter militant, partinic, contri
producţie şi recuperarea j pcrarca cheltuielilor ma- j educatîve, corespunzător ce către secretarul general al buind astfel la înflorirea na
minusurilor înregistrate, i tcrialc. fondurile obţinute Ş rinţelor făuririi societăţii so partidului nostru. ţiunii noastre socialiste, la ri
j Preocupat de a schimba j vor fi folosite pentru dez- j cialiste multilateral dezvol Milioanele de femei din ţa
j osatura minei din stralu- i voltarea atelierelor şi la- I tate. ra noastră — scrie în telegra dicarea patrXei pe noi trepte
| riIo 14, 15, 17 şi 18 din j borafoarctor pentru elevi, ale mersului înainte, spre co
î
| blocurile II, III şi V pen Un deosebit accent s-a pus, mă — exprimă recunoştinţa munism*.
i tru crearea unei moderne (Agerpres) In cadrul dezbaterilor, pe lor fierbinte pentru prevede
j magistrale dc transport. sporirea contribuţiei pe care rile recentei liotărîri a Co (Agerpree)
! harnicul colectiv grăbeşte
i lucrările pregătitoare pen-
j Iru darea în funcţiune la
î începutul anului viitor a In Intiroplnarca mArcţcl sflrbAtori. abnegaţia in m unci, paloşul creator, d&rulrca te tal A pen Acţiunea dfc organizare
i abatajelor frontale dotate tru Îndeplinirea angajamentelor luate devin atributele fiecArul muncilor, tehnician, Inginer al G om -* superioară a producţiei şi In acţiunea de organizare
l cil complex şi a unui nu- blnatulul siderurgic Hunedoara. muncii, concepută în cadrul
I măr dc 10 abataje cameră Fotografia ilustrrazA un asp ect al migăloasei munci pe care o executA termotehnielanul La- măsurilor adoptate de par
; cu profilc mari. dlslau Tocacl la reglarea traduc toarclor diferenţiale de presiune. Foto! V. ONOIU tid pentru îmbunătăţirea
conducerii şi planificării e ştiinţifica a producţiei şi a muncii
conomiei naţionale, a avut
un puternic efect mobiliza
tor asupra muncitorilor, ca
Livrări peste plan la export ANGAJAMENTELE SUPLIMENTARE drelor de specialişti şi de zăcămlnt, organizarea acti sigurâ productivităţi între te a neajunsurilor actuale
de
oferite
In condiţiile
nate în front lung, care a-
conducere, din cadrul între
lor programe lunare de lu
prinderii miniere Barza, vităţii de producţie, orienla- 3,1 şi 6,2 tone pc post. cru. In urma rezultatelor
Muncitorii şi specialiştii din industria judeţului nos VOR FI REALIZATE CU SUCCES stimulînd iniţiativa lor pen obţinute, în funcţie de care
tru desfăşoară acţiuni complexe, tehnice şi organiza tru mai buna gospodărire a rea preocupărilor au avut O altă acţiune care a cu se vor analiza necesităţile
torice pentru perfecţionarea calitativă, diversificarea După ce şi-au realizat cu condusă de Nicolac Iliz, su mijloacelor materiale şi bă ca obiectiv experimentarea prins fondul activităţii din de introducere a unor co
sortimentală şi creşterea competitivităţii producţiei. peste 20 de zile înainte dc dorul Vasilc Cuc şi lăcătu neşti. Rezultatele dobîn- şi extinderea unor metode fronturile productive este recţii în programul de lu
Datorită acestui fapt, produsele industriei hunedorene termen angajamentele luate şul Emil Dlănaru. dlte pînă în prezent In cru, se va extinde această
pătrund tot mai mult pe piaţa externă, întrunind a- în cinstea zilei de 23 Au acţiunea de organizare su metodologie la toate sectoa
prccierilc şi solicitările numeroşilor beneficiari de pes- gust. minerii de la Teliuc ★ perioară a producţiei şi rele de aetlivitate.
le hotare. înscriu zi de zi pe graficele Şi colectivele de muncă muncii dovedesc că prin Preocupările din perioada
Ca urinare a acţiunilor întreprinse în întreprin dc producţie noi succese ca din sectorul laminoare al fructificarea cunoştinţelor şi semestrului I au vizat şi
deri. s-a asigurat ca pe ansamblul economiei judeţu re sînt expresia grăitoare a Combinatului siderurgic Hu a spiritului inventiv al tu alte probleme, între care
lui planul dc export să se îndeplinească în proporţie hărniciei şi dăruirii în nedoara au îndeplinit şi turor muncitorilor, al spe stabilirea, cu ajutorul unei
dc 107,1 la sută. Cel mai substanţial aport Ia accas- muncă a întregului colectiv. depăşit angajamentele re cialiştilor, se pot fructifica formule matematice, a nor
lâ realizare dc prestigiu revine siderurgiştilor hunc- De la începutul anului au înnoite luate in cinstea zilei importante rezerve, se pot mativului de personal la
doreni. forestierilor din cadrul C.E.I.L. Deva si chi* fost extrase suplimentar fa de 23 August. La fiecare li stabili soluţii pentru utili maiştrii mineri, studierea
miştilor de la Orăştic. Aceste colective au livrat supli ţă de sarcinile dc plan pe nie dc laminare au fost a zarea mai raţională a forţei posibilităţilor de normare a
mentar beneficiarilor externi cantităţi sporite de la ste 20 000 tone minereu dc plicate măsuri eficiente, ca de muncă, reducerea consu maiştrilor principali prin
minate. produse forestiere şi din mase plastice de ca fier brut. livrîndti-sc peste re au condus la creşterea murilor dc materii prime şi utilizarea teoriei grafelor.
litate superioară, contribuind Ia sporirea resurselor prevederi aproape 5 700 to productivităţii muncii şi a materiale, sporirea produc dispeceri za rea radîotehnică
valutare ale ţârii. ne fier în minereu marfă. agregatelor. Pc aceste căi la- tivităţii muncii a transportului în subteran,
cauciucarea conductelor me
Cu cîteva zile in urmă. minatorii hunedoreni au In acest context la I M. talice. în vederea reducerii
minerii dc la Tcliuc s-au produs peste sarcinile dc Barza s-a avut în vedere de exploatare cu producti coroziunii datorate apelor
reaşezarea pe baza cîtorva
Făptui cei mai semnificativ angajat să definitiveze în plan aproape 18 000 tone dc întocmirea unui plan unic vitate mărită. Astfel, în ve studii a unor parametri teh acide şi altele
do studii, analize şi cerce
cinstea măreţei sărbători blumuri, ţaglc şi laminate tări care viza direct acţiu derea producerii unei can nologici ai procesului de Rezultatele obţinute pî-
Q Zilele acestea, parcul dc utilaje al staţiunilor de lucrările aferente începerii finite pline, fată de 15 000 nea de organizare superioa tităţi cit mai mari de mine producţie, aceasta atît cu nâ în prezent au re
mecanizare din judeţ s-a îmbogăţit cu încă 30 de trac experimentării unei metode tone cit era angajamentul. ră a producţiei şi muncii, reu s-a examinat, pentru scopul reducerii consumului levat pregnant faptul că
toare noi S' 3 combine de marc randament C 12, care pot dc exploatare cu ramblcaj Semnificativ este faptul că pe parcursul anului acest fiecare panou în parte, po de timp pentru executarea organizarea superioară a
fi întrebuinţate şi Io recoltarea porumbului. hidraulic Lucrările se află in această perioadă s-nu plan fiind îmbunătăţit. Pen sibilitatea introducerii unei unor operaţii — vizîndu-sc producţiei şi muncii este o
^ „27 de ani de la eliberarea României de sub jugul intr-un stadiu avansat, pi- produs peste sarcinile dc tru a sc crea un cadru mai metode cu parametri supe creşterea productivităţii fi acţiune care trebuie să ţină
foscist" s-a intitulat expunerea susţinută ieri dc Vasilc nâ în pro/ent fiind montaţi plan 8 000 tone de lamina larg desfăşurării acestei ac riori care să asigure o creş zice — cît şi cu scopul ridi pasul cu înnoirile ce inter
Gninaru. dc la Comisia judeţeană pentru difuzarea ştiin peste 2 kilometri dc con te finite pline. ţiuni, s-a luat iniţiativa ca tere a randamentelor cu 40 cării indicilor calitativi ai vin în zestrea tehnică a în
ţei şi culturii, In căminul cultural din Şoimuş. ductă. urmind ca in conti In toate secţiile sarcinile secţiile şi sectoarele noas Ia sută. Rezultatele studie producţiei. Incepînd cu luna treprinderii, zestre la a că
nuare să fie terminate lu dc plan şi angajamentele au tre do activitate să-şi elabo rii acestei probleme au fost rei îmbogăţire trebuie, să
£ Şantierul de construcţii nr. 2 al T.L.C. Deva a crările dc montare a pom fost îndeplinite cil succes. reze teme de analiză şi ex iulie, s-a aplicat la sectorul contribuie întregul colectiv.
fost dotat cu încă două noi maşini de transportat beton dintre cele mai bune. în Brădişor o metodologie ma
pelor. O contribuţie de sea Se remarcă. în mod deose perimentare specifice secto prezent apiieîndu-se în sub tematică de programare a Ing. VIRGIL PITNER
la diferite puncte dc lucru. Prin aceasta, se asigură o mă la realizarea instalaţiei bit. colectivele care deser rului respectiv, a căror re teran noi metode de exploa producţiei. Se consideră că şeful serviciului organizorea
rapiditate şi ritmicitate în aprovizionarea fronturilor dc de rambleaj hidraulic a a- vesc laminoarelc de 800, 050 zolvare să Io rovină în terme tare ca cele cu înmagazina- prin aplicarea metodei s-a producţiei şi a muncii la
lucru, precum şi menţinerea un timp mai îndelungat a (lus-o şi brigada de lăcătuşi mm, profilc fine şi sîrmâ. nele stabilite de aceştia. rea minereului, aripi încli eliminat cea mai maro par I. M. Barza
calităţii betonului.
1
Şantierul Fiecare comunist — model
cetăţenesc
de munca şi conduita m orala
| al apei potabile |
j
In adunarea generală des se la cultura mare Majori turilor la timp şi de cali- sâ obţinem rezultate bune
i pentru muni- ] chisă a comuniştilor din bri tatea dintre ei au participat tale. . la cultura sfeclei de zahăr.
gada I de la C.A.P. Rapolt, CLi hărnicie la munca de pe — Vedeţi dumneavoastră Aşa este şi cu exemplul
care a dezbătut activitatea ogoare, Incit acum puteau ce face exemplul personal ? personal în comportarea
cipiul Deva politico-eduentivă n organi raporta câ atit CLiltura po întreba — pentru a-şi ar noastră în familie şi în a
zaţiei de bază, oamenii au rumbului cît şi a sfeclei de gumenta vorbele ce avea fara ei Vorbim de educa
vorbit simplu, firesc. Au 2ahăr au fost întreţinute la sâ le spună în adunare — ţia tineretului. Dar dacă noi
In urmA cu cilcva zile a a- {
pArut In ziarul nostru uu in- ; vorbit despre ci. despre n- timp şi în bune condiţiuni, cooperatorul Beniamin Dan- nu le sîntem ghid de mun
icrvlu cu tovarAşul Ghcorghc : titudinea lor faţă de munca că şi de viaţă, dacâ-i lăsăm
noşnrogan, vicepreşedinte al \
Consiliului popular ni muni- : în cooperativă, despre ce au să-şi piardă vremea fără să
: cipitilui Deva, in IcgAturA cu ; făcut, dar mai ales ce ire- muncească, atunci degeaba
: problemele apel potabile. btiic să întreprindă pentru vorbim de educaţie.
: Ca urmare a dezideratelor 1 ca activitatea politico-edu- Adunări de dezbatere a activităţii Tovarăşul Nieolae Ceauşescu
i formulate eu accastA omv.ic, i
i consiliul popular municipal a j cativă în rindul membrilor pune clar şi deschis proble
: lio'Arit ss\ Încredinţeze cc(A- ■ de partid, a celorlalţi co ma educaţiei ! Măsurile ela
: (cililor salariaţi din intrepriu- j operatori sâ sc desfăşoare poSitico-educative borate trebuie sâ le mai ci
i denie ţi instituţiile de pe teri- ■ ren iru Întreprinderea icriio rialA de aprovizionare din l>eva s-a construit un nou sediu, in
i loriul municipiului lucrArllc j în lumina amplului program tim chiar dacă le-am mai
: de sApAiuri pentru instalarea | elaborat de tovarăşul Nieolae citit de 2-3 ori, pentru câ »tr. Depozitelor. O dara cu m utarea aici, întreprinderea va avea la dispoziţie spaţii mai mari şi
: unei conducie eu diametrul dc ; Ceauşescu, secretarul gene vom găsi în ele drumul pc mal bune de depozitare a diverselor produse. ^ Foto : IV. GHEVA
: .TiiO mm pc distanta Autoscr- ;
: vlee — strada Dorobanţilor. \ ral al partidului. că n-au ţinut seama de o- ciu. Vă dau numai exem care sâ mergem. Acest drum
i IncA din prima zi a lansArii { îndemnul la discuţii des bosealâ pentru ca recoltatul plul de la cultura sfeclei : trebuie să-l arătăm şi copi
i acţiunii, ieri, 13 august, au | chise. sincere l-a dat însăşi ilor noştri. Să le spunem
• rAspims prezent imillc intre- \ orzului şi al griului să se e- preşedintele cooperativei a
• prinderi -li instituţii. Uncie : informarea făcută de biroul fcctueze la vremea oporUi- zis : „şi eu iau sfeclă de za cum era înainte în satul
: dintre ele — întreprinderea de ; organizaţiei de bază, care a nă, înscriind chiar însemna hăr la prăşit", la fel nu spus nostru, cînd nu găseam aici
: consirur|ii forestiere. Inspee- ■ analizat partinic munca des decît sare, oţet şi nasturi, P A G IN A A ll-A
; (oralul judeţean rlc miliţie, in- ; te depăşiri la producţia pla şi brigadierii. ICi, şi dacă am
: ircpijiulerea de industrie loca- | făşurată pentru educarea nificată Comuniştii Dorica văzut aşa, care dintre noi punîndu-i sâ compare cum
: IA. — ţi-au aebllai aproape in i polilico-ideologicâ a mem am crescut noi şi CLim cresc
: întregime obligaţiile incA din ; brilor de partid. La ora cînd Blagn, Sofia Benko, Petru am pLilut sta de-o p a rte ! ci
! prima 2l. dezbateau problemele edu Filimon, Iosif Lobonţ. Sil Câ, dacă tovarăşii din con
: E nştcpllilâ ţi cunlribu- j via Magda, Vuţica Mărunt ducerea coopera li vei ne-au R itm u ri hunedorene
: ţia celorlalte, pentru a rezol- \ caţiei comuniste, cooperato
: va o probicmA urgeotA h mu- i rii brigăzii I de Ia C.A.P, şi mulţi alţii au fost prin dat exemplu, apoi era mal
: niciplului. Rapolt sc puteau tnîndri şi tre primii la executarea lu mare ruşinea ca noi sâ nu (Continuare in pog. a 3«o|
cu rezultatele muncii depu crărilor dc întreţinere a cul răspundem ! Aşa vom reuşi