Page 46 - Drumul_socialismului_1971_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 163 ® SIMBÂTĂ 16 AUGUST 1971
5C« IB <• u i r T I w mmuJgUM

,rNoi vrem ca arta şi literatura

să fie puse în slujba poporului,

să se scrie şi să se creeze pentru

clasa muncitoare, pentru ţărănime,

pentru intelectualitate, pentru

n i /
•
•
toţi oamenii muncii .
N /C O M E C EAUŞESC U, (din E xpu ne re a ia c o n ­
sfă tu ire a de lucru a a ctiv u lu i de p a rtid d in d o m e ­
n iu l id e o lo g ie i şi a l a c tiv ită ţii p o litic e şi c u ltu ro l-e -
ducotive).

CEfiAMCA BE CBIRŞA
' 1
HARALAMB ZINCĂ
Revoluţia Balada LA M M CONFRUNTARE

Şl A FOST august 1944 BE LA CÂIMRESTI

In galaxia, noastră,
Veacurile împovărate românească,
de lupte, strămoşii vieţiulosc In cadrul festivalului fol­ '70", organizat -la Slbîa, aceas­
ta a obţinut premiul al 2-lea,
ORA de zbucium, ştiute taine-a cloric „Cîntecele Oltului" or­ eonfirmînd pentru prima oară
in roşii stele,
ganizat
de aşteptare
sta­
pitoreştile
în
ce
valoarea
unei ceramici
Govora, Olâneştl
ţiuni
primăverii mele
s-au urnit
şi
flămînde de dreptate. plecată-n drumuri lungi Câlimâneştî s-a adăugat în păstrează elemente vechi, de
Prin poarta istoriei, acest an pentru prima da­ tradiţie, atît în formă cît şi
„...am stat de vorbă cu brăzdat de jertfe, dar susţi­ arc de triumf, să se-mplinească. tă şi un interesant tîrg In culoare. Atunci blidele e­
sule de participanţi la în­ nut de încrederea in invin­ proletarul trece biruitor. In galaxia, noastră, de ceramică intitulat sim­ xecutate de meşterul Vâlean
făptuirea actului istoric de cibilitatea cauzei lor, a co­ Partidul comuniştilor românească, bolic „La cocoşul de Horezu", Borza evidenţiau un decor
la 23 August 1944 — luptă­ muniştilor. poartă steagul revoluţiei. pămînt de datini, ce s-a bucurat de un deose­ spontan realizat, de mare ex­
tori comunişti şi antifascişti, Glasul arhivelor zguduie. Chemarea lui cutezătoare legendare brazde, bit succes, demonstrind vita­ presivitate în care motivul
generali, ofiţeri şi soldaţi, Monitorul oficial înregistrea­ îndeamnă Ia cea mai Partidul-soare, litatea şi măiestria unor meş­ dominant era cel solar, spe­
veterani ai războiului anti­ ză pentru 23 August 1944 sfîntă luptă din cîte viu străluminează. teri grupaţi In cooperative cific numai acestui centru
hitlerist, foşti conducători ai 13 condamnări la moarte, 12 au fost pe pămint ; sau continuatori în vetre stră­ ceramic.
unor partide burgheze. la muncă silnică, 3 la 5 ani lupta împotriva împilării, In galaxia, noastră, bune a unei arte pline de Şl la Câlimâneşti, autenti­
Am răscolit arhive, am de muncă silnică. Bilanţul lupta pentru ca omul să românească, poezie, de cintec şi culoare. citatea, coloritul viu, cald al
studiat nenumărate docu­ anilor războiului înscrie a­ fie om. La acest tîrg, ceramica din urcioarelor de Obîrşa, execu­
mente, am citit mii de pa­ lături de ravagiile frontu­ Putrede ziduri, de oameni centrul de olărit Obîrşa, (Ju­ tate într-o formă specifică,
gini de memorialistică lui şi alte monstruozităţi: cetăţi colbuite de îndrăgiţi pe nemurire deţul nostru, aflîndu-se pen­ deosebit de Interesantă s-au
Mărturisirea autorului, 108 000 persoane judecate, nedreptate, se surpă de Dunăre, Carpaţi, tru a doua oară într-o con­ impus Asupra lor, meşte­
preambulul fntilnirh cu car­ peste 86 000 bărbaţi condam­ de Maramureş, fruntare de anvergură cu pu­ rul olar Nieodim Borzea a
tea. înseamnă o profesiune naţi pentru dezertare, nesu­ cînd mîini de uriaş dat numeroase explicaţii pri­
de credinţă şi o succintă, punere, ncrăspuns la ordin, ’nnlţâ steagul de purpură de Olt, de Crişuri, ternicele şi vestitele centre de
dar de esenţă caracterizare sentinţe date în contumacie. precum sîngele celor ceramică de la Horezu, Vlă- vind tehnica de lucru, ele­
a volumului. Şi a fost ora Numai în prima jumătate a nebiruiţi. de păduri şl doine, deni, Corund, Ohaba, a stîrnit mentele de decor.
„H" este letopiseţul eveni­ anului 1944, 522 de persoa­ înainte, se aude din Partidul stîncâ-i şi şi de această dată interesul Următoarea confruntare a
mentului de crucială însem­ ne au fost condamnate la zare în zare izvor de viaţă. specialiştilor şi al publicului, ceramicii dc Obîrşa vn avea
nătate in existenţa naţiunii 2 800 ani de închisoare. rostirea dîrzâ venit din multe colţuri ale loc de data aceasta la Deva.
române — insurecţia arma­ Capitolele „Enigma orei a partidului, In galaxia noastră, ţării în frumoasa staţiune de în toamna acestui vin, cu pri­
tă. „Cronicarul" urmăreşte mH", „Arestarea din „Salo­ înainte către ceea cc românească, pe malul Oltului. Amintim lejul Festivalului culluiol-ar-
„făurirea unei imagini cit nul Galben", „Cinci Ore fă­ trebuie să împlinim ; largi curcubeie-şi nici că în anul 1970, în ca­ tistic „Sarmis ’71".
mai reale a unuia dintre ră guvern" condensează, in înainte şi lumina desfăşoară falduri, drul festivalului „Cibinium I. ŞEU
cele mai dramatice şi mai peste 100 de pagini, momen­ revoluţiei se revarsă
pasionante momente din is­ te a căror semnificaţie di­ puternică, plinindu-se
toria modernă a României". latează dimensiunile timpu­ învăluind deopotrivă
El invită prin modalitatea lui : pregătirea semnării ar­ cer, ape şi pămînt. din galben
de abordare a subiectului — mistiţiului, acţiunile parti­ înainte, roata istorici şi albastru 0 variantă a „Mioriţei"
un film simultan desfăşurat dului comunist care, „apre­ se află in miinţle noastre, din flori împurpurate,
pe mai multe planuri, sec­ ciind în mod realist şansele zilele ne sînt In galaxia, noastră,
ţionat istoric de evenimente, planului pe care-l concepu­ fără de număr, românească,
personalităţi, cHase şi literar, se şi pe ale cărui linii di­ pretutindeni să dăm Partidu-i culeasă in zona pădurenilor
de interpătrunderea docu­ rectorii se mişcau cercurile putinţă florilor să strălumina,
mentului inedit cu confesiu­ palatului... trecu de îndată prindă viaţă gînd
nea directă şi naraţiunea la mobilizarea întregului său şi pămîntul ţârii,
proprie, condensată memo­ activ de partid, iar prin el înainte 1 şi faptă. De curind, prin interme­ Turmă mai frumoasă / Şi
rialistic — la un dialog spi­ la mobilizarea maselor pro­ Partidului RADU SELEJAN diul unei scrisori trimise la mai număroasă, I Albă şi li-
ritual de puternice valori e­ letare". STAN RADU redacţie, profesorul Ion Ma- Tioasa, / Grasa şi lăptoasă, /
moţionale. Deschiderea căr­ Impresionează, fn capito­ rinescu, cunoscut pentru De mioare mari / Cu mieii
ţii e argumentată de autor lele următoare, formidabila Sinteză supremă preocupările sale pc linia sugari, / Ca cel ardelean /
prin complexitatea eveni­ declanşare, cu precizia celui Imens şi înalt trunchi culegerii şi studierii folclo­ Cu flori pe cheptar I. înţe­
mentului prezentat, prin a- mai verificat mecanism, a Cu rădăcinile adînc înfipte Soarele patriei rului hunedorean, ne infor­ legerea bacilor vrăjmaşi are
dîncimea „adevărului vie­ puterii comuniste, entuzias­ In această vatră strămoşească. ma că vizitînd ţinutul pă­ loc „Sub perdea de lună, /•
ţii" care aşteaptă noi son­ mul şi ordinea cu care deţi­ Zbor neîntrerupt, durenilor din Munţii Poiana Cu stele cunună", imagine
dări, noi modalităţi de a­ nuţii politici de la Văcăreşti Arc incandescent, Ruscăi cu echipajul de e­ extrem de expresivă şi in
bordare, completări. acţionează la vestea înche­ Lumină ce curec De nu i-aş vedea radiind străluciri levi „Mugurelul" de la Şcoa­ acelaşi timp simbolică, pre­
Pnrcurgxnd cele 11 capito­ ierii armistiţiului, masiva Peste această demnă reprezentare Pe cei ce te scaldă-n lumină, la generală din Boşorod, în vestitoare a morţii.
le a'le cărţii, cititorul retră­ înrolare şi acţiune de elibe­ A patriei, Cu soarele roşu-n priviri cadrul expediţiei. „Cutezăto­ In varianta culeasă dc
ieşte atmosfera ftebrilă a rare şi apărare a gărzilor Şi bobul de grîu rii", a cules dc la baciul profesorul Ion Marincscu,
pregătirii marelui eveni­ patriotice, bucuria primului De douăzeci dc milioane. MIRON jIC Florea Pătrău, de 62 de ani, momentul dialogului dintre
ment, dncordările de secun­ ziar legal al partidului ca Sau porumb pe retină, cioban la o stină din satul cioban şi oaia năzdrăvană
de, ore, zile ale cotnuniştilor, şi pregătirea lui conspirati­ De nu i-aş cunoaşte, aşa cum îi ştiu, Plop, judeţul Hunedoara, o care trebuia să-l prevină nu
lamentările penibdle ale ul­ vă. Decupajele „Din presa Vorbind a ogoarelor limbă, variantă locală a baladei apare. Astfel, actul asasină­
timelor zile de putere anto- vremii", intervenţiile directe Aici, tinde arde mai viu pastorale „Mioriţa". Varian­ rii se produce mult mai re­
nesciană ori neputincioase­ alte participanţilor la istori­ Rodnicie Şi cuget şi faptă ta, apropiată ca întindere pede, în chip mişelesc. ceea
le cramponări ale baronului cele înfăptuiri din August şi realizare artistică dc cca ce ne trimite cu gtndul la
Manfred von Kiăinger, ge­ ’44 cuprinse in rubricile Cc lumea o schimbă, culeasă de Alecsandri şi balada „Toma A li moş". Cli­
neralilor Hanserţ, Gersten- „Povesteşte...", documentele Crengile pomilor se-apleacâ De nu.i-aş pricepe pc semenii mei Russo, fixează acţiunea In­ nele, prieten apropiat al n-
berg şi Friessner. se alătură naraţiunii auto­ In taină dăruind roade pămîntului ; Cum luptă să-şi crească mlădiţa. tr-un mediu specific ardele­ mului, cade şi el ucis de a­
Autenticul relatlirii îşi gă­ rului creînd, cu cea mai au­ Plutesc peste cîmpuri parfumuri de copt, Izvorul de unde să-I iei nesc, sugerat în primul rînd ceeaşi mină şi armă vicle­
seşte puncte de sprijin nu tentică putere a evocării, Mirosuri duleegi dc fînetc cosite De n-aş fi gustat prin particularităţile fone­ ne. Comuniunea om-animal
mimai în documente „cal­ zbuciumul, fericirea şi sa­ Şi de grîu nămeţit în ham bare; Din adînc, Mioriţa ? ! tice, prezenţa unor cuvinte este deosebit de puternică
de*', ci Şi in evocările voit crificiul acelor zile. „Atenţi­ Belşug. Dar ştiu vechiul cintec, din munte adus, tipice zonei pădurenilor. In Păstorul cerc oilor sale să-l
întrerupte, ale celor mai di­ une ! Lăsaţi aparatele des­ Rotunde acelaşi timp, autorul speci­ îngroape „La un colţ de stî-
ferite medii. De la fila de chise !", „Misiunea avionului Şi pline Şi zorii încinşi, cum e para, fică că unul dintre păstori nă... I Să-mi puneţi la cap t
calendar asupra căreia fie­ „Lockhcd-10", „Achtung ! Mustesc Purtaţi decît veacul mai sus, este ardelean, cel care de alt­ Fluieraş de fag. / Mult 2 ice
care şi-a oprit privirea, de Bombardaţi Bucurcştiul !", Roadele pomilor Cum cere partidul fel va fi ucis. O primă pre­ cu drag... încheierea varian­
la semnalul porturilor dc fiecare capitol consemnea­ Kăspîndind îmbătătoare chemări. Şi-i leagănă ţara 1 zentare a acestuia redă mo­
radio româneşti ascultate, la ză, cu forţa autenticului, ac­ E anotimpul fierbinte al împlinirilor \ Cunosc pe slâpînii acestui pămint, tivul pentru care este invi­ tei este redată prin acelaşi
fel, pretutindeni, de la co­ te de eroism colectiv ori in­ Pricep cît de dragă le este diat de ceilalţi doi : „Nime episod al măicuţei bălrine
tidianul Acelei Thle care în­ dividual, puternicul suflu Sc-naltâ, strălucind pc chipuri nu mina, / Nime cobora, f care-şi caută fiul ucis.
cepuse „cu un evr adînc şi patriotic care descătuşase, De noi aşezări româncşli, Viaţa — dc-aceca le cînt
un soare fierbinte", „o zi ca la chemarea partidului, for­ Roadele primului August Douăzeci şi Trei Frumuseţea şi zborul
toate celelalte” şi cu aceleaşi ţa poporului, a cărui luptă Şi ţara întreagâ-i o vară ! Spre-nahcle creste !
enervant de imperturbabile dădea in zilele imediat ur­
afişe şi pină la epocalele mătoare lui 23 August di­ ILEANA LASCU AUREL CAMPEANU
răsturnări pe cane tot Ziua mensiunile de granit ale
Aceea le înregistrează, scri­ consolidării victoriei ciştiga-
itorul găseşte priilej să ne te. Şi, ca un ecou ale cărui
facă vie activitatea tipogra­ reverberaţii se amplifică
fiei clandestine a gazetei pa­ mereu, ultimele file consem­
triotice „România liberă" e­ nează, din nou prin docu­ „ C o n c u r s u l u m o r iş t ilo r 11
ditată de Partidul Comunist mente. comentarii ale im­
Român, „liniştea" reşedin­ portanţei actului de la 23
ţei de la Snagov, frămîntă- August 1944 prezente in pre­ In scopul stimulării crea­ ză (schiţe, pamflete, foiletoa­ mint, sănătate, cultură etc.),
rile din Casa Nouă a rege­ sa mondială. ţiei umoriştilor, al promovă­ ne, scheciuri, momente comi­ ţiunea „Pentru concursul u-
lui ori buletinul european Faptele suit mai puterni­ rii unor creaţii valoroase ale ce etc.) şi in versuri (poezii să combată manifestări nega­ moriştiloi". Tuturor partici­
al urgiei hitleriste. Se fn- ce decit fabulaţia, adevărul genului, Comitetul judeţean tive din viaţa, din activitatea panţilor !i se vor acorda di­
tiine.se, la distanţe de para­ istoric dă viabilitate şi ma­ pentru cultură şi artă, Casa satirice, fabule, epigrame unor cetăţeni certaţi cu mo­ plome de participate, iar cele
grafe, sentimente şi destine ximă audienţă operei de ar­ etc.), fiecare membru avînd rala, abateri dc la normele mai bune lucrări vor fi pre­
divergente, idealuri şi vi­ tă. Este concluzia care se judeţeană a creaţiei populare dreptul să se prezinte în de convieţuire civilizată ş.a. miate şi publicate Finala
suri Sterpe, frinturi grăitoa­ impune cu pregnanţă la ci­ organizează un concurs al u­ concurs cu un număr nelimi­ Lucrările, dactilografiate în concursului va avea loc in
re. argumentate dc puterea tirea cărţii lui Haralamb moriştilor )o care pot parti­ tat de piese. Tematica lucră­ două exemplare, vor fi trimi­ cadrul celei de-a doua ediţii
documentului — din activi­ Zincă. cipa membri ai Uniunii Scri­ rilor trebuie să vizeze aspec­ se pînă la data de 1 septem­ a Festivalului eultural-artistic
tatea unor partide, toate I. BRADEANU J itorilor, cercurilor şi cenaclu­ te din activitatea diferitelor brie 1071 pe adresa Casa ju­ „Snrmis" (19-2G septembrie
contrapuse mersului sigur, rilor literare din judeţ, pre­ sectoare de muncă (industrie, deţeană a creaţiei populare —
cum şi creatori individuali. agricultură, institut îi ale ad­ Deva, slr. Mihai Eminescu, nr. 1071), în cadrul unui recital
{_____________________________ ____________________ J Se primesc lucrări in pro­ ministraţiei de stat, învăţă- * i 17, telefon 123-13 — cu men­ public.

figură de calator tai

Cel pe care George Câli- lumii”. Tînărul transilvănean care o făcea greu accesibilă, Cele 8 epistole închinate vremea la Paris dansînd ieşti. In această perioadă, pu­
nescu îl defineşte în a) său trece munţii, în Ţara Româ­ cartea nu s-a bucurat de o Parisului prezintă o imagine „can-can" („nimic mai lasciv, blică o lucrare de gramatică loslf Tellmann — „Turnurile lumlnU* (din expoziţia „Omagia
compendiu al Istoriei litera­ nească, unde timp de trei ani circulaţie prea largă in rîn- interesantă şi plină de pito­ mai obscen, mai schimonosit ce constituie prima încercare minerilor*).
turii române drept un fe­ este, pe rînd, practicant la durile cititorilor. Abia în resc a „noului Babilon". I. ca acest salt”). de a introduce într-unul din
nomen uman interesant a cancelaria administrativă din 1910, Nicolae lorga, cu spiri­ Codru Drâguşanu asistă aici la După cîleva luni de şedere principate tezele lingvistice
văzut lumina zilei în satul Călăraşi, slugă şi ţîrcovnie al tul său iscoditor şi entuziast, strămutarea rămăşiţelor lui în capitala Franţei, I. Codru ale şcolii latiniste.
Drăguş, din Ţara Făgăraşului, protopopului Andrei din ace­ mărturisind „bucuria de a în­ Napoleon Bonaparte şi îl sur­ Drăguşanu trece prin Pas de Participă activ la revolu­ Poşta literara
probabil în anul 1818. De­ eaşi localitate, preceptor de via Un scriitor", l-a prezen­ prinde „plînsul şi’ entuzias­ Calais şj poposeşte în .metro­ ţia din 1848 din Ţara Româ­
prinde primele slove cu das­ ]imba germană al feciorilor tat într-o ediţie nouă, căreia mul poporului, care, toată zi­ pola de comerţ universală" nească, fiind unul din comi­
călul din sat, apoi îşi conti­ unui boier Sache, de la Tîr- i-a dat o prefaţă substanţia­ ua ce ţinu ceremonia fune­ — Londra Ceea ce-1 impre­ sarii de propagandă numiţi Nicolac Donovici — Deva. şită ni se pare poezia .Parti­
nuă şcoala la Orlat, unde govişte (unde în schimb în­ lă, lăsînd tipografului C. On- bră. pe cale dc o milă, înde­ sionează în mod deosebit pe de Bâleescu la Prahova. Eşe­ Fără îndoială, versurile dv. dului" din care redăm o stro­
nuiaua era metoda educativă vaţă limba franceză), elev !a ciul sarcina de a transcrie sat să se strivească, nu mai călătorul nostru este sobrie­ cul revoluţiei îl obligă să redau sentimente sincere, fru­ fă : „Părinte drag, din glasul
in floare, iar de acolo trece colegiul Sf. Sava, secretar al cartea în stilul literar al vre­ înceta strigînd i Vive l’Empe- tatea şi spiritul practic al treacă în Transilvania moase. E bine însă să încer­ noilor vlăstare, / Din măre­
la şcoala grănicerească din unui boier muntean. mii. i eur ! (să trăiască împăratul) poporului englez, realizările După revenirea în ţinutul caţi să le şlefuiţi, dîndu-le o ţia ţârii-nfloritoare, / Se-nal-
Viştea de Jos. Vara. ea toţi In această ultimă localita­ Colindînd Europa în cali­ şi el mort de douăzeci de tehnice ale Marii Britanii. natal, ocupă o seric de func­ formă poetică. La început va ţâ mulţumiri, se-nalţă imnuri
feciorii drâguşeni, păştea vi­ te, împreună cu patronul său, tate de însoţitor, secretar sau ani !". Şirul peregrinărilor lui I. ţii administrative pînă la cea fi mai greu pentru că aşa du­ sfinte, / Făgăduim — noi slo­
ţeii şi ducea porcii la jir în însoţeşte pe domnitorul Ale­ curier, peregrinul transilvan Palate somptuoase, bulevar- Codru Drâguşanu nu se între­ de vicc-câpitan de Făgăraş, pă cum vă exprimaţi $i dv. va ţi-o ducem înainte".
pădure, dar găsea timp şi xandru D. Ghida într-o călă­ surprinde aspectele familia­ di largi şî jocuri de apă In­ rupe însă la Londra. Se re­ folosind întreaga sa autorita­ (redăm parafrazat) „urcuşul pe Aurel Manta — Hunedoara.
pentru lectura cărţilor popu­ torie făcută incognito în A­ re şi zilnice ale locurilor cintă ochiul peregrinului, întoarce la Paris, vizitează te pentru înfiinţarea de şcoli care aţi pornit nu e -prea u- Deocamdată, ceea ce ne-aţi
lare „Alexandria" sau „Ar- pus. Trecerea graniţei pe la pe care le străbate, notează, dar tot el vede şi cea­ insula Elba, ajunge la Nea- româneşti, iar în calitate dc sor". Satisfacţiile însă nu vor trimis e doar o simplă înşi­
ghir şj Elena" şi cultiva — Supanec spre Viena (octom­ de multe ori cu umor. impre­ laltă faţă a Parisului pole (unde se satură de ma­ deputat dc Haţeg militează în intîrzia să apară. ruire de gînduri redate în
după cum singur mărturiseş­ brie 1838) a însemnat înce­ siile sale cu privire la psiho­ care „e una din cloa­ caroane) şi de acolo la Pe- dictă pentru promovarea lim­ Poinpilia Grccu — Bâţălor strofe de patru versuri, fără
te — „studiul, lectura şi me­ putul unui lung şir de călă­ logia şi felul de viaţă al po­ cele omenirii, in care clasele tcrsbuhg, însoţind în calitate bii române în administraţia (Călan). Idem. rimă, care nu spun prea mul­
ditaţia de singurătate". torii pe care I Codru Drâgu- poarelor cu care vine in con­ sociale prezintă mizeria şi de­ de curier o familie rusească. Transilvaniei. N. II. — Baru. Ne scrieţi că te.
Fire aventuroasă şi nesu­ şanu ie va înfăţişa cititorilor tact. gradarea speţei noastre. în­ Străbate apoi numeroase ora­ Ion Codru Drâguşanu moa­ sînteţi elevă şi că aţi absol­ A. M. — Călan. „Norul" dv.
pusă constrîngerilor, I. Codru sub forma unor scrisori in­ La Roma, cu emoţia dc ar tocmai ca şi luxul rafinat şi şe din Germania. F.lvetia şi re la 28 octombrie 1884, Ia vit clasa a Vllf-a. Se vede este extrem de transparent.
Drâguşanu părăseşte, la vîr- ii.ânuncheate in volumul ,,Pc delean şi latinist, contemplă pompa superbă în ultimul Italia. Sibiu, lăsînd în urma sa unul şi din versurile dv Unele Nu credem eâ va aduce ploa­
sta de 17 -ini, cancelaria com­ regrinul transilvan sau Epis­ columna lui Traian, vorbeşte grad". Epistolele încetează în iar­ dintre cele mai interesant'' prea aduc cu scriitori consa­ ie Vă recomandăm ca pe vi­
paniei, unde făcea serviciul tole scrise din ţări străine u­ cu admiraţie despre capodo­ Civilizaţia franceză, spiri­ na anului 18-14. volume dc călătorie din cile craţi pe care i-aţi studiat în itor să nu vă mai lăsaţi a­
de copiat Şi „cu zece dinari nui amic în patrie, de In n- pere arhitectonice şi artistice tul revoluţionar a) poporu­ Trei ani mai lîrzîu. în anul s-au scris în literatura româ­ şcoală. Asupra a ceea ce scrieţi tras de strălucirea „Luceafă­
în şerpar, puţină merinde în nul 1823 pînă inclusiv Ifi-lfi", ale cetăţii eterne şi descrie lui francez sînt apreciate cu şcolar 1847 — 1848 îl vom găsi nă a veacului trecut. e bine să vă mai sfătuiţi cu rului11 eminescian şi să vă
traistă, cu toiagul în mină", tom. I, Sibiu, 18G5 cu vervă veselele serbări ale căldură, în contrast cu viaţa pe I Codru Drâguşanu func- Prol. VASILE IONAŞ profesorul de limba şi lite­ pierdeţi propria cărare.
pleacă, „spre 'i cerca rotundul Datorită stilului latinizan» carnavalului. de huzur a celo- care-şi pierd ţionînd ca institutor la Plo­ Arhivele statului Deva ratura română. Mult mai reu­ RED.