Page 49 - Drumul_socialismului_1971_08

M V ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A !
I

Vesti din tarile socialiste

gl Declaraţie de protest în

legătură cu hotărîrea Franţei

de a continua experienţele
i I
nucleare în Pacific
!
g Vietnamul de sud J

n Cadran, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5164 DUMINICA 15 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI

in întîmpinarea măreţei sărbători Rodnicie în DE « II A TOVARASUEUI

abatajele
Muncă entuziastă,

de la Lonea

In abatajele minei Lo­
angajare plenară pentru nea, brigăzile de mineri
dau in aceste zile, premer­
gătoare măreţei sărbători
dc la 23 August, bătălia
pentru obţinerea unor re­
zultate care să le facă
amplificarea succeselor cinste. Fruntaşi in întrece­
re se menţin în continua­
re minerii de la sectoarele In cursul zilei de sîmbâtâ, care trăiesc şi muncesc pc viaţă a directivelor stabilite
V şi I, care au extras de tovarăşul Nicolae Ceauşeseu, frumoasele meleaguri ale de Congresul al X-lea al par­
la începutul anului peste şi soţia sa. Elena Ceauşeseu, Harghitei, au venjt în întâm­ tidului.
n economie aproape 10 000 tone dc căr­ împreună cu tovarăşii Manca Ceauşeseu, dînd glas Nicolae răşului Nicolae Ceauşeseu, ce­
pinarea tovarăşului
Aducînd un cald salut tova­
prevederile de plan la zi
Mănescu, Paul Niculescu-Mi-
senti­
Mihai Gere, a făcut o vizită
bune. Demn de remarcat zil, Janos Fazekas, Iosif Banc, mentelor de recunoştinţă şi lorlalţi conducători de partid
înaltă preţuire pe care le nu­
şi de stat. locuitorii din cu­
este şi faptul că producti­ de lucru în mai multe locali­ tresc faţă de Partidul Co­ prinsul judeţului Harghita,
vitatea medie pe abataj la tăţi din judeţul Harghita. munist Român, faţă de con­ strîns uniţi in jurul partidu­
ducerea sa, faţă de politica
Uzinele
Laminate mal multe, sectoarele respective a siderurgice de la Vlahiţa, În­ sa înţeleaptă pusă in întregi­ lui. şi-au reafirmat încă o
Au fost vizitate
Creşterea accentuată a pe post, reduetndu-se şi treprinderea Tehnoutilaj şi Fi­ me în slujba înfloririi necon­ dată, cu deplină tărie, legâ-
crescut cu peste 130 tone
de bună calitate preţul dc cost al tonei dc latura de bumbac din Odor- tenite a patriei pe calea dez­ mîntul lor de devotament fa­
ţă de scumpa noastră patrie,
voltării multilaterale a socie­
heiul
Casa copi­
Secuiesc,
cărbune extras cu aproape
productivităţii muncii 3,5 lei. lului şi Complexul co­ tăţii noastre socialiste. Republica Socialistă România,
Colectivul laminorului „750" are un rol hotăritor Dintre brigăzile de mi­ operaţiei meşteşugăreşti Stră­ In localităţile vizitate au hotărîrea neţărmurită de a
în alimentarea ritmică şi în sortimentul cerut cu neri care şi-au adus din duinţa. din Cristurul Secu­ avut loc entuziaste adunări întări unitatea şi prietenia
pe şantierele T.C. Deva semifabricate Q laininoarclor finisoarc de la Hune­ plin contribuţia la înscrie­ crare a lemnului din Gălâu- populare, în cadrul cărora frăţească între oamenii mun­
de
prelu­
iesc, Combinatul
secretarul general al partidu­
dc
cii români, maghiari şi
rea acestui frumos succes
doara şi în aprovizionarea altor uzine din tară cu
(aglc, bramc şi platine. Conştienţi de această sarci­ se numără cele conduse de ţaş, oraşul Toplita, Şantierul lui s-a întîlnit cu zeci dc mii alte naţionalităţi, pentru edi­
Creşterea accelerată a productivităţii muncii pe nă, comuniştii de la „750" — între care Gheorghe Marin Cubăr. Clement Bîr- fabricii de mobilă şi ţesături de locuitori — muncitori, in­ ficarea cu succes a societăţii
şantiere constituie în actualul cincinal unul din Stanciu, Viorel Rarbu, Ştefan Suciu. Ioan Vladu, Ni- lut. Ioan Solovan, Ioan Mi- pentru mobilă din Gheor- gineri. ţărani cooperatori, in­ socialiste multilateral dezvol­
factorii determinanţi pentru scurtarea datelor de colae Pascu, Laco Elemcr şi Qlţii — acţionează cu clea, care au realizat sub­ ghieni, Combinatul minier de telectuali, tineri şi vîrstniei tate.
execuţie şi punerea la timp în funcţiune a noilor eforturi sporite pentru creşterea producţiei de semi­ stanţiale depăşiri de plan. la Bălan, filatura, amplasa­ — români şi maghiari. Pretutindeni, in uzine şî
mentul viitoarei uzine de pie­
obiective industriale şi social - culturale, pentru fabricate de calitate superioară. Succesul minerilor din se auto. precum şi noul spi­ In cuvîntările rostite Ia a­ fabrici, ca şi la adunările
realizarea exemplară a programului de investiţii. In cinstea măreţei sărbători de la 23, August, co­ Lonea se încadrează orga­ tal din Miercurea Ciuc. ceste adunări, tovarăşul populare, dialogul secretaru­
Acest imperativ genera] se exprimă concret, în cazul lectivul de la .750" raportează cu mindrie că a rea­ nic in salba realizărilor oa­ Nicolae Ceauşeseu a adresat lui general al partidului cu
Trustului de construcţii din Deva, prin sarcini lizat peste prevederi mai bine de 10 000 tone lami­ menilor muncii din jude­ Pretutindeni, localităţile tuturor locuitorilor felicitări masele, cu activul de partid
deosebit de mobilizatoare pe linia sporirii forţei pro­ nate şi a economisit peste 300 tone de metal. La baza ţul nostru, prin care trans­ erau în haine de sărbătoare. pentru rezultatele bune obţi­ şi din economia judeţului, a
ductive a muncii. Este elocvent faptul câ in acest acestui succes de prestigiu se află preocuparea co­ pun în fapte sarcinile tra­ Pe frontispiciile clădirilor e­ nute în producţie şi le-a urat prilejuit ample discuţii si a-
rau arborate drapele ale par­
prim an al cincinalului pe ansamblul trustului tre­ lectivului. în frunte cu comuniştii, pentru creşterea sate dc partid, aducînd tot­ noi succese în activitatea pe nalîze asupra preocupărilor
buie să se obţină o productivitate a muncii superioa­ indicilor de utilizare a agregatelor, reducerea con­ tidului şi statului. Pe mari care o desfăşoară pentru în­
ră cu 9,63 la sută prevederilor anului trecut. sumurilor specifice şi îmbunătăţirea calităţii lami­ odată şi omagiul lor mă­ pancarte se aflau înscrise in făptuirea sarcinilor planului actuale şi de perspectivă ale
— Cum au asigurat conducerea trustului, specia­ narelor. reţei sărbători a aniversă­ limbile română şi maghiară cincinal. locuitorilor de pe aceste me­
liştii, colectivele şantierelor îndeplinirea sarcinii dc rii eliberării patriei. urările : „Trăiască Partidul •Cu nestăvilită bucurie, par­ leaguri, tn vederea îndeplini­
Comunist Român", „Ceauşeseu
creştere a productivităţii $i în ce. mod se reflectă ticipanţii la adunări şi-au ex­ rii în cele mai bune condiţii
aceasta asupra creşterii eficientei generale a activi­ — P.C.R.", „Bun venit in primat deosebita satisfacţie a măreţelor sarcini înscrise
tăţii de construcţii-montaj ? Am adresat această mijlocul nostru, iubiţi con­ pentru faptul de a primi in In prevederile actualului plan
ducători de partid şi de stat”.
întrebare mai multor cadre de conducere, specialişti mijlocul lor pe conducătorul cincinal în toate sectoarele
şi maiştri, reuniţi la recenta adunare generală a Numeroase ghirlande de flori, iubit al întregului popor, to­ de activitate. Totodată, întîl-
reprezentanţilor salariaţilor d in cadrul trustului. scoarţe cu modele viu colora­ varăşul Nicolae Ceauşeseu, de nirile secretarului general al
— Vreau să încep prin a preciza că pentru anul in te in stilul propriu locului partidului cu oamenii muncit
curs noi am primit sarcini de plan sporite — ne-a împodobesc balcoanele şi fa­ a exprima în mod direct sen­ din această parte a ţârii au
ţadele. Se flutură
declarat ing. Alexandru l.ugojan. directorul T.C. se oferă flori. steguleţe, timentele de deosebită dra­ prilejuit înflăcărate de­
Deva. Unica alternativă pentru a îndeplini aceste goste, înalta preţuire şi recu­ monstraţii ale unităţii de ne­
sarcini, este tocmai sporirea productivităţii muncii Oaspeţii au fost întîmpi- noştinţă pentru activitatea
Aceasta ne-a obligat sâ luăm un complex dc măsuri naţi dc tovarăşul Ludovic neobosită pe care secretarul clintit în jurul partidului, al
Fazekas, prim-secretar ai Co­
pentru creşterea capacităţilor de producţie, folosirea mitetului judeţean Harghita general o desfăşoară în frun­ Comitetului său Central, ale
intensivă a utilajelor, organizarea mai judicioasă a al P.C.R., şi de alţi reprezen­ tea partidului şi statului nos­ aprobării unanime de care se
procesului de construcţii-montaj şi adoptarea unor tanţi ai organelor locale de tru spre binele şi fericirea în­ bucură politica internă şi in­
tehnolocii care sâ a-sigure sporuri de producţie şi partid şî de stat. tregului popor. Ei şi-au expri­ ternaţională a partidului în
productivitate cit mai mari. Zeci de mii de oameni at mat hotărîrea de a munci cu rîndurile întregului nostru
Datorită acestor factori, realizările obţinute în muncii, români şi maghiari, rîvnâ pentru traducerea in popor.
cinstea zilei de 23 August sint îmbucurătoare. Ast­
fel. la construcţii-montaj am depăşit prevederile cu
7,2 la sută. am dat în folosinţă cu 165 apartamente r
mai mult deeît cele planificate. Pe baza folosirii ra­
ţionale a mijloacelor de producţie şi a forţei de
muncă, a extinderii acordului global şi a altor m ă­ 40 de ani de ia apariţia primului
suri. pe primul semestru am realizat o productivi­
tate globală cu 0,91 procente mai mare declt sarcina
planificată, iar productivitatea pe muncitor a fost
depăşită cu 8,16 la sută număr a! ziarului „Scînteia"
— Consideraţi sporurile de productivitate ca fiind
satisfăcătoare, în concordantă cu rezervele şi posi­
bilităţile reale de care dispuneţi ? e împlinesc astăzi 40 ricolului fascist, a pericolu­ (1944), „Buletinul Apărării
— Este cazul sâ precizăm câ rezultatele obţinute S de ani de la apariţia lui războiului, pentru reali­ Patriotice" (1944) şi alte pu­
sînt urmarea directă a. efortului propriu al munci­ — în condiţiile crun­ zarea Frontului popular an­ blicaţii.
torilor, tehnicienilor şi 'inginerilor noştri — a ţinut tei ilegalităţi — a primului tifascist. aspecte privind După eliberarea României
să precizeze inginerul şef. Teodor Negruţiu. Din da­ număr al ziarului „Scînte- confruntarea proletariatului de sub jugul fascist, apăru­
tele prezentate rezultă câ aceştia au adus un aport ia**. eveniment memorabil internaţional cu exploatarea tă legat la 21 septembrie
substanţial la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce în istoria îndelungată de şi fascismul, popularizarea 1044 ca organ de presă al
luptă a proletariatului ro­
le-au fost încredinţate. Totuşi, nu trebuie sâ pier­ mân pentru libertate socia­ Comitetului Central al Par­
dem din vedere faptul câ avem încă rezerve mari, lă şi naţională. tidului Comunist Român,
nefructificate. Numărul mare de absenţe nemotivate In toţi cei 9 ani de apari­ „Seînteia" a devenit princi­
şi învoiri, neutilizarea în mod corespunzător a tim­ ţie ilegală (15 august 1931 — palul purtător de idei în
pului de lucru şi a unor utilaje şi maşini, nivelul a făcut faţă cu cinste unor IM PRESEI lupta pentru mobilizarea
8 octombrie 1940), „Seînteia"
scăzut al calificării unor muncitori şi ncluarea in întregului popor în jurul li­
considerare a mieii mecanizări sînt piedici dar şi ie­ sarcini de mare răspunde­ niei politice promovate de
P.C.R.. pentru obţinerea
şi
z e r e în realizarea unei productivităţi sporite. Aces­ re. In coloanele ei a trebuit A satisfacerea revendicărilor
te neajunsuri se resimt mai ales ,1a şantierul nr. 1 sâ sprijine organizarea, co­
Deva, care este, de altfel, singura unitate din ca­ ordonarea şi conducerea de IE economice ,şi politice ale
dru] trustului care nu a îndeplinit planul producti­ către partid a luptelor des­ maselor muncitoare, demo­
cucerirea
cratizarea ţării.
vităţii muncii. făşurate de masele populare puterii de către clasa mun­
_ Deşi acest lucru n-a afectat nemijlocit darea împotriva regimului burghe- citoare -în alianţă cu ţărăni­
în folosinţă a obiectivelor ce le-am avut planificate, zo-moşieresc, sâ militeze mea.
— a intervenit inginerul şef al şantierului, loan Pir- Colectivul minei Paroşeni tn limpjnA mârca^a sArbâtonre dc la 23 August cu remarcabile succc- pentru Întărirea organizato­ dilferitelor sărbători ale cla­
vu — situaţia este departe de a ne mulţumi. Pe lin- se In creşterea producţiei de cftrbune şl a productivităţii muncii. Ln aceasta contribuie botirltor rică şi ideologică a partidu­ sei muncitoare ş a. Stînd cu fermitate pe po­
br[£&2ile de mineri care utlllzea ză complexe mecanizate pentru susţinerea, tăierea şl transportul lui comunist. Cele 124 de Prigoana cruntă din anii ziţiile principiale ale mar-
(Continuare în pag. a 3-a) cArbunelui din abataje. numere ale „Scînteii" ilega­ dictaturii mi.litaro-fasciste a xism-leninismului. „Seînte­
le reprezintă de fapt un ia" şi-a îmbunătăţit an de
fragment viu din istoria făcut ca „Seînteia" să-şi în­ an, necontenit activitatea, a-
partidului comuniştilor : e­ ceteze, la 8 octombrie 1940, dueîndu-şi o contribuţie m a ­
forturile pentru întărirea sa apariţia. Dar această vre­ joră şi de prim-plan la pro­
ideologică şi organizatorică, melnică piedică nu a în­ cesul construcţiei socialiste
O acţiune de maximă însemnătate pe agenda cooperatorilor de strîngere a legăturilor cu semnat lichidarea presei în ţara noastră.
masele de oameni ai muncii muncitoreşti conduse dc La împlinirea acestor pa­
de la sate şi oraşe, activi­ P.C.R. Lupta „Scînteii" a tru decenii de istorie revo­
tatea organizaţiilor de masă fost preluată şi continuată luţionară, gîndurile celor cc
Stringentă şi depozitarea tuturor resmselor de furaje conduse de P.C.R. lupta de numeroase publicaţii ile­ muncesc în acest domeniu
liberă"
gale ca :
„Presa
pentru închegarea Frontului
activita­
unic muncitoresc,
tea partidului îndreptată (1941), „Buletinul tineretului se îndreaptă spre exemplul
patriot" (1942),
„Buletinul"
Se ştie bine câ îndeplinirea acoperirea deficitului la sor­ tare cu fîn nerecoltat, o se­ trifolicne nefiind realizate în­ servarea prin această metodă spre constituirea alianţei (1942-1943), „România libe­
ră" (1943-1944), „Apărarea"
indicatorilor de plan în sec­ timentul de fibroase s-au luat rioasă râminere în urmă con- că pe toate suprafeţele exis­ a tuturor .resurselor de nu­ dintre proletariat şi ţărăni­ (1942 - 1944), „Chemarea" (Continuare in pag. ,o 3-a)
mea muncitoare, articole le­
torul zootehnic esle condiţio­ măsuri să fîo strînsă întreaga statîndu-se îndeosebi la uni- tente. treţuri disponibile — ameste­ gate de lupta împotriva pe- (1944), „Buletinul Capitalei" ţ
(1944), „Buletinul Capitalei"
nată în măsură hotârîtoare cantitate de paie şi să se co­ tâţile din zona Haţegului. Es­ Dacă în acest an s-au ob­ curi dc ierburi, resturi vege­ gate de lupta împotriva pe­
de modul cum se asigură ba­ sească miriştile. Asemănător te o situaţie care nu mai ţinut rezultate mai bune in tale de la grădinile de legu­ L
za furajeră în fiecare unitate se procedează şi la C.A.P. poate fi tolerată 6ub nici un privinţa extinderii culturilor me etc. In acelaşi timp nu
agricolă. In acest an, cînd se Bobilna, cunoseîndu^se câ motiv, mai ales dacă se are furajere succesive, acestea a- trebuie ignorate acţiunile de
întrevede o producţie de nu­ prin preparare — tocare şi în vedere câ prin întîrzierea eoperind o mare parte din transportare’ şi depozitare a
treţuri fibroase mai scăzută amestec cu melasă — paiele recoltatului, furajele îşi pierd deficitul dc nutreţuri, s-a ac­ întregii cantităţi de paie şi a
dccît în alţi ani, de maximă constituie un nutret ieftin şi din calităţile nutritive, iar in ţionat destul de anemic la fînurilor rezultate cunoscînd PAGINA A ig-A
însemnătate este ca toate re­ valoros în hrana animalelor unităţi se simte acut lipsa de insilozarca furajelor. Doar in eâ se produc pierderi canti­
sursele de furaje sâ fie strîn- aflate la îngrăşat. nutreţuri. Evident, pentru ie­ cîteva cooperative agricole — tative şi calitative irecupe­
se ptnâ la ultimul kg şi gos­ Deficitul însemnat de nu­ şirea din impas se cere ea Ia Sîntandrei, Rapoltu Mare, rabile din cauza lăsării aces­
podărite cu multă chibzuinţă treţuri fibroase pune în faţa atît consiliile populare comu­ Totia şa. — s-au însilozat cî­ tora o perioadă prea înde­
Sînt cooperative agricole un­ conducerilor unităţilor agri­ nale cit şi conducerile C A.P., teva sute de tone de furaje, lungată în eîmp.
de asemenea acţiuni îşi gă­ cole sarcina de a acţiona e­ în perioada actuală cînd vo­ Pentru a înlătura deficien­
sesc realmente materializarea nergie pentru ea toate resur­ lumul lucrărilor în eîmp este realizările reprezentînd mai ţele semnalate în anii ante­
în fapte. Astfel, la C A P. Sîn- sele de furaje existente sâ mai redus, sâ întreprindă ac­ puţin dc 5 procente din pla­ riori în legătură cu asigura­
tandrei. Râcin, Simerin. Ro- fie strînse fără pierderi şi ţiuni de masă, mobilizînd toa­ nul stabilit pe judeţ Ţinînd rea bazei furajere, este de ■ Oamenii de iîngă noi n Ce e nou în
bîlna. Foit ş.a. se află depo­ gospodărite eu grijă. Contrar te forţele existente la recol­ seama de faptul câ nutreţu­ mare însemnătate faptul ca
zitate la fermele zootehnice aşteptărilor însă, deşi timpul tarea şi depozitarea grabnică rile suculente au un rol de­ organizaţiile de partid, con­
cantităţi apreciabile de nu­ este destul de înaintat, nici a fineţurilor de pe toate su­ terminant asupra producţiei siliile populare comunale şi viaţa dumneavoastră @ Informaţii utile
treţuri. De asemenea,, o preo­ pină la această dată nu s-a prafeţele. Aceleaşi îndatoriri de lapte, sc impune ca in fie­ conducerile unităţilor agricole
cupare susţinută pentru asi­ reuşit sâ fie recoltate în în­ care unitate sâ fie analizate sâ manifeste de pe acum o
gurarea bazei furajere se în- tregime (sâ nu mai vorbim revin şi consiliilor de admi­ preocupare asiduă şi să în­ m Vă răspundem la întrebare
tîlneşte şi la C AP. Toteşti- despre transport) fînaţurile nistraţie ale I.A.S., la aceste temeinic posibilităţile de spo­ treprindă măsuTi* energice în
Preşedintele unităţii, Pavel naturale. Cooperativele agri­ unităţi recoltatul fînaţurilor rire a cantităţii de siloz şi să scopul evitării oricărei risipe
ţpunci£ ne spunea câ pentru cole mai au circa 4 000 hec­ naturale şi coasa a doua la se treacă neîntîrziat da con­ de nutreţuri. .