Page 5 - Drumul_socialismului_1971_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Celei de-a 17-a Conferinţe internaţionale

împotriva bombelor atomice

şi cu hidrogen - Bensutkyo

Conferinţa dumneavoastră de seamă la lupta tuturor ritorii străine, desfiinţarea
are loc în condiţiile unor popoarelor împotriva im­ blocurilor militare — obiec­
puternice schimbări în lu­ perialismului şi a politicii tive de a căror realizare de­
me, cînd popoare întregi sale agresive, pentru instau­ pinde progresul in pace şi
se ridică în mod viguros rarea urnii climat interna­ cooperare al umanităţii.
împotriva politicii imperia­ ţional de pace şi prietenie, Ca şi pînă acum, România
liste de asuprire şi dictat, de colaborare şi securitate socialistă va milita cu con­
pentru eliberare şi indepen­ internaţională. secvenţă pentru zădărnici­
denţă naţională, pentru re­ Cursa înarmărilor, acu­ rea politicii imperialiste de
tragerea trupelor străine şi mularea stocurilor de arme dictat, imixtiuni şi agresiu­
lichidarea bazelor militare nucleare şi de alte mijloace ne, pentru încetarea războ­
de pe teritoriul altor state, de distrugere în masă apasă iului agresiv dus de S.U.A.
pentru afirmarea dreptului greu pe umerii popoarelor împotriva poporului vietna­
fiecărui popor dc a-şi hotă­ şi reprezintă un grav peri­ mez şi a celorlalte popoare
rî singur soarta, de a trăi li­ col pentru pacea lumii, pen­ din Indochina, pentru lichi­
ANUL XXIII. Nr. 5 153 MARTI 3 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI ber în pace, fără dominaţie tru viitorul omenirii. Dc n- darea celorlalte surse de
străină. ceea, România consideră că război şî conflict existente
In numele poporului ro­ este necesar să se facă to­ în diferite regiuni ale lumii,
mân, al Consiliului de tul pentru a se pune capăt pentru respectarea dreptului
inalienabil al fiecărui popor
Stat al Republicii Socialis­ cursei înarmărilor. Popoare­ de a-şi hotărî propriile desti­
in prezenta tovarăşului NICOLAE CEÂUŞESCU, nal, adresez un cald şi cor­ rea în afara legii şi lichi­ ne, fără nici un amestec din­
le trebuie să impună scoate­
te România şl al meu perso­
afară
dial salut participanţilor la
darea armei nucleare ! Tre­
cea de-a 17-a Conferinţă in­
lu­
Urînd sneees deplin
ternaţională împotriva bom­ buie interzise folosirea, ,pro- crărilor conferinţei, vreau
dLicerea şi ameninţarea cu
belor atomice şi cu hidro­ arma nucleară I să vă asigur că România, în­
într-o atmosferă sărbătorească, au avut loc duminică, ferinţei. întregului nostru popor, tărirea unităţii tnturor for­
gen. împreună cu urările de
tregul popor român vor ac­
In spiritul
sentimentelor
de,plin succes lucrărilor con­
ţiona şi în viitor pentru în­
România acţionează, alături
In cadrul eforturilor
pe
de celelelnlte forţe demo­
care harnicul şl greu încer­ cratice. progresiste şi Iubi­ ţelor antîimperîaliste în
lupta pentru realizarea ide­
catul popor japonez le des­ toare de pace, pentru înfăp­ alurilor de libertate şi inde­
festivităţile consacrate Zilei marinei spectrului războiului atomic, tuirea de măsuri practice în împotriva ale popoarelor,
înlăturarea
făşoară pentru
pendenţă
domeniul dezarmării gene­
imperialismului,
ale cărui orori le-a
trăit,
pentro o dezvoltare paşnică rale şi, în primul rînd, al colonialismului şi neocoloni-
progresul
alismulni, pentrn
dezarmării nucleare, pentru
şt constructivă, activitatea
lichidarea bazelor militare,
Duminică, prima zi de au­ prelung de trompetă vesteş­ ciul apei îşi fac apariţia o plex domeniu al industriei neobosită, militantă a Con­ retragerea trupelor de pe te­ social, democraţie şi pace
în lume.
gust, In mare, in porturile te sosirea conducătorilor de corabie dacică, apoi o Ii:bur- constructoare de maşini. siliului japonez împotriva
fluviale şi de pe rîurile in­ partid şi de stat în port, lo­ nâ romană. După străvechile In actualul cincinal, flota bombelor atomice şi cu hi­
terioare. pe şantierele de cul de desfăşurare a manifes­ nave, pe mare se avîntă Lin noastră maritimă va fi înzes­ drogen — Gensuikyo — în­ NICOLAE CEÂUŞESCU
construcţii navale, pe navele tărilor. pînzar de pe vremea Iui Mjr- trată cu încă 47 de nave — deplineşte un rol de mare
aflate în largul mărilor si La o comandă, echipajele cea cel Bătrîn şi altul pur- petroliere de pînă la 80 000 însemnătate şi constituie. preşedintele Consiliului de Stat al
oceanelor, marinarii noştri au vaselor ancorate în port pre­ tînd insemnele Moldovei Iui tone. cargouri. mineraliere, In acelaşi timp, un aport Republicii Socialiste România
sărbătorit Tradiţionala Zi a zintă armele pentru onor. Ştefan Vodă. Urmează ..Mă­ nave frigorifice — care Ii vor
marinei. In întîmpinarea conducăto­ rită", navă lansată la apă la spori tonajul total cu 855 900
Ca şi In ceilalţi anî. mani­ rilor de partid şi de stat vine 1834, apoi primul vas româ­ tdw. Volumul mărfurilor
festările centrale ale acestei viceamiralul Grigore Marteş, nesc CLi aburi, „România", dn- transportate va creşte in
festivităţi s-au desfăşurat In comandantul marinei milita­ tînd dm vremea lui Cuza. Şi­ 1975 la 10,5—12 milioane to­ CHEMARE
cadru) generos al portului re, care prezintă raportul to- rul navelor alegorice conti­ ne.
Mangalia. vară.şului Nicolae Ccauşescu, nuă cu şalupa „Rîndunico". Este o remarcabilă realita­
Este o zi însorită. Vasele secreta ml general al partidu­ .şalupă care. în 1877, avea să te faptul că pe întinderile o- adresată tuturor studenţilor ţării de către brigada de muncă
au arborat marele pavoaz şl lui, preşedintele Consiliului torpileze, printr-o acţiune-sur- eeanelor navele româneşti,
ghirlandele multicolore de de Stat, comandantul suprem priză. în canalul Măcin, o na­ încărcate cu produse ale in­
stegulcţe întinse din cnUnrc al Forţelor Armate ale Re­ vă de război otomană. Nava dustriei şi agriCLilturii ţării, patriotică a studenţilor activişti participanţi la tabăra
în catarg imprima portului o publicii Socialiste România. alegorică a primului bric stabilesc punţi trainice de
atmosferă sărbătorească. încă Tovarăşul Nicolae CeaLişescu, ..Mircea". a monitorului flu­ legătură cu lumea, ducînd pe de instruire organizată de U.Â.S.R. la Izvorul Mureşului
de dimineaţă, mii şi mii de însoţit dc ministrul Foiţelor vial „Lahovar.y" completează toate continentele mesajul
cetăţeni din Mangalia, turişti Armate. genera) de armată imaginea unei vechi tradiţii vocaţiei constructive, paşnice
aflaţi )a odihnă, locuitori din Ion loniţă. trece în revistă militare marinăreşti. Simţindu-ne puternic mo­ flaţi în tabăra de instruire rindurîle sale tineretul, îşi
satele învecinate s-au adunat compania dc onoare. Apoi, se­ Prezentul.. Pe apele liniş­ n poporului nostru, contribu­ La Llvezenl se constru­ bilizaţi politic de înflâcăra- organizată de Comitetul E­ exprimă prin grăitoare fap­
Ix' arterele principale, pe ma­ cretarul general nl partidului, tite apar nave moderne. în- ind la intensificarea schimbu­ ieşte un nou obiectiv In­ tele îndemnuri adresate ti­ xecutiv al Uniunii Asociaţii­ te de muncă deplina apro­
rele dig ce închide bazinul împreună cu ceilalţi conducă­ copînd cu vedetele grănice­ rilor de valori materiale în­ dustrial. Fotografia ne pre- neretului şi organizaţiei sa­ lor Studenţeşti din România bare şi satisfacţie faţă de
portului şi la balcoanele mo­ tori, urcă pe pvintea vasului reşti şi terminînH cu nave tre România şi celelalte ţâri zln(A doar un crtmpel al le revoluţionare de către se­ la Izvorul Mureşului, am măsurile propuse de tovară­
dernelor hoteluri ce dau că­ comandant ancorat la chei şi purtătoare de rachete Româ­ ale lumii. muncit de la suprafaţă In cretarii general al partidu­ hotărît să ne constituim în şul Nicolae Ceauşescu pen­
tre mare. Sărbătoarea mari­ adresează tuturor marinari­ nia dispune astăzi de o pu­ ...Sărbătoarea marinarilor timp ce In adlncurl mine­ lui nostru, tovarăşul Nicolae brigadă de muncă patrioti­ tru îmbunătăţirea activităţii
narilor, a celor care. stăpî- lor felicitări cu prilejul Zilei ternică flotă militară, capabi­ este întregită de demonstraţii rii îşi croiesc drum «pre Ceauşescu, cu prilejul con­ că pentru a lucra în luna politico-ideologice, de edu­
nind tehnica de luptă dc în al - marinei şi urări de noi succe­ lă să facă zid de nctrecut la nautice, de evoluţia unor am­ bogăţiile pâmlntulul. sfătuirii de lucru a activu­ august pe şantierul noului care marxist-lcnin istă a
lă perfecţiune, străjuiesc ho­ se în pregătirea de hiptâ şi frontierele noastre maritime. barcaţiuni sportive — ca- lui de partid din domeniul local al Institutului politeh­ membrilor de partid, a tu­
tarele maritime ale ţării, a politică. In timp ce se into­ Ea dispune, de asemenea, de iacurî. schi furi. canoe — la Foto 5 I. LIC1U ideologiei şi al activităţii nic din Bucureşti. turor oamenilor muncii, da­
celor care. Infrunlînd dificul­ nează Imnul de stat al Re­ o puternică flotă comercială, rare-şi dau concursLil elevii politice şi cultural-educalive In aceste zile în care în­ toria noastră, a studenţilor,
tăţile marilor distanţe, poar­ publicii Socialiste România, alcătuită din peste 50 de car­ şcolii dc ofiţeri activi de ma­ — noi, studenţii activişti a- tregul nostru popor, şi in
tă pavilionul românesc ' pe se trag 21 salve de artilerie. gouri pentru mărfuri genera­ rină. Schiorii pe apă zboară fii ai eroicei clase munci­
role mai îndepărtate meridia­ Un grup de pionieri oferă le. mineraliere şi petroliere pc crestele valurilor. toare, ai ţărănimii şi ai in­
ne. a lucrătorilor portuari şi tovarăşului Nicolae Ccauşescu. de diferite capacităţi realiza­ Duminică, de ziua marina­ telectualităţii. este să mun­
a consţructorilor de nave. es­ soţiei sale, celorlalţi conducă­ te In ţară sau pe diferite rilor, mii şi mii de cetăţeni cim efectiv, acolo unde es­
te o ^sărbătoare îndrăgită, o tori de partid şi de stat bu­ şantiere ale lumii. însumînd au asistat la o demonstraţie Programul de acţiune ideologico-educativă te nevoip de forţele şi en­
sărbătoare a întregului popor: chete dc flori o capacitate de peste o ju­ dc fantezie artistică, de fru­ tuziasmul nostru, contribu­
Festivităţile s-au desfăşu­ Spaţiul aerian este străbă­ mătate dc milion de tone. museţe şi virtuozitate sporti­ ind nemijlocit !n înfăptui­
rat în prezenţa conducători­ tut succesiv dc mai multe Numai în portul Constanţa se vă. la o instructivă trecere în rea programului partidului
lor de partid şi dc stat. a to­ formaţii de avioane superso­ manipulează, in prezent, un revistă a istoricului maiinâii- de făurire a societăţii socia­
varăşilor Nicoîac Ccauşescu. nice Este salutul omagial al volum de mărfuri de peste ei româneşti, a prezentului ei liste. multilateral dezvoltate.
împreună cu soţia sa. Elena aviatorilor adresat marinari­ 10 ori mai mare decîf. cel al Dragi colegi.
Ccauşescu, Emil Bodnaraş. lor. Trecerea fulgerătoare a anilor dc vîrf dinaintea ce­ dinamic, deschizător de largi
Tatii Niculescu-Mizil. Maxim aparatelor de zbor marchea­ lui dc-al doilea război mon­ orizonturi. Să facem din întreaga pe­
Rergliianu. Emil Drăgănescu, ză şi semnalul începerii ser­ dial La cheiurile portului Sărbătoarea de duminică n rioadă a vacanţei o sesiune
Petre Lupu. Dumitru Popcs- bării marinăreşti. Timp de a­ Constanta, cea mal mare fost, însă, înainte de toate, a muncii puse In slujba pa­
cu, Leontc Răutu. Vasilc Vil- proape doviă ore, puntea va­ poartă maritimă a ţării, au o vie demonstraţie a ataşa­ triei !
cu. Miron Constantincsru. sului comandant, pe care se acostat. în -ultimul an. circa mentului marinei militare Adresăm celorlalţi stu­
Mihai Cîere. Ion lliescu. Ion află conducătorii de partid şi 2 000 de nave româneşti şi române, a marinarilor de pc denţi activişti care vor par­
loniţă. Vasilc Patilincţ. Ion de stat, punţile altor vase an­ străine şi au fost manipu­ vasele comerciale, a lucrători­ ticipa, în seriile următoare,
St ăn eseu. corate la chei, întreaga fale­ late mai mult de 6.5 milioa­ lor din porturi şi şantiere na­ IN VIATĂ SI SOCIETĂŢI la tabăra de la Izvorul Mă­
Au luat parte, de aseme­ ză devin o imensă sală dc ne tone mărfuri, cu un vo­ vale faţă de Partidul Comu­ reţului chemarea de a pre­
nea. membri oi C. C. al spectăcol. Marinarii execută lum de patru ori mai mare nist Român, de patria noas­ lua iniţiativa noastră şi de
P.C.R., ai guvernului, repre­ virtuoase demonstraţii artisti­ decît cel din 1955. tră socialistă Marinarii mili­ Studiul prograrmilui de e- a continua pînă la deschi­
zentanţi ai organelor ju­ ce şi sportive. Perspective... Planurile de tari, alături de ceilalţi ostaşi ducaţic comunistă elaborat de DAVID LAZAR derea anului universitar
deţene de partid şi de stal, Escortat de un elicopter şi dezvoltare a navigaţiei mari­ nţ forţelor noastre armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar al Comitetului judeţean Hunedoara munca pe şantierul Institu­
generali şi ofiţeri superiori de ambarcaţiuni militare, time. fluviale şi a cele» pe marinarii flotei comerciale, a concluziilor, tezelor teore­ tului politehnic din Bucu­
In tribunele amenajate pe zeu] mărilor. Neptun. apare rîurile interioare ale ţârii în­ alături de toţi oamenii mun­ tice şi bogăţiei inepuizabile al P.C.R. reşti.
navele ancorate în port se pc spatele unei balene, în tu­ scriu obiective deosebit de cii din patria noastră, de în­ de indicaţii conţinute de ex­
aflau, de asemenea. ataşaţi mult de tunete venite din a- importante Şantierele de con­ tregul nostru popor. îşi aduc. punerea la consfătuirea de Chemăm pe studenţii care
militari, acro şi navali, acre­ dîncuri, în vuietul sirenelor. strucţii navale vor lansa la prin activitatea lor neobosi­ lucru a activului dc partid zîunea deplină faţă de aceste factorii educaţionali. O con­ se află în centrele universi­
ditaţi in Republica Socialistă Pe o platformă plutitoare îşi apă nave maritime cu capa­ tă, contribuţia la dezvoltarea din domeniul ideologiei şî al măSLiri, încrederea nestrârmi- cluzie de fond care se des­ tare — în practică sau în
România fac apariţia mai întîi pionie­ cităţi cuprinse între 25 000. — multilaterală a Românie; so­ activităţii politico şi cullural- tatâ in eficienţa lor. Ce poa­ prinde din această autoanali­ vacanţă — să muncească la
După ce nu .străbătut dru­ rii — viitori marinari, vi­ f>0 000 tdw, iar în perspectivă cialiste, la înălţarea ei pe noi eduentive, dezvăluie — o dală le fi mai elocvent, în aceas­ ză este aceea că organele şi construcţia noilor obiective
mul dc In .Ncptun. una din itori constructori de nave. Se coloşi plutitori de 150 000 trepte ale civilizaţiei şi pro­ cu aprofundarea fiecărei pre­ tă pnvinţă, decît îndeplinirea organizaţiile de partid. de de învâţâmint şi a cămine­
staţiunile constelaţiei Manga­ avîntâ apoi în valuri. prin t.dv. Ca în atîtea alte dome­ gresului. vederi — uriaşa însemnătate înainte de termen a sarcini­ masă şi obşteşti. instituţiile lor, la amenajarea spaţiilor
lia Nord. conducătorii dc impresionante figuri acroba- nii de activitate, unde terme­ Seara, duipâ transformarea a măsurilor stabilite pentru lor de plan pe 7 luni de că­ de cultură au avut. ani de destinate activităţilor soci-
partid şi de stat sosesc în in­ lice. zeci dc înotători. Ei sînt nii de comparaţie — trecut, tre colectivităţile de muncă zile, mai mult iii atenţie fap­ al-culturale şi sportive.
cinta avanportului Mangalia. ostaşi ai marinei noastre mi­ prezent, viitor — pun în lumi­ în lumini multicolore a mare­ perfecţionarea stilului şi me­ din industria hunedoreanâ tul că asupra conştiinţei so­ Chemăm pe toţi studen­
Dc-a lungul întregului traseu, litare. care. în zilele de in­ nă marile înfăptuiri ale po­ lui pavoaz. Mangalia a trăit todelor de muncă ale orga­ In luna trecută, spre exem­ cialiste a maselor au exerci­ ţii ţârii — aflaţi In tabere
nelor şi
de
organizaţiilor
tovarăşului Nioolnc Ccauşescu. strucţie. au deprins cu măies­ porului român. în anii socia­ feeria unei serbări nocturne, partid, pentru evoluţia spiri­ plu. planul producţiei globa­ tat si exercită o prohindă în- de odihnă, în oraşe şi la
celorlalţi conducători rin par­ trie mînmrea timonei, tunu­ lismului. ca urmare a tradu­ cu jocurj de artificii şi spec­ tuală n societăţii noastre so­ le a fost realizat in propor­ rîurire schimbările produse sate — sâ se integreze în
tid şi dc stat li s-a făcut o lui. trimiterea la ţintă a tor­ cerii în viaţă a politicii de taculoase retrageri cu torţe. cialiste. Transpunerea în via­ ţie de 102,6 la sută. toate în­ în baza materială a societă­ acţiunile de muncă patrio­
intîmpînarc plină dc căldură pilei. manevrarea complicatei industrializare promovate cu $î în celelalte porturi ale ţă a programului va determi­ treprinderile şi centralele din ţii. că modLil lor de ghulire tică iniţiate de organizaţiile
$i entuziasm. Dc o parte şi aparaturi cu care sînt dotate ţarii. Ziua marinei a fost. de este determinat de noile con­
rle alta a arterdor cc stră­ navele de luptă. Cu trupuri­ fermitate de Partidul Comu­ asemenea, cinstită ca o fru­ na ample mutaţii in conştiin­ judeţ îndeplinindu-.şi acest diţii in care trăiesc şî mun­ U.T.C. pe şantierele naţio­
bat staţiunile Ncptun, Saturn le lor. ei formează pe apă i- nist Român, dezvoltarea con­ moasă sărbătoare a poporu­ ţa comuniştilor, a tuturor indicator Este răspunsul ple­ cesc. in general de caracterul nale ale tineretului, la con­
şi Mangalia, mii de oameni niţinlele Republicii Socialiste strucţiei dc nave arată ce lui nostru. membrilor societăţii, va in­ nar al organizaţiei judeţene de relaţiilor de producţie socia­ strucţii industriale. în agri­
aplaudă, ovaţionează, flutură România şi ale Partidului salt uriaş a făcut ţara noas­ fluenţa puternic cele mai in­ partid, al oamenilor muncii liste. Condiţiile materiale şi cultură, Ia obiective social-
time resorturi ale preocupă­
stcguleţr. Comunist Român. tră şi va face pe mai depar­ N POPESCU BOGDANEŞTI rilor oamenilor în domeniul de pe aceste meleaguri la e- spirituale pe care le oferă so­ culturale. ,
Este ora zece. Un suneţ Un tablou evocator.. Pc lu­ te în acest important şi com­ MIRCEA S. IONESCU foi turile întregului popor, Animaţi de conştiinţa
economici, activităţii politice, consacrate materializării di­ cietatea socialistă constitLiie.
culturale, artistice, sociale, al rectivelor Congresului al X- într-adevâr, factori obiectivi noastră comunistă. revolu­
ţionară. de viitori specia­
căror rezultat va fi forma­ lea al P.C.R. care au generat, la marca ma­ lişti crescuţi şi educaţi de
rea plenară a omului nou — Sigur că spiritul acestor joritate a membrilor săi, o partid, să facem din parti­
EFORTURI SUSŢINUT constructor al celei mai uma­ contemplaţie, doar la înregis­ nouă conştiinţă, noi idealuri ciparea directă, însufleţită
documente ne obligă nu la o
nitare orînduiri
Preocupările de zi cu zi ale trarea aprecierilor — cu toa­ şi precepte de viaţă. Se pot şi responsabilă, la munca
colectivităţilor, acţiunile care te că sînt izvorîte din căldu­ da nenumărate exemple de de construcţie socialistă a
oameni ale căror fapte, mod
ţârii — o nouă şi elocven­
ra inimilor —, ci la o auto­
se întreprind, modul cum se
STRIN6ERE* GRABNICĂ A RECOLTEI desfăşoară şi cum gîndesc oa­ ţii revoluţionare, a propriei de comportare, atitudini faţă tă dovadă a devotamentu­
analiză exigentă, de pe pozi­
faţă
lui nostru nemărginit
menii muncii în cadml adu­
nărilor generale ale salaria­ activităţi consacrate formării de interesele colectivităţii sînt de cauza Partidului Comu­
ţilor dc pildă, atitudinile care etîeo-morale a constructorilor nist Român consacrată îm­
se iau — individual sau co­
plinirii idealurilor comunis­
.societăţii socialiste, de a tra­
Intensificarea eforturilor pentru finalizarea bă* Alte cooperative agricole lectiv — faţă de amimite ge maximum de concluzii (Continuare în pag. a 2-a mului pe pâmîntul scump al
taliei decisive ce se desfăşoară în aceste zile pe stări de lucruri, exprimă ade- pentrLi ce au de făcut toţî patriei.
oboare, la recoltatul şî inmagazinarea în tim­ au încheiat secerişul
pul cel mai scurt a întregii producţii de ce­ Cu realizările înregistrate
rilor Ia treieratul în cel mai
reale păioase, constituie sarcina de căpetenie, în ziua de ] august ac., coo­ scurt timp al recoltei secera­ Bilanţ rodnic după 7 luni de întrecere în industria hunedoreanâ
înfăptuirii căreia trebuie să-i fie subordonate peratorii din Nădâştia dc Jos te manual. Aceeaşi preocupa­
toate acţiunile întreprinse de organizaţiile de au dobindit un succes frumos, re se cere să existe şi Ia
partid din unităţile agricole, de consiliile popu­ terminînd secerişul griului de C.A P. Strei — Sâcel, unde
pe întreaga suprafaţă plani­ rămas de treierat recolta de Abnegaţia şi dăruirea muncitorească
s-a terminat secerişul, dar a
lare comunale si orăşeneşti, de conducerile ficată — 95 de hectare Acum,
C.A.P., I.A.S. şi S.M.A. după ce s-a încheiat recolta­ pe <>0 de hectare.
Este o cerinţă imperioasă ca printr-o organi­ tul, sarcina cea mai impor­ accelerează creşterea economică
zare exemplară a muncii, prin folosirea judi­ tantă pentru organizaţia de
cioasă a întregului potenţial uman, a mijloace­ partid şi consiliul de condu­ (Continuare in pag., a 2»al
lor mecanice şi a timpului favorabil să se obţi­ cere este concentrarea efortu­ Colectivele muncitoreşti ror indicatorilor dc plan pe tăţilor prodLicâtonre de ma­ buşteni şi 1 670 mc cheres­
nă randamente maxime pe fiecare utilaj şi for­ din industria judeţului îna­ luna iulie cît şi pc totalul teriale de construcţii, pre- tea, 6 330 mc prefabricate
intează cu paşi fermi spre celor 7 luni dc activitate. CLim şi forestierilor şi lucră­ din beton şi alte produse.
maţie de lucru, astfel incit SECERIŞUL Şl TREIE- cotele superioare ale creşte­ Numai în luna trecută, pla­ torilor din industria locală. Alături de realizările de
RISUL SÂ SE ÎNCHEIE GRABNIC IN TOATE UNI­ rii economice trasate dc nul producţiei globale a fost Munca ovîntatâ a munci­ prestigiu din industrie, do­
partid pentru acest prim an îndeplinit în proporţie de
TĂŢILE AGRICOLE. al cincinalului, cote ampli­ 102,6 la sută, toate întreprin­ torilor. maiştrilor, tehnicie­ meniul investiţiilor mar­
Râspunzînd acestui deziderat major, dumini­ ficate dc angajamentele mo­ derile şi centralele îndepli­ nilor şi inginerilor dm ju­ chează progrese substanţiale.
deţ se concretizează în am­
Prin accelerarea ritmurilor
că pe ogoarele a numeroase cooperative agri­ bilizatoare asumate în între­ nind sarcinile la acest indi­ plificarea producţiei realiza­ de execuţie pe şantiere şi
cole s-a lucrat cu dăruire şi răspundere la recol­ cere. Luna iulie, recent în­ cator. Datorită acestor depă­ te peste plan la sortimente intensificarea preocupărilor
cheiată, aduce în acest sens
tai, treierat, eliberarea terenului, transportul re­ dovezi de remarcabilă va­ şiri substanţiale, oamenii de baz.ă pentru economia beneficiarilor, judeţul nos­
industria jude­
muncii din
tru raportează realizarea a
naţională
Dm datele ecn-
coltei la magazii squ la bazele de recepţie şi la loare şi semnificaţie, fapte ţului nostru raportează rea­ Iralizate la Direcţia jude­ 58.8 la sulă din planul a­
alte acţiuni de sezon. de rmincâ condensate în ci­ lizarea pe ansamblul celor ţeană dc statistică rezultă că nual dc investiţii şi 56.2 la
fre. toate Ia un loc atestîml
Bilanţul muncii celor aproape 3 000 de coo­ abnegaţia şi dăruirea, pasiu­ 7 luni a unor depăşiri dc pe ansamblu) celor o luni în sută la construcţii-montaj.
163 milioane Ici la produc­
Ansamblul rezultatelor în­
peratori, mecanizatori şi cetăţeni care au par­ nea, competenţa şi respon­ ţia globală. Însemnate spo­ judeţ s-au produs suplimen­ scrise in bilanţul rodnic al
tar 89 500 tone cărbune net
ticipat duminică la muncă pe ogoare se concre­ sabilitatea cu care fiecare ruri se consemnează la pro­ şi importante cantităţi dc primelor 7 luni constituie
colectiv hunedorcan partici­ ducţia marfă vindută şi în­
tizează în strîngerea recoltei de grîu de pe 420 pă la accelerarea progresu­ concentrate dc metale nefe­ premisa certă a accelerării
hectare, inmagazinarea a peste 370 tone ce­ lui economic al patriei. casată, productivitatea mun­ roase. 1 650 tone cocs meta­ creşterii economice a jude­
cii şi la export. Contribuţia
12 200 tone
lurgic.
fontă,
reale, în executarea araturilor pe 160 hectare Constituie o realizare dc cca mai substanţială revine 22 500 tone oţel. din care ţului în acest prim an al
noului cincinal, graţie mun­
şi însămînţarea a 30 de hectare cu culturi suc­ prestigiu, Lin titlu dc mîn- colectivelor de la Combina­ 5 850 tone oţeluri aliate. cii avîntatc, pline de abne­
drie pentru cci peste 85 000 tul siderurgic Hunedoara. 7 950 tone laminalc finite
cesive. t DupA cc icicmi) a fost fertilizat, duminica, i august a.c., me­ de salariaţi din judeţ, în Uzina „Victoria" Câlan, I M. pline. 55 tone produse din gaţie şi dăruire a tuturor
Din multitudinea faptelor întîlnite în teren canizatorii au lucrat intens la executarea araturilor. frunte cu comuniştii, înde­ Barza, F. C. Orăştîe, mine­ mase plastice şi 128 (one colectivelor muncitoreşti hu-
consemnam cîteva aspecte mai semnificative. •> Foto: O, CIOBANU plinirea şi depăşirea tutu­ rilor din Valea Jiului, uni­ pigmenţi metalici, 1 950 inc nedorene.