Page 55 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 55
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr, 5 165 © 'MARJI 17 AUGUST 1971 5
B3
VIZITA re LUCRU A TOVARĂŞULUI I Mesajul adresat de tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU,
jjjCOUE CEAUŞEŞCU ÎN JUDEŢUL HARGHITA
secretar general al Partidului
(Urmare din pog. a 4-a) gramul trasat de Congresul resc din suflet acest lucru. etapă, spre finele anului 1973. revenirea în faţa comitetului
al X-lea ui ■partidului. (A (Aplauze puternice, prelun Li se recomandă reprezentan judeţean de partid, unde are
plauze puternice, prelungite). gite). ţilor ministerului de resort, loc mitingul oamenilor mun
capăt politicii imperialiste do Comunist Român,
forţă şi dictat — şi noi avem Am deplina încredere in Vă doresc multă sănătate şi celorlalţi specialişti prezenţi, cii din judeţul Harghita, con
încredere în forţa clasei mun minerit din această parte a multă fericire ! Doresc să în să realizeze în cele mai bu ducătorii de partid şi de stat
sînt salutaţi cu mult entuzi
citoare, a popoarelor unite de ţării, din Bălan, în toţi mi chei cu tradiţionala urare a ne condiţii noul obiectiv şi să
pretutindeni. (Aplauze puter nerii patriei noastre. Sînt con minerilor : „Noroc bun 1“ (A se îngrijească de incepereo asm de localnici. » I • C A i * ^
nice : se cîntâ ,,Internaţio vins că întreaga noastră cla plauze puternice, se scandea lucrărilor în timpul cel mai Vizita de lucru a tovarăşu ziarului „ocinteia
ză P.C.R.-P.C.R.: „Ccauşescu-
nala"). să muncitoare. întregul nos Ccauşcscu !"). scurt. ' zone lui Nicolae Ccauşescu, a ce
După vizitarea noii
Tot ceea ce înfăptuim in tru popor muncitor — ca «i Cuvîntarea este ascultată lorlalţi conducători dc partid
România pc drumul constru dumneavoastră — va face to cu deosebită atenţie şi subli industriale a oraşului Miercu şi dc stat în Judeţul Harghi
rea Ciuc, arc loc o manifes
irii socialiste serveşte atît po tul pentru a realiza cu cinste niată în repetate rînduri cu tare cu caracter festiv la spi ta a constituit o manifestare
porului nostru, cit şi popoa sarcinile ee îi revin şi sper aplauze. Studenţii din briga plenară a ataşamentului ne
relor celorlalte ţâri socialis că dumneavoastră nu veţi fi da naţională de muncă patri talul judeţean, a cărui impo ţărmurit al maselor populare (Urmare din pag. 1) voluţie Socialistă din Octombrie şi a mili
zantă clădire a fost termina
te. cauzei socialismului şi pă printre cei din urmă atunci otică aflaţi de faţă se alătură lă de curînd. la politica partidului, politi tat pentru prietenia cu primul stat socialist.
cii. Dc aceea, trebuie să fa cînd vom face bilanţul aces lozincilor scandate de mineri: că creatoare, ruarxist-leiiiius- Uniunea Sovietică — „Scîntcia". întreaga
cem totul pentru a îndeplini în tui cincinal. Eu aş dori să vă „Vom munci şi vom lupta, In aplauzele cadrelor sani tfi, strîns ancorată in realită O atenţie deosebita trebuie să acorde pre noastră presă trebuie să militeze pentru
tare care alcătuiesc persona
cele mai bune condiţii pro- văd printre fruntaşi şi vă do- patria vom apăra". lul noii unităţi spitaliceşti, to ţile noastre sociale, dc făuri sa problemelor îmbunătăţirii condiţiilor dc dezvoltarea continuă a relaţiilor dc colabo
viaţă ale tuturor oamenilor muncii — ţelul
re. prin eforturile conjugale
varăşul Nicolae Ccauşescu es ale întregului popor, a socie suprem al întregii politici a partidului şi rare şi prietenie olc României cu toate ţă
rile socialiste, pentru întărirea unităţii şi
a r •« te invitat să taie panglica tăţii socialiste multilateral statului nostru, scopul esenţial al făuririi so
Puternică manifestare a înfrăţim, inaugurală a noului spital. dezvoltate, a viitorului co cietăţii socialiste şi comuniste. coeziunii ţărilor socialiste, a partidelor co
muniste. şi muncitoreşti, a tuturor forţelor
Presa trebuie să analizeze inlr*un spirit
munist al României. Ea a scos
Directorul direcţiei sanita
antiimperialistc. sâ educe întregul popor în
re, dr. Zoltan Ambruş, mul in evidenţă preocuparea ma critic dc înaltă exigenţă şi principialitate co spiritul intcrnaţionolismului proletar, al so
ţumeşte cu acest prilej tova joră a tuturor cetăţenilor pa munistă întreaga activitate desfăşurată şi lidarităţii cu lupta oamenilor muncii dc pre
a unităţii, la Miercurea Ciuc răşului Nicolae Ceauşescu trie! dc a urma neabătut in rile, să militeze pentru lichidarea lor şi îm tutindeni, împotriva imperialismului, colo
să dezvăluie cu curaj lipsurile şi neajunsu
dicaţiile partidului pentru în
pentru deosebita grijă ce o
manifestă faţă de sănătatea deplinirea măreţelor progra bunătăţirea întregii noastre activităţi, Presa nialismului, ncocolorrialismului. pentru pace
şi colaborare între popoare.
comunistă trebuie să devină un puternic in
oamenilor muncii din patria me de creştere şi moderniza
Obiectivul final al vizitei funcţiune pînă la finele a- construcţie, concomitent exe- noastră. El arată că în unriâ re a forţelor de producţie, de strument dc răspîndirc in rindut maselor a „Scîntcia", ca de altfel inlrcaga noastră
îl constituie oraşul Miercurea ccstui an. Conducătorii de cutîndu-se lucrări de con consolidare şi continuă per experienţei înaintate din toate sectoarele dc presă, trebuie să facă cunoscută politica
Ciuc — reşedinţa judeţului, partid şi de stat sînt întim- strucţii şi montajul utilaje cu un an întreaga populaţie, fecţionare a relaţiilor dc pro activitate. României socialiste, dc dezvoltare a colabo
români şi maghiari, de pe a
centrul politic, administrativ pinaţi de Ion Crăciun, mi lor. ceste meleaguri a luat cu ducţie, dc înflorire a ştiinţei, In spiritul ultimelor hotărîri ale Comite rării şi prieteniei cu toate statele lumii, fără
şi economic al judeţului Har nistrul industriei uşoare, şi Pe locul unde va îi ampla noştinţă cu nemărginită bu învăţământului şi culturii, dc tului Executiv al partidului. „Scîntcia" şi deosebire dc orînduirc socială. Ea trebuio să
ghita. Hajdu Zoltan, directorul fila sat un important obiectiv al curie de indicaţia de a fi ridicare a bunăstării materia celelalte publicaţii trebuie să acorde o aten afirme cu tărie principiile care stau Ia baza
Mii şi mii de cetăţeni au turii, care prezintă această industriei noastre construc construit un spital judeţean le şi spirituale a celor ce ţie sporită problemei educării politico-idco- relaţiilor internaţionale ale României cu alte
venit să salute prezenţa în modernă unitate aflată in toare dc maşini — uzina de în oraşul Miercurea Ciuc. muncesc, fără deosebire dc logicc, o ridicării conştiinţei socialiste o ma slatc — egalităţii depline în drepturi, res
mijlocul lor a conducătorului tr-un stadiu avansat de con piese de schimb auto şi trac Prin eforturi susţinute, în naţionalitate, din patria noos- selor largi populare. In poginilc presei co pectului, independentei şi suveranităţii na
iubit al partidului şi statu strucţie. Aci se pun concret toare —, prevăzută a fi pusă tr-un termen record — de un tră. muniste trebuie tratate cu mai multă exi- ţionale, ncfolosirca forţei sau ameninţarea
lui nostru, tovarăşul Nicolne în practică indicaţiile condu în funcţiune pînă în onu! an — s-a înălţat la Miercu Dialogul secretarului gene I genţă şi într-un spirit de inaltă principia pu forţa, neamestecului în treburile interne
Ccauşescu. Ovaţii, aplauze, u- cerii de partid .şi de stat ca 1974, tovarăşii Ion Martines- rea Ciuc un adevărat palat ral al partidului cu zecile (le litate problemele educaţiei, presa trebuie să şi ale avantajului reciproc. In acelaşi timp,
rale răsună îndelung. Lozinca utilajele noilor uzine şi fa cu, adjunct al ministrului in al sănătăţii. mii de oameni ai muncii — combată cu fermitate concepţiile retrograde ca trebuie să militeze pentru realizorca unei
colaborări trainice în Europa, pentru înfăp
„Ceauşescvr-PCR.", scandată brici să fie montate de vii dustriei construcţiei de ma români, maghiari şi de alte care sc mai manifestă încă la unii membri tuirea securităţii pc acest continent. împo
continuu, exprimă dragostea torii maiştri şi muncitori cu şini, Gheorghe Trică, direeto- Cei care şi-au adus contri naţionalităţi — din judeţul ai societăţii noastre, să militeze hotărît pen triva politicii imperialiste de forţă şi dictat,
întregului nostru popor faţă înaltă calificate, care vor lu rul Centralei industriale de buţia la înălţarea acestui lă Harghita a prilejuit ample tru promovarea a tot ceea ce este înaintai, să-şi ridice cu hoturirc glasul pentru a sc
a concepţiei revoluţionare despre viată şi
de partid, conducătorul tutu cra cu ele ; In acest fel ma resort, şi alţi specialişti din caş de sănătate sînt felicitaţi, discuţii şi analize asupra pre Iunie, a materialismului dialectic şi istoric ; pune capăt războaielor şi conflictelor din
ror bătăliilor .şi biruinţelor şinile le vor fi pe deplin cu Ministerul Industriei Con li se urează cadrelor sanitare o atenţie deosebită trebuie să acorde presa lume, făcînd astfel cunoscute atît în (oră, cit
dobîndîte în ţara noastră pe noscute, fapt ce constituie o strucţiilor dc Maşini infor prezente succese în activitatea ocupărilor actualo şi dc per noastră propagării principiilor echităţii so şi în străinătate, politica profund marxist-lc-
spectivă ale oamenilor mun
calea progresului, care au in garanţie a bunei lor exploa mează asupra importanţei şi pentru ocrotirea sănătăţii oa cii de pc aceste meleaguri în ciale şi ale eticii comuniste, sporindu-şi ast ninistă, inlcrnaţionalistă a partidului şi gu
corporat energia şi entuzias tări. caracteristicilor tehnico-eco- menilor muncii din judeţ. vederea îndeplinirii in cele fel contribuţia la întreaga activitate dc for vernului nostru.
mul, efortul minţii şi braţe Se evidenţiază faptul că no nomice ale noului obiectiv, ca Sînt furnizate unele amă mai bune condiţii a măreţe mare a omului nou. înQintat, al societăţii Gazetarul comunist trebuie să fie un om
lor oamenilor muncii români, ul obiectiv, echipat cu utilaje re va avea o producţie anua nunte. Dan Enâchescu, mi lor sarcini prevăzute in actu noastre socialiste. cu o concepţie înaintată, cu o temeinică pre
maghiari, germani şi de alte de mare tehnicitate, produse lă de 11 700 tone piese de se nistrul sănătăţii, arată că alul plan cincinal în toate Presa eslo chemată să militeze permanent gătire ideologică niarxist-lcninislă. în stare
naţionalităţi, strîns uniţi sub in cea mai mare parte de rie mare, elemente compo noul spital, creat potrivit ce sectoarele dc activitate. Toto pentru înfăptuirea politicii marxist-lcninistc să înţeleagă morile transformări revoluţio
steagul comuniştilor, sub fal industria noastră construc nente ale autovehiculelor, lor mai moderne cerinţe, are dată. întîlnirile secretarului a partidului, să lumineze oamenilor muncii nare din lume. să fie strîns legat dc masele
durile tricolore ale drapelu toare de maşini, va intra in tractoarelor şi autobuzelor. 0 capacitate de peste 700 de general al partidului cu oa calea spre societatea socialistă multilateral populare, să servească prin întreaga sa acti
lui patriei noastre socialiste. funcţiune pînă la finele aces Amplasarea acestei unităţi locuri. menii muncii din această par dezvoltată, spre comunism Ea trebuie să vitate interesele clasei muncitoare, olc în
Drapele roşii şi tricolore, tui an. O dată cu aceasta, o in noua zonă industrială a o Noul spital întregeşte reţea te a ţării au prilejuit înflăcă contribuie prin toate mijloacele la întărirea tregului popor, cauza partidului, a socialis
ghirlande de flori, lozinci ca raşul va deveni un important raşului, în apropierea liniei ua de obiective de interes so rate demonstraţii ale unităţii rolului clasei muncitoare, clasă conducătoa mului şi comunismului, deoorccc numai ast
re transpun grafic salutul de centru al industriei textile de centură a oraşului, prezin cial realizate la Miercurea de neclintit a întregului nos re în societatea noastră, a alianţei muncito fel el va putea realiza cu succes misiunea
bun venit al cetăţenilor mu româneşti. Filatura va pro tă o serie de avantaje, In mod Ciuc în ultimii cinci ani. tru popor in jurul partidu rilor, ţăranilor şi intelectualilor, a celor sa dc a milita neobosit pentru înfăptuirea
nicipiului, grupuri de dansa duce fire pentru fabrica dc deosebii din punctul de ve printre care se numără Pala lui, al Comitetului său Cen lalte forţe sociale, să educe oamenii muncii politicii interne şi externe a partidului.
tori prinse în înfocate jocuri tricotaje aflată în imediata ei dere al transportului materii tul poştelor şi telefoanelor, un tral, ale aprobării unanime de în spiritul prieteniei şi frăţiei intre toţi cci Comitetul Central al partidului îşi expri
populare româneşti .şi secu apropiere, crescînd prin n- lor prime şi al produselor fi hotel turistic cu 200 de locuri, care sc bucură politica inter ce muncesc, fără deosebire de naţionolitatc, mă convingerea că „Scîntcia". întreaga noas
ieşti conferă locului o atmo ceasta colaborarea, eficienţii nite. Noua unitate de produc un modern patinoar acoperit, nă şi internaţională a parti pentru întărirea unităţii întregului popor în tră presă, va acţiona cu fermitate pentru îm
sferă de sărbătoare. Tovară economică, asigurarea mai bu ţie vu cunoaşte o specializa complexul de unităţi ale coo dului in rîndurilc întregului jurul partidului. bunătăţirea activităţii, îşi va aduce şi In vi
şul Alexe Raduly, prim-şecre- nă a suprafeţelor tehnologi re importantă în domeniul peraţiei meşteşugăreşti, un ci nostru popor, ale legăturii in Presa trebuie să constituie un puternic in itor o contribuţie tot mai marc la înfăptui
tnr al comitetului orăşenesc ce. Totodată, se creează pre prelucrării utilajelor intr-o nematograf cu 500 dc locuri, destructibile dintre popor şi strument dc dezbatere publică şi dc parti rea politicii marxist-lcninistc a partidului
de partid, rosteşte un cuvint mise pentru creşterea capa tehnologie modernă de grup un liceu cu 20 de săli de cla pArtîd. cipare a maselor largi populare la elabora nos'ru atît în ce priveşte construcţia socia
de bun sosit. cităţii de producţie a fabri după specificul produselor. să, grădiniţă şi ereşă, circa rea politicii interne şi externe a partidului listă din România, cit şi a activităţii sale in
Vizita de Incru în Miercu cii de tricotaje ; dezvoltarea NoCfa unitate, a cărei con 1 500 dc apartamente. Toate N. POPESCU-BOGDÂNEŞTI nostru, constituind astfel — dacă sc poate ternaţionale.
rea Ciuc începe pe şantierul acesteia este prevăzută pen strucţie va începe în primă au fost construite din fondu MIRCEA S. IONESCU spune aşa — un puternic forum al democra Urez lucrătorilor dc la „Scînteia", tuturor
^veaoii filaturi de lină pieptă tru anii viitori. Unitatea este vara anului 1972, va putea rile statului. • GHEORGHE BRATESCU ţiei noastre socialiste.
n a tă , prevăzută a fi pusă în într-un stadiu avansat de intra în funcţiune, cu prima ■Pînă în centrul oraşului, la MIRCEA BUMBAC Continuind tradiţiile presei noastre comu lucrătorilor din presă noi şi noi succese în
niste şi progresiste — care întotdeauna şi-a activitatea lor în slujba partidului, a po
manifestat solidaritatea cu luptele revolu porului, a cauzei socialismului, păcii şi co
ţionare dc pretutindeni, a salutat Marea Re laborării între popoare !
Cooperatorii din Boriu au sărbătorit NICOLAE CEAUSESOJ
9
Vizita primului ministru
al Iranului, Amir Abbas Adunarea festivă
consacrata aniversarii a
■
■ v
a n
Hnveyda, in ţara noastră 22 iulie 1951. La indemnul radical viaţa sătenilor din mare productivitate, anima
partidului, 25 de familii de Beriu, satul în care trăiesc. le de rasă, tractoare şi com
ţărani din satul Beriu, în An de an au sporit produc bine, îngrăşăminte chimice, 40 de ani de la apariţia
(Urmare dîn pag. 1) cirii şi extinderii colaborării frunte cu comuniştii satului, ţiile la hectar, ajungîndu-se îndrumări tehnice, toate au
româno-iraniene, în interesul hotărăsc să-şl unească pă- astăzi la 1 866 kg grîu şi — făcut să păşim cu fermitate
plora împreună căi şi mijloa mlnturile şi puterile, să specialiştii prevăd — peste înainte pe drumul arătat de primului număr al ziarului
ce menite să ducă la adinci- ambelor popoare, al cauzei pă muncească laolaltă. Ia fiin 3 500 kg porumb boabe la partid, să obţinem rezulta
cii şi cooperării internaţio ţă, astfel, cooperativa agri te cu care astăzi ne mîn-
rea şi extinderea colaborării hectar.
nale. colă de producţie din Beriu drim pe bună dreptate, şi
reciproce, în folosul ambelor Semnificaţiile transformă
In cursul dupâ-amieziî pri Inventarul ci la înfiinţare ; rilor înnoitoare sînt deosebit cărora sîntem hotârîţi sâ le „Scînteia" şi a
popoare, al cauzei destinderii 97 ha pâmînt, 12 bovine, 150 dăm o nouă strălucire In a
mul ministru al Iranului a vi de elocvente : In Beriu au
şi cooperării internaţionale oi. Valoarea averii obşteşti fost ridicate, in aceşti ani, nii ce vm.
zitat întreprinderea bueurcş-
08 603 lei. 75 de case noi, peste 100 au Alţi vorbitori, ca loan
★ teană F.M.U.A B., unitate re Duminică, 15 august 1971. fost renovate, în fiecare casă Cosor, preşedintele coopera „Zilei presei române"
prezentativă a Industriei gre Intr-un entuziasm general, există astăzi una sau două tivei ; Gheorghe Andriş, fost
Luni dimineaţă, primul mi le româneşti, precum şi car întregul sat Beriu sărbăto garnituri de mobilă, aproa preşedinte; Lia Pascu, bri
nistru al Iranului, Amir Ab tierul Titan. reşte împlinirea a două de pe 100 de televizoare, peste gadieră, s-au referit In cu In sala de marmură a Ca este necesar să se facă totul partid, faţă dc conducerea sa
bas Hoveyda, a făcut o vizită cenii de la înfiinţarea coo 200 aparate de radio. In vintele lor la recentele mă sei Scînteii, a avut Ioc luni pentru ca presa noastră să se încercată, conştienţi dc me
Seara, preşedintele Consi suri luate de partid pentru dupâ-amiază adunarea festivă constituie, aşa cum partidul o nirea şi răspunderea presei
protocolară preşedintelui Con perativei agricole de produc 1960, magazinul satului vin acordarea ajutorului lunar organizată cu prilejul aniver
liului de Miniştri, Ion Gheor- ţie. Averea de astăzi a coo dea mărfuri în valoare de cere, într-o mare şcoală a c- comuniste în edificarea socie
siliului do Miniştri nl Repu pentru copii, ajutoare pen sării a 40 dc ani de la apari ducaţici patriotice, comunis tăţii socialiste multilateral
ghe Maurer, a oferit un dineu perativei ! , 3 821 767 lei, 550 20 000 lei anual; astăzi va
blicii Socialiste România, Ion loarea mărfurilor desfăcute tru incapacitate temporară ţia primului număr al ziaru te, cultivînd în conştiinţa ma dezvoltate, işi reafirmă şi cu
in onoarea înaltului oaspete bovine, 1 200 ovine ; toţi lo de muncă, bilete de trata lui „Scînteia" şi a „Zilei pre selor sentimentul tonic al în acest pritej, într-un unanim
Gheorghe Maurer. cuitorii satului sînt coopera este de ordinul a un milion
iranian in sala Consiliului de şi jumătate lei. ment pentru membrii coope sei române". crederii în socialism, in ca consens, hotărirca dc a sluji
In aceeaşi zi, au început la tori încă din 1959, (din 19G2, ratori, concedii pentru sar
Miniştri. In timpul dineului, Si pentru că viaţa nouă La festivitate ou luat par pacitatea partidului de a in cu pasiune comunistă cauza
Palatul Consiliului de Mi l aprilie, cooperatorii din cină şi lehuzie acordate fe te tovarăşii Emil Bodnaraş. vestiga multilateral realităţi partidului, a poporului, dc a
care s-a desfăşurat într-o at Beriu şi-au unit forţele cu pc care o trăiesc locuitorii meilor cooperatoare; la pro
niştri convorbirile oficiale. Beriului este cel mai bine Gheorghe Pană, Gheorghe le sociale, ale patriei, de a milita prin cuvîntul tipărit,
mosferă cordială, cei doi şefi cei din Sereca), peste 1 500 gramul elaborat de secreta
Intr-o atmosferă de prietenie ha dc pâtnînt, două auto demonstrată de fapte, vom rul general al partidului, to Stoica, Miu Dobrescu, precum lua decizii în concordanţă cu străbătut de seva ideologici
de guverne au toastat pentru continua să prezentăm clte- şi Andrei Vela, şeful secţiei aceste realităţi, cu. aspiraţiile marxist-lcninistc. pentru în
şi înţelegere reciprocă, cei doi camioane, un tractor, două varăşul Nicolae Ceauşescu,
prietenia româno - iraniană, va dintre cele mai semnifi de presă a C.C. al P.C.R., poporului nostru muncitor, cu făptuirea măreţului program
şefi de guverne au început o remorci. pentru îmbunătăţirea activi membri ai C.C. al P.C.R., ac dorinţa sa de a făliri o pa
pentru prosperitatea celor cative: Venitul mediu anual tăţii politico-ideologice, de al Congresului nl X-lea al
analiză aprofundată a stadiu Intre aceste două coordo pe familie se ridică la peste tivişti de partid, conducători trie puternică, înfloritoare, Partidului Comunist Român.
două popoare, pentru întărirea nate, fixate la început de educare marxisl-leninistâ a
lui actual al relaţiilor bilate 6 500 Iei; In anul 1965, sa membrilor de partid, a tu al principalelor cotidiene, al liberă, independentă. Cu acest prilej sărbătoresc
continuă a relaţiilor dintre drum şi azi după 20 de ani, tul a fost» electrificat; în revistelor şi publicaţiilor edi
rale, a posibilităţilor ee pot fi turor oamenilor muncii, ex- A luat apoi cuvîntul Ga — se spune în telegramă —
România şi Iran. se înscriu fapte şi eveni 1966, şoseaua ee traversează primîndu-şi deplina mulţu tate în limba română şi în leriei Kohen, membru de par redactorii ziarului .Scîntcia*
puse în valoare, prin eforturi mente de o însemnătate satul a fost asfaltată ; în mire, aprobarea şi hotârîrea limbile naţionalităţilor con tid din ilegalitate, care a c- şî ai celorlalte zioro şi revis
conjugate, în vederea adîn- (Agerpres) deosebită, care au schimbat comună lucrează astăzi 50 dc a munci cu şi moi mul locuitoare, redactori şi tipo vocat împrejurările şi condi te, din Bucureşti şi din pro
de intelectuali cu studii su tă dăruire pentru transpu grafi ai „Scînteii" ilegale, re ţiile deosebit de grele în care vincie, editate in limba româ
perioare, dintre care 26 sînt nerea lor în viaţă. dactori din presa centrală, dc au apărut primele numere ale
din B eriu; peste 60 de ti la Agenţia Română de Presă ziarului „Scînteia". nă şi în limbile naţionalităţi
neri au terminat liceul ; s-au Cooperatorii din Beriu au „Agerpres", dc la Radio şi lor conlocuitoare, de la Ua-
ridicat o şcoală nouă, cu .16 fost felicitaţi cu căldură din Televiziune, tipografi, alţi lu In cuvîntul lor, reprezen diotclevi/iune şî „Agerpres".
săli de clasă, magazin să partea biroului Comitetului crători din presă. tanţi ai ziarelor centrale şi îşi exprimă recunoştinţa faţă
tesc, cămin cultural şi alte judeţean de partid, cu pri ai altor instituţii de presă ou dc Comitetul Centrai, faţă de
le. Noul şi-a pus pecetea ipc lejul împlinirii a 20 dc ani Adunarea a fost deschisă subliniat exemplul de comba dumneavoastră personal, pen
fiecare casă a satului, în dc la înfiinţarea unităţii lor, de tovarăşul Ştefan Volcu, tivitate revoluţionară al zia tru sprijinul acordat perma
viaţa fiecărei familii. de către tovarăşul Gheorghe membru al C.C. al P.C.R., re rului „Scînteia" şi avi pus în nent presei, pentru indicaţii
— Am pornit, acum 20 Călinescu, şeful secţiei or dactor şef al revistei „Lupta evidenţă sarcinile dc marc le care constituie un program
de ani, de la o unitate mică ganizatorice a Comitetului de clasă". răspundere care revin mînui- însuflcţitor. un imbold crea
— spunea în cadrul adună judeţean Hunedoara al Tovarăşul Gheorghe Pană a lorilor condeiului in Îndepli tor dc a amplifica rezonant»)
rii festive Ion Dînşoreanti, P.C.R. dat citire mesajului adresat de nirea programului elaborat politică o slovei tipărite, dc
care a lucrat în C.A.P. de In încheiere, participanţii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de conducerea partidului pen a purta cuvîntul partidului
la înfiinţare. Politica clar la adunarea festivă au n- secretarul general al partidu tru făurirea noii conştiinţe spre făuritorii bunurilor ma
văzătoare a partidului, spri dresat o telegramă Comite lui, ziarului „Scînteia", cu socialiste, pentru educarea teriale şi spirituale, spre cei
jinul multilateral primit, tului Central al P.C.R., to prilejul acestui jubileu. Me maselor în spiritul intransi care transformă acest cuvînl
abnegaţia şi destoinicia in varăşului Nicolae Ccauşescu, sajul a fost primit cu vii a genţei revoluţionare, nl prin in forţă materială, în rea
muncă a cooperatorilor noş în care se spune, printre cipiilor eticii comuniste. litatea bogată. dinamică a
tri ne-au ajutat să facem altele : „Aniversarea a două plauze de către participanţi. României socialiste.
paşi uriaşi înainte, pe dru decenii dc la înfiinţaroa co A luat apoi cuvîntul tova Tntr-o atmosferă de entuzi
mul bunăstării şi belşugu operativei agricole dc pro răşul Alexandru IonescMi, asm, în finalul festivităţii □ In această tradiţională zi a
lui, pe care le vedem astăzi ducţie din Beriu constituie membru al C.C. al P.C.R., re fost adoptat textul unei tele presei române — se spune in
în fiecare casă, le trăim fie pentru noi un prilej în plus dactor şef al ziarului „Scîn- grame adresate de conduce încheierea telegramei — nc
care dintre noi. Munca in dc a ne mobiliza la o acti teia". care a adus un cald rea ziarului „Scintcia" şi Co angajăm ca scrisul nostru,
cooperativă işi arată roade vitate mai intensa, dc a nc omagiu trecutului glorios al mitetul de partid presă şi edi pătruns dc adevărul şi vi
le în viaţa noastră dc zi angaja cu întreaga noastră ziarului sărbătorit şi a subli turi, Comitetului Central al goarea politicii partidului, sâ
cu zi. . putere şi capacitate dc mun niat succesele obţinute de zi- Partidului Comunist Român, fie purtătorul ci fidel in ma
— Politica înţeleaptă şi că Iu vaste acţiune ce sc .artil „Scînteia", publicaţie cu tovarăşului Nicolae Ccauşescu, sele largi, co fiecare dimi
consecventă a partidului desfăşoară pc plan naţional rădăcinile adine împlîntatc In în care se spune, printre alte neaţă sâ aducă ţării ediţii ti
nostru, de dezvoltare inten în scopul materializării sar tradiţiile fertile ale presei le : Participanţii la adunarea părite cu litera fierbinte a
sivă, multilaterală a agri cinilor trasate dc Congresul muncitoreşti şi democratice festivă consacrată aniversării
culturii ţârii — arăta loan al X-loa al partidului, pri din România. a 40 de ani dc la apariţia pri prezentului şi perspectivei so
Iu atelierul «le vcriflcirJ ;*l Serviciului de metrologie din C. S. Hunedoara, (clinicianul Speran Manolcscu, inginerul şef al vind ridicarea României so mului număr al ziarului cialiste re însufleţeşte între
ţa Nicnl.i. verifica un lot de eon toarc electrice. , Foto: V. ONOIU cooperative! — s-a concre cialiste pc noi culmi ale Referindu-se la sarcinile gul nostru popor.
tizat în sprijinul acordat an progresului şi civilizaţiei". care revin ziarului, presei în , .Scîntcia", însufleţiţi dc
de an. Credite, semmte de v OH. I. NEGREA general, vorbitorul a arătat că profund ataşament faţă dc (Agerpres)
i