Page 58 - Drumul_socialismului_1971_08
P. 58
Manifestări consacrate aniversării eliberării Congresul internaţional nsn mu somusn
de imunologie din
României de sub jugul fascist respondentul Agerpres, C on Republica Socialistă Româ pondentul Agerpres, Gcorge N um ai această serie a tota m etri. Pentru construcţia a
W A S H IN G T O N 16. — Co
— Cores
B E L G R A D 16
v o r
fi
nia.
liza i aproape 65 000 de ore
cestuia
utilizate
stantin Alexandrociie, trans Cu acest prilej, Comisia dc lonescu. transm ite : Cele de muncă, depăşind cu 35 1 150 000 tone de beton şt
m ite : In capitala americană im unologie a Academ ici de şapte m ari şantiere n a ţio la sută sarcinile p la n ifi piatră, 140 000 tone dc ci
nu DA PESTA 16. — Cores rarea U ngariei din lo c a lită Ambasada română din Hanoi au luat sfirşil lucrările p r i Ştiinţe Medicale din Rom â nale ale m uncii patriotice cate. Patru dm brigăzile n- ment şi fier beton.
pondentul Agerpres. A le x a n ţile G.vor, Cegled, Tiszakccs- fost organizată la 16 august m ului Congres internaţional nia a fost a filia tă la Uniunea a tin e re lu lu i iugoslav cu cestui şantier au p rim it H idroce ntrala va avea un
dru Pintca, transmit*? : Cu kc. Cscrkcs/.olo, Tapiasuly. Au o conferinţă de presă. de imunologie. în cadrul că Intern aţion ală a Societăţilor nosc in aceste zile un ritm pentru activitatea lor ro d l.ic de acum ulare de peste
p rile ju l celei de a -7-a a n i fost de fată reprezentanţi a: însărcinatul cu afaceri al ruia s-au 'desfăşurat şi lu c ră de Imunologie, din care mai dina m ic A cţiun e tra d iţio n a nică ..Placheta so lid a rită ţii", 40 km pătraţi, care va asi
versări a e lib e ră rii României organelor locale dc partid Şt României în R.D. Vietnam , rile U n iu n ii Intern aţion ale a fac parte 13 state. Profesorul lă, organizată in fiecare vară cea mai înaltă distincţie a gura apa necesară irig ă rii a
de sub juriul fascist, m em bri de stal, cetăţeni din lo calită Vasile Cioloboc. a vorbit de Societăţilor de Imunologie. Ion M orarii. vicepreşedinte sub egida U n iu n ii T in e re tu cordată b rigă zilo r dc m u n 250 000 beci urc.
di Ambasadei H opub 1 icii So ţile respective. spre realizările poporului Au pa rticip at cuca 3 600 de ni Academ ici de Ştiinţe M e lui Iugoslav, munca p a trio că patriotică în Iugoslavia. ★
cialiste România ia budapes ir român in perioada de după dicale, a fost ales m em bru in tică a brigăzilor de tineret Deosebit dc rodnice sini. de T IR A N A 16 (Agerpres). —
ta au depus luni coroane-de eliberare, despre politica e x specialişti dm numeroase ţări consiliul de conducere al a- antrenează anul acesta nu asemenea, rezultatele a c tiv i In Albania se apropie de
H A N O I 16 (Agerpres). — mai pe cele 7 şantiere na
flori la m onum entele şi c i ternă a României, despre s p ri ale lu m ii, p rin tre care şi dm ccstci uniuni. tăţii brigăzilor de pe şan sfîrşit o vastă acţiune de
m itire le ostaşilor rom âni c ă Cu p rile ju l apropiatei sărbă jin u l acordat de poporul ţionale peste 30 000 de ti tieru l naţional „A cţiun ea măsurare şi studiere a te
zuţi In luptele pentru elib e tori naţionale a României, la român po po rulu i vietnamez. neri, la care se adaugă alte Sava 1971", care avi efectuat re n u rilo r agricole, la care
m ii de ţineri care prestează im p ortan te lucrări pe n tm iau parte cooperatori şi alţi
muncă patriotică pentru e- îndiguirea unor zone in u n lu crători din agricultură.
fccluarca unor lu crări de dabile din lunca rîu lu i Sava. Rină în prezent au fost e-
construcţii de şosele, în d i feciuale m ăsurători pe su
P e fronturile d in In d o c h in a guiri. am e na jări de parcuri, F R A G A 16 (Agerpres) — prafeţe însumînd 76 la sulă
baze sportive ele.
din terenurile cultivate ale
B ila n ţu l a c tiv ită ţii de p î Pe rîul Vag, în apropiere ţârii.
nâ acum a brigă zilo r p a de localitatea Liptovska M a In cursul lu n ii iulie au
triotico de tineret consem ia din Slovacia, se constru fost efectuate studii pcdolo-
legice U-52, au efectuat zbo
Puternice atacuri ale forţelor Guvernului ru ri deasupra lo calită ţii H u- nează succese im portante ieşte cea mai mare centrală gicc pe suprafeţe însumînd
hidroelectrică dm R. S. Ce
pc tă rlm u l economie şi pe
ong Hap, situată în zona de cel al educaţiei. Pe şantie hoslovacă. T u rb in e le centra 42 000 hectare şi studii agro-
Revoluţionar Provizoriu al Vietnamului de Sud m ilitariza tă . ]a nord dc para rul Ban ui Luka. dc exem lei. cu o putere fie 200 00(7 c ln m ifc pc un total dc
lela 17, şi au bom bardat pu nc plu, situai într-o regiune k\V, vor începe să furnizeze 10 700 hectare Totodată, au
S A IG O N 16 (Agerpres). — rin d pierd eri grele. In ace te populate de pe te rito riu l curent electric în u ltim u l fost efectuate 7 500 de ana
A ge nţiile de presă anunţă că, laşi tim p, a rtile ria forţelo r R.D. Vietnam . In tre 11 şi 1.5 pitorească din Bosnia-Hcr- an al c in cin a lu lu i in curs. lize speciale de laborator
după mai m u lte zile de bom patriotice a continuat să august, a rtile ria americană a ţegovina. şi-nu desfăşurat O biectivul princip al- al ale s o lu rilo r dm dife rite zo
bardamente intense asupra bombardeze baza „C aiTol" şi deschis focul din partea de activitatea in luna iulie 10 ne. întreg ansam blul aces
diverselor baze din zona sc|> o poziţie în tă rită a trupe lo r brigăzi form ale dm 5 000 de şantierului îl constituie ba tor operaţii u rm în d să con
de 45
ra ju l cu înălţim ea
ten trionulu a V ie tn a m u lu i de saigoneze din apropiere de sud a zonei dem ilitarizate, tin e ri şi tinere din toate re m e n i şi lungim ea de 1 200 trib u ie la dezvoltarea p ro
publicile şi regiunile ţârii.
sud, forţele G u v e rn u lu i Re baza ambele situate hom bnrdind mai m ulte lo ducţiei agricole.
calităţi situate la nord de
v o lu ţio n a r P ro vizo riu au de tot in zona septentrională.
clanşat dum inică un puternic De asemenea, in regiunea paralela 17.
atac dc in fa nterie îm potriva Deltei flu v iu lu i M ckong şi în M in is te ru l A fa c e rilo r E x
acestora A genţiile RcutcJr şi provincia Ba X nyen au avui terne al H.D. Vietnam — se Măsurile Administraţiei Nixon :
France l ’ rc-ssc relatează . că loc lupte între forţele dc e li subliniază in încheierea de
luptele tiu fost extrem de v i berare sud-vietnameze şi t r u claraţiei — cere cu hotârîre
olente, partea saigonezâ sufe pele amcricnno-snigoneze. încetarea actelor provoca destinate contracarării specu-1
toare, care am eninţă suvera ATLAS
nitatea şi securitatea ţârii.
Declaraţia M.A.E. al R.D. Vietnam în legătură laţiilor asupra dolarului pe !
cu noile acte de agresiune ale aviaţiei pieţele monetare occidentale'
Protestele populaţiei ERUPJIA VULCANULUI
americane
cambodgiene împo HUEMULES
IIA N O I lf> (Agerpres). — vocări ale aviaţiei americane W A S H IN G T O N 16 (A g e r guvernam ental pentru problc- \ h i urma e r u p ţ i e i v u l c a
M in iste ru l A fa c e rilo r Externe In zona dem ilitarizată. La 15 triva atrocităţilor pres). — Preşedintele N ixon mele costului vieţii, care va ţ n u l u i H u c i n u l e s şi a v i o
al H.D. Vietnam a dat p u august a.c. — se arată în de unităţilor regimului a rostiL dum inică scara un fi prezidat de m in istru l dc , l e n t e l o r fu rtu n i, care au a -
discurs , televizat, a m m ţîn d o
b lic ită ţii o declaraţie de p ro claraţie — avioane am erica finanţe. E xplicînd motivele * t'.ut lo c z i l e l e t r e c u t e in
test în legătură cu noile p ro ne, inclusiv bom bardiere slra- sene de măsuri destinate acestor măsuri. N ixon a dc- \
marionetă de iaSaigon „con tra cară rii speculaţiilor a clarat : .U n a din m oştenirile i r r q i u n i l o d i n s u d u l S t a t u
supra d o la ru lu i pe pieţele cele mai crude «ale prosperi- ţ l u i c h i l i a n , p e s t e 100 d e
monetare occidentale şi c o m Lăţii a rtific ia le produse de \ p e r s o a n e , a u f o s t u c i s e s a u
P N O M PEN H 16 (A ge r baterii in fla ţie i şi ş o m a ju lu i război este inflaţia. In fla ţia r r ă n i t e . U n .snt c u a p r o x i
Ultima şedinţă de legătură prin pres). — După cum in fo rm e a pe plan in te rn ". P rin tre aces spolia/.â pe fiecare american. ] m a ţ i e . o s u t ă d c l o c u i t o r i
u ltim u l
ză agenţia LIPI.
în
nr Ji j u s t a c o p e r i t in î n t r e
dc cetăţeni \
Cei 20 m ilioane
tim p s-au intensificat protes Reprezentanţii F.M.I. s-au întîlnit cu tea figurează suspendarea care sint la ixmsic şi trăiesc ( g i m e d e s t r a t u l d e l a v ă .
tem porară â c o n v e rtib ilită ţii
tele zilnice ale populaţiei subsecretarul de stat la Ministerul de d o la ru lu i in aur şi devize, dm v e n itu ri fixe sînt deose- ; In a c e e a ş i z o n ă d a t o r i t ă
cambodgiene îm p o triva a tro
radio cu aparatul „LunoU-î‘ c ită ţilo r !n care se dedau u Finanfe, Paul Volcker „cu excepţia v o lu m u lu i şi con bit de greu lo viţi. 80 de m i- \ C u ţ t h a i c i u o şi alte. a p e s - a u
r î u l
z ă p e z i l o r ,
t o p i r i i
d iţiilo r determ inate a fi în
lioane de salariaţi se află în (
reg im ului
nită ţile
m arionetă
de lf» Saigon îm p o triva popu interesul s ta b ilită ţii m oneta impas — in cei patru am de / r e v ă r s a t . p r o v o c i n d p a g u b e
între
război cuprinşi
re şi în interesul Statelor U-
m a t e r i a l e .
1965- \
laţiei civile in diferite zone W A S H IN G T O N H> (Ager- cursul nopţii, im ediat după rute". Rccunoscînd eâ, în u l
M O S C O V A 16 (Agerpres). spre sud-est. C oncom itent cu preş). — R eprezentanţii ţâ pronunţarea discursului de că 1969 spo rurile lor de salam \
— L u n i a a vu t loc u ltim a şe studierea suprafeţei selenare, ale Cambodgici şi în special tim ii şapte ani, s-a produs în fiin d com plet anihilate". < AL 32-LEA FESTIVAL
în regiunea Ncak Luong. C i rilo r m em bre ale Fondului tre preşedinte, subsecretarul medie o criză m onetară în Cu toate acestea, p re ş e d in -i
dinţă de legătură p rin radio laboratorul a măsurat nive M on etar In te rn a ţio n a l (F.M.I.) de stat la M in iste ru l de F i INTERNATIONAL AL
cu aparatul autopropulsat so lul ra d ia ţiilo r pe Lună şi în tind surse de pc cîm pul de s-au în tru n it de urgenţă luni. nanţe, Paul Volcker, s-a întâl fiecare an, preşedintele a a lele S U.A. a anunţat că ehei- i
vietic „ L u n o h o d -1", din cadrul spaţiul circu m lun ar. Cu a ju luptă, agenţia menţionează că la W ashington, pentru a exa nunţat că S.U.A. urmează să tuie lile federale prevăzute în ^ FILMULUI
angajeze consultări şi nego
peste 60 000 de c ivili d in tr-o
pro g ra m u lu i celei de-a 10-a torul un ui sistem radio insta m ina im p lic a ţiile m ă su rilo r a- n it cu reprezentanţii ţâ rilo r cieri în cadru! cărora v o r in bugetul pe anul fiscal în *
curs. care a început la 1 iu- 1
zile selenare In perioada 2-16 lat pe P ă m îiit şi al apnrala- zonă în care s-au instalat tr u rrunţatc de preşedintele Ni- m em bre ale F M I., pentru a sista pentru adoptarea de u r ] ie, urmează să fie dim inuate 1 I n t r e 25 a u g u s t şi 6 s e p
august, relatează agenţia ju lu i radio de la bordul lui pele inte rven iio niste şi-au pă le da exp lica ţii în legătură t e m b r i e v a a v e a l o c la V e -
răsit locuinţele, refugim du-se xon. A g e n ţiile de presă in genţă a unor m ăsuri m enite cu 4,7 m ilia rd e dolari prin ^
TASS, la b o ra to ru l lu n a r „L u n o b o d -T , in ziua a 10-a în alte regiuni din cauza ac formează, totodată, că in cu m ăsurile adoptate de S.U.A, să ducă la instituirea unui reducerea cu 5 ia sută a nu- l n c ţ i a c c l d c - a l 3 2 - l e a f e s
şi-n în d e p lin it cu succes selenară s-a făcut un expe nou sistem m onetar interoc- m ă ru lu i de anga jări în sluj- J
program ul de cercetări şi e x rim e n t de m ăsurare a dista n telor dc teroare, ja fu rilo r şi cidental. be guvernam entale, re d u c e -) t i v a l i n t e r n a ţ i o n a l al f i l
le com it
v io lu rilo r pe care
perim ente tchn ico-ştiinţificc. ţei pînă la Lună. Rezultatele soldaţii reg im ului lui Thieu. Statele U n ite im pun, totoda rea eu 10 la sută a p ro g ra -l m u l u i . f.a e d i ţ i a d i n acest
care a a vu t drept obiectiv obţinute pot fi folosite pen Fostul emirat Bahreîn se va numi tă, cu începere de luni. o su m u lu i de a ju to r economic an ş i - a u a n u n ţ a t p a r t i c i
studierea fu n cţio n ă rii siste tru studierea m işcării o rb i Situaţia a devenit atit de prataxă tem porară de 10 la pentru străinătate şi am ina - \ p a r e a 19 ţ ă r i .
m elor şi agregatelor în regi tale a A s tru lu i N o pţii şi ro alarm antă — relevă UPI — „Statul Bahreîn4' sută asupra tu tu ro r im p o rtu rea cu un an a pro g ra m u lu i l
]a
îneît însuşi regim ul de
m uri d ife rite dc activitate, taţia lui In ju ru l cen tru lu i de reform e pe plan social ) VREME INSTABILA IN
după o perioadă îndelungată comun al maselor sistemului Pnom Penh s-a văzu't s ilit să M A N A M A 16 (Agerpres). — b lic ită ţii la Manama. Sheik rilor, măsură destinată să Discursul preşedintelui a )
retragerea
unor
im
ceară
ducă, în concepţia A d m in is
de şedere pe Lună. P âm int-Lu nâ. In fo rm a ţiile ş ti portante un ităţi ale fo rţe lo r E m ira tu l Bahreîn, care şî-a Issa Bon Salmane El K ha lifa . traţiei. la redresarea ba la n fost pro n u n ţa i la scurt t i m p i ANATOLIA
In cea de-a 10-a zi, Uino- in ţifice transmise pc Pâm înt inlervcn ţion iste saigoneze şi p ro cla m a t stmbâtâ indepen fostul guvernator, va purta ţei comerciale. după încheierea dezbaterilor i
m o b ilu l a parcurs distanţa de de la bordul lui „L u n o h o d -1" închiderea bazei m ilita re de denţa, se va n u m i de acum la care au fost convocaţi de ^ V r e m e a f o a r t e i n s t a b i l ă ,
215 m etri Astfel, traseu] stră sint prelucrate în institutele la Neak Luong. îna inte ,,S tatul B ah reîn" — titlu l de e m ir al S tatului Bah- In scopul declarat de „c o m urgenţă p rin c ip a lii săi consî- ^ i n s o ţ i i ă d e f u r t u n i , c a r e s - a
bătut dc veh icu lul selenar de Academiei de Ştiinţe a U n iu anunţă un com unicat dat p u »ein. batere a in fla ţie i şi şom a ju lie ri economici şi m in iş trii ^ abătut a s u p r a p ă r ţ i i c e n
];\ 17 noiem brie 1970, cind nii Sovietice. lu i", preşedintele a anunţat de resort, pentru a exam ina ' t r a l e şi r ă s ă r i t e n e a A n a t n -
„îngheţarea p re ţu rilo r şi sala
p r o v o c a t
n u m e r o a
a
liri.
şi-a început activitatea pe su In ultim a şedinţă de luni. riilo r pe o perioadă de 90 de im p lic a ţiile crizei monetare \ s e i n c e n d i i şi a c c i d e n t e .
prafaţa M â n i P loilor, însu aparatul a fost aşezat într-o zile" şi crearea unui Consiliu intei-occidentale asupra dola A s t f e l , a t i n s d e t r ă s n e t , u n
mează 10 426 metri. poziţie care asigură co n tin u a Un comunicat cu privire ia vizita unei delegaţii ru lu i şi economiei S.U.A. d e p o z i t d e d i n a m i t ă d i n l o
In scopul unei mai exacte rea experim entelor de loca c a l i t a t e a K o n i / a , la s u d d e
id e n tifică ri a d e ta liilo r su ţie prin laser a L u n ii. Pre A n k a r a , a e x p l o d a t , p r o v o
prafeţei lunare pe fotog rafii siunea şi tem peratura în com a P.C. Francez in Japonia Vii reac|ii în Europa c i n d m o a r t e a a ■1 persoane
şi im agini panoramice, aces
pa rtim entul in stru m en te lor se şi r ă n i r e a al tf jr 7 P e d e
tea au fost luate din puncte occidentală privind măsurile! a l t ă p a r t e , in v e s t u l T u r
diferite, situate la distanţe află în lim itele stabilite. PA R IS 16 — Coresponden manilcT publică un com unicat piedice m enţinerea şi dezvol cie i, ))c l i t o r a l u l M ă r i i E -
de 20-30 metri. A p a ra tu l s-n Noaptea lunară va dura pină tul Agerpres, Paul Dîacones- cu p riv ire la vizita în tre p rin tarea ra p o rtu rilo r între p a r o c e . u n p u t e r n i c i n c e n d i u
deplasat in iţia l spre est, apoi la 31 august. cu, transm ite : Z iaru l „ L ’H u- să în Japonia, între 6 şi 13 tidele com uniste pe baza p r in restrictive anunţaţe <
august, dc o delegaţie a P ar c ip iilo r independenţei, egali a d i s t r u s 170 d e h e c t a r e d e
tid u lu i C om unist Francez, tăţii, neamestecului în aface de preşedintele Nixon p ă d u r i , f i i n d n e v o i e d e i n
condusă de Rene Piquet, rile interne şi s o lid a rită ţii in t e r v e n ţ i a a r m a t e i p e n t r u
m em bru al B iro u lu i Politic, ternaţionale" — subliniază a l s t i n g e .
secretar al P.C.F.. la in vita ţia documentul. D elegaţiile celor M ăsurile restrictive p rivin d străine). Tolodalâ. la cererea
P a rtid u lu i C om unist Japonez. două partide şi-au exprim at, situaţia dola rulu i, anunţate de g u vern ulu i din Berna. Banc- URAGAN IN PARTEA DE
După ce au subliniat sarci de asemenea, hotărîrea de a preşedintele S.U.A., Richard naţională a Elveţiei o hotă
nile comune pe care Ie au ce lupta pentru unitatea in dis Nixon, au s tîrn it vii reacţii rit Închiderea Bursei din 2u NORD A BAVARIEI
le două partide, care activea pensabilă a mişcării com u în Europa occidentală. P r i rich.
ză în state capitaliste dezvol niste internaţionale, pe baza mul ecou a fost sem nalat in M ăsuri sim ilare au fost in P a r t e a d e n o r d a B a v a -
tate — se arată în comunicat m a rx is m -le n in is m u lu i şi a in Elveţia, al cărei guvern s-a treprinse la Londra. Frunk r ie i ( R . F. a G erm aniei) a
— , reprezentanţii P.C.F. şi te rn a ţio n a lism u lu i proletar. în tru n it de urgenţă lu ni d i fu rt pe M ain, Am sterdam , f o s t b î n l u i t ă , in n o a p t e a d e
P.C.J au c o n firm a t fap tu l că Ele şi-au rea firm at so lid a ri m ineaţa pentru a analiza si Copenhaga şi H elsinki, unde s i m b ă t ă s p r e d u m i n i c a , d e
pa rtidele comuniste dm fieca tatea activă cu popoarele din tuaţia monetară interocciden- bursele de schim bu ri valuta un p u t e r n i c u r a g a n . î n s o
re ţară cunosc ce] mai bine Indochina. su b lin iin d că p ro talâ. ca urm are a m ă su rilo r re au fost. de asemenea. în ţit d e p l o i t o r e n ţ i a l e . D o
situaţia existentă in ţara res punerile în şapte puncte ale adoptate In W ashington (Cea chise. Consiliu] de conducere uă p e r s o a n e ş i - a u p i e r d u t
pectiva. „Fiecare stat deter G u ve rn u lu i Revoluţionar P ro al Bundesbankului vest-ger c > a ţ a , i a r alte 29 a u fost
m ină politica sa în totală in vizoriu al Republicii V ie tn a mai drastică d in tre acestea man s-a în tru n it, de aseme r ă n i t e . De> asemenea, nu
dependenţă de celelalte state. m u lu i de Sud reprezintă solu este considerată suspendarea nea, de urgenţă pentru a a- f o s t inrr<ns1 r a t e mari. p a g u
Divergenţele de păreri care ţia care perm ite o reglem en provizorie a co n v e rtib ilită ţii naliz.a consecinţele m ăsurilor b e m a t e r i a l e .
pot exista între partidele dm tare rezonabilă şi realistă a d o la ru lu i în aur pentru trezo americane.
diverse ţâri nu trebuie să îm problem ei vietnameze re riile şi băncile centrale (Agerpres)
C O P E N H A G A . — In lr-o mai spectaculoasă scădere crescut cu .1,3 1a sută. La tîln irîle publice în oraş. 2 000
declaraţie făcută lu n i ziariş a cursului a cţiu n ilo r din is produsele alim entare s-a în de m ilita r; <-au alătura t u-
tilo r, m in is tru l danez al e toria sa. în urm a an u n ţă rii registrat în această perioa n ita ţilo r locale şi patrulca-
conomiei, Nyboe Anderscn, de către preşedintele Nixon dă o creştere de peste 6 la /# pc străzile oraşului, iar
a subliniat necesitatea con a noii po litici economice a- sută u n ită ţi motorizate şi elicop
vocării, fără intîrzierc, a u- merieanc, care prevede, tere sînl pregătire să intre
nci conferinţe in te rna ţiona p rin tre altele, o m ajorare cu C A R A C A S — D um inică,
le în vederea adoptării de 10 la sută a la xelo r asupra a u to rită ţile m ilita re au pre în acţiune.
m ăsuri susceptibile să e vi im p o rtu rilo r. luat controlul m inelor de P H E N IA N . - Ivini Ir Sen,
te eventualele d ific u ltă ţi in Pe de altă porte, după ce fier de la Orinoco (cele mai
comerţul in te rnaţional, ce preşedintele N ixon a hotă- preşedintele C a bin etului de
nr putea fi provocate de rît suspendarea tem porară a m ari din Venezuela) unde (Miniştri al R.P.D. Coreene,
PARIS. — Preşedintele greva m u n c ito rilo r a in tra i a p rim it delegaţia guverna
Franţei, Georgcs Pompidou, m ăsurile restrictive an u n ţa c o n v e rtirii d o la rilo r in aur, in cca dc-a 47-a zi. G re v iş mentală din Somalia, con
te de preşedintele S.U.A.. de către băncile străine,
va prezida la 18 august o băncile japoneze au începui tilo r de la Orinoco li s-au dusă de O m ar Arteh Ghalib.
reuniune restrînsă a cabi Richurd Nixon. M in is tru l vînz.âri masive de dolari o alătura t sâptămina trecută m in is tru l afacerilor externe,
holârîrca
danez a critica t
ne tulu i francez, nnuntă a lucrătorii dc la compania care se aftâ într-o vizită o
Statelor Unite de a institui meneam către Banca cen
genţia France Prcsse. Cu a- „Sidor", Astfel. în prezent,
o suprataxă de )0 la sută n- trală «i Japoniei. O fic ia lită Loială la Phenian. După
ccst prilej, vor fi Iunie in şupra tu tu ro r im p o rtu rilo r. ţile japoneze de resort au se află în grevă a p ro xim a tiv cum menţionează agenţia
discuţie o ser ie dc proble precizat că v in /â rile de do 7 500 de m uncitori. ACTC. cu acest p rile j a a
me referitoarei in actuala T O K IO - (Ministerul A- lari au fost declanşate de A u to rită ţile dm Puerto vu t loc o discuţie ipriete-
criză monetară intcrocci- fa ccriln r Externe al Japoni teama unei reevaluări a ye Ordaz au interzis toate in- ncască.
dcntnlâ. ei a dat pu b licită ţii o decla nului.
raţie în care cere suspenda
L O N D R A . — Un num ăr rea imediată a experienţelor D JE D D .U I. — In urm a
de 93 de deputaţi laburişti nucleare franceze din -su ru p e rii re la ţiilo r d in tre Si L IM A . — L o c u ito rii im p o rta n tu lu i port şi principat
au semnat o m oţiune şi au dul Oceanului Pacific — ria şi Iordania, A rabia Sau- centru siderurgic peruan, Oiiim hole, şi-au exp rim at
in a in la t-o lid e ru lu i p a rtid u informează agenţia Kyodo ditâ va reprezenta interese protestul, in cadrul unui m iting. îm p o triva e xp erien
lui. lia ro ld Wilsun, ccrîn- Această luare dc poziţie n le iordanienc la Damasc — ţelor nucleare efectuate de Franţa în Oceanul Pacific.
du-i să acţioneze pentru gu vern ulu i japonez urmează a declarat un reprezentant la cîteva ore după ce aceasiâ zonă a fost afectată de
detonării de către Franţa, al Ambasadei iordanienc la o mişcare seismică.
convocarea uncî sesiuni e x
GU1NEF-A UlSSAU. Din amil lH'-t A. F . «Un Gumei1;» hi|>iâ im potriva colonialismului portughez. in cursul zilei de sîmbâlâ, Djeddah. Agenţia Prensa Latina, care transm ite ştirea, rela
Pînă acun» mai mult ilc jmmUa ie din teritoriul Ririi ;» fost i'liln1 nu. Populaţia i \ \ »m sprijin ac traordinare a pariam cuiulu i, n unei noi bombe te rm o n u
tiv luptei pentru eliberare, fiind conştienta cA »»un»ai n |m;\ indo iwndrnrA poate progresa şi-şi poa care să di seu'o si l un ţ io dm tează că personalităţi de scamă din lumea ştiinţei fac
cleare Ia centrul M ururon O T T A W A . — P otrivit da o legătură între experienţele nucleare franceze din
te asigura o economic mfloriloa re. Atacurile din ce in n> mai frecvente ale Armatei dc Elibe Irlanda de Nord. P o lrivrt din Pacificul dc sud. telor furnizate de B iroul
rare ratizcazA pierderi grele teu petor portugheze şl ' : abile pagube materiale. constituţiei, prem ierul lleath statistic canadian. în p r i Pacific şi frecvenţa m işcărilor seismice din unele ţâri
latino-americane.
Ir» fotografia dc sus. in marş spre linia frmuulni. poale să nu dea curs unei T O K IO . — Rursa din To mele şapte lu ni ale acestui
In fotografia dc Jos, comnn damul unei unili\|i ale Armatei dc Eliberare, expunind progra
asemenea cereri. kio a cunoscut lu ni cea an p re ţu rile în Canada au
mul ttmti atac.
Redacţia si administraţia zia ruhd i Deva. «tr. Dr. P, Groza. nr. 35. ÎTelefoana d t. 123 17 şl 1 1588, (Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.