Page 59 - Drumul_socialismului_1971_08

1
V V .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !

B Veşti din ţările socialiste

B Protecţionismul în acţiune

& Lucrările Comitetului pen­

tru dezarmare de la Geneva

B Din lumea capitalului

83 Cadran, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5166 MIERCURI 18 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI

IN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI ! „Aurul verde" Convorbiri între delegaţia Partidului

| valorificai superior

In aceste zile premergă­ Comunist Român, condusă de tovarăşul
toare marii sărbători de la
23 August, forestierii din I
parchetele U.E.I.l. Orăştie
depun o muncă intensă în NICOLAE CEAUŞESCU, şi delegaţia
vederea valorificării unor
noi cantităţi de masă lem­
aici au fost exploatate pe- [ Partidului Comunist din Spania, condusă
noasă De la începutul
a­
nului si
pînă în prezent,
ste prevederi mai mult de j
3 30fl mc buşteni, 1 100 mc ;
lemn de mină si celuloză, i de tovarăşul SANTIAGO CARRILLO
Rezultate bune au fost |
obţinute şi la unitatea de j
industrializare unde au fost j
produşi suplimentar aproa- j Marţi, !a sediul C.C. al Alvarez, Ramon Mendezona, de secţie la C.C. al P.C.R,
pe 5100 mc cherestea din \ P.C.R., au avut loc convor­ Juan Calanda şi Mauricio Pe- Cu acest prilej s-au făcut
fag şi răşinoase. __J biri între delegaţia Partidu­ rez, membri ai Comitetului Informări reciproce privind
lui Comunist Român, condu­ Executiv al P.C.S., iar din activitatea şi preocupările ce­
să de tovarăşul Nicolae partea romănâ tovarăşii Paul lor două partide, precum şl
Ceauşescu, secretar general al Niculescu-Mizil, membru al un schimb de păreri asupra
Comitetului Executiv,- al Pre­ problemelor actuale ale lup­
P.C.R., si delegaţia Partidului
zidiului Permanent, secretar tei revoluţionare, antiimperi-
Comunist din Spania, condu­ al CC. al P.C.R., Gheorghe a!îste, ale mişcării comunis­
să de tovarăşul Santiago Stoica, membru al Comitetu­ te şi muncitoreşti, ale situa­
Faptul cel mai CarHllo, secretar general al lui Executiv al C.C. al P.C.R., ţiei internaţionale.
Mihai Dalea şi Miu Dobres-
Convorbirile s-au desfăşu­
P.C.S.
cu, membri supelanţi ai Co­ rat Intr-un spirit de caLdă
Din partea spaniolă au par­ mitetului Executiv al C.C. prietenie şi solidaritate inter-
semnificativ ticipat tovarăşii : Santiago al P.C.R,, Ghizela Vass, şef naţionalistă.
Preşedintele Consiliului de Stat,

0 La mina Aninoasa se lucrează intens in noul aba-
taî frontal, dotat cu o combină de tăiere şi încărcare a
cărbunelui Fină in prezent au fost obţinute randamente
de 10,2 tone pe post şi o avansare medie lunară de 31 nv CEAUŞESCU, a primit pe primul ministru
0 Tinerii din Valea Jiului au efectuat pînă în pre­
zent in cinstea zilei de 23 August 58 830 ore de muncă pa­
li iotică. a căror valoare se ridică Ia 150 295 lei. al Iranului, Âmir Âbbas Hoveyda
0 Elevii, împreună cu cadrele didactice de la Şcolile
din Valea Jiului au strîns pînă in prezent o cantitate de
I 800 kilograme de plante medicinale, imnînd ca pînă în Preşedintele Consiliului de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu poare, la lichidarea focarelor
ajunul mani sărbători să fie predate centrului de recol­ Stat al Republicii ■ Socialiste a exprimat calde mulţumiri de încordare Internaţională,
tare încă 1 000 kilograme. România, Nicolae Ceauşescu, pentru acest mesaj şi l-a ru­ la instaurarea unui climat
a primit, marţi dimineaţa, pe gat. la rîndul său, pe primul de pace, de încredere şi coo­
0 Pînă în prezent, la întreprinderea agricolă de stat primul ministru al Iranului, ministru iranian să transmită perare Internaţională.
Mintia, s-au recoltat 160 hectare de in. In zilele urmă­ Amîr Abbas Hoveyda. şahinşahului Iranului urările
toare, prin tr-o folosire mai intensivă a combinelor, aceas­ La întrevedere au luat par­ sale de sănătate şi fericire. întrevederea a avut loc In­
tă lucrare va fi terminată pe alte 200 de hectare. tr-o atmosferă de prietenie
te Ion Gheorghe Maurer. pre­ In cadrul convorbirii care şi cordialitate.
0 Peste 14 000 de oameni ai muncii din Judeţul nos­ şedintele Consiliului de Mi­ a avut loc intre preşedintele ★
tru au beneficiat în acest an de bilete de odihna şi trata­ niştri, Corneliu Mănescu, mi­ Consiliului de Stat şi şeful
ment acordate de comitetele sindicatelor din întreprinderi. nistrul afacerilor externe, A- guvernului iranian a fost su­ DnpS convorbire, preşedin­
lcxandru Boaba, ambasadorul bliniată cu satisfacţie evolu­ tele Consiliului de Stat,
0 In această vară, peste 300 de grupuri de tineri din ţârii noastre la Teheran. ţia pozitivă a relaţiilor bila­ Nicolae Ceauşescu, a reţinut
iotreaca ţară au vizitat judeţul Hunedoara prin biroul de Au participat Sadegh Sadri- terale, relaţii bazate pe o în­ la dejun pe primul ministru
turism pentru tineret, atraşi de frumuseţile naturale, mo­ eh, ambasadorul Iranului la delungată tradiţie de priete­ al Iranului, Amir Abbas Ho­
numentele istorice şi importantele obiective economice ri­ Bucureşti, Abbas Nnyeri, am­ nie- între poporul român şi veyda.
dicate în anii socialismului. basador, director general al poporul iranian. De aseme­ Au luat parte Ion Gheorghe
In cadrul strung,'Vriei i!c ci­ Creşte gradul Tineii pe şantierul afacerilor economice din Mi­ nea, s-a exprimat hotărîren Maurer. preşedintele Consi­
0 Pe „Şantierul tineretului" din oraşul Brad au lu­ lindri* nr 2 a C. S. Wumuloa- nisterul Afacerilor Externe al cumunâ dc a dezv'olta în con­ liului de Miniştri, Corneliu
crat, în aces* an 1 100 de tineri, realîziml 520 000 orc ra. comunistul Dumitru Ran de îmbunătăţiri Iranului, Ahmad Ardalan. tinuare legăturile multilate­ Mănescu. ministrul afacerilor
muncă patriotică, a căror valoare se ridică la 1,0 milioane c.veciiIii lncrAri do btinA cali­ de mecanizare ambasador, director al celui rale intre cele doua ţări. re- externe, precum şi celelalte
Ici Zilnic, peste ton de tineri îşi dau întîlnire pc şantie­ tate. imaginea dc fatA II pre- funciare de-al doilea Departament po­ Icvindn-se posibilităţile largi persoane oficiale române şi
înnlA In timp ce eveculă ca- ce există pentru lărgirea şi iraniene care au participat
rul noului stadion, pentru a contribui prin munca lor la Librarca unui cilindru. litic din acelaşi minister. diversificarea lor.
terminarea cît mai grabnică a acestui obiectiv sportiv. in subteran din Lăpuşnic Cu acest prilej, primul mi­ Ia primire.
Totodată, au fost abordate
Foto: V. ONOIU nistru Amir Abbas Hoveyda a Unele probleme internaţiona­ In timpul dejunului, care
In acest an la exploată­ Comuna Lâpuşnlc a Înregis­ transmis preşedintelui Consi­ le de interes comun, eviden- s-a desfăşurat într-o atmosfe­
Nicolae
Stat,
de
liului
rile miniere din Valea Jiu­ trat puternicul freamft» a! Ceauşescu, un cordial mesaj ţiindu-se dorinţa României şi ră cordială, s-a toastat în să­
nătatea celor doi şefi de sta­
muncii patriotice '(IcsfAsnrate
lui există o preocupare per­ iiircnînrl din » august dc ti­ de, prietenie din pnrlea şa- Iranului de n-şi aduce .şi în
manentă pentru introduce­ nerii de la Şcoala do şoferi hînşahutui Iranului, Moham- viitor contribuţia la promo-’ te, pentru dezvoltarea prie­
rea proceselor tehnologice din THn. pe şantierul tinere­ mad Rcza Pahlavi Aryamchr. v’area colaborării între po­ teniei şi colaborării româno-
îraniene.
tului pentru ImbunAtAliri fun-
noi care duc la creşterea rlare.. Timp de o sAptftmînfl.
COTA 7 1 productivităţii muncii, a rei i.'rt de absolvenţi, rcpnr-
liz.ap pe brigăzi, nu lucrat la
PETRILA - producţiei de cărbune e­ săparea unui rnnal de 1,2 Itm.
nergetic şi cocsificabil. Ast­ fu cadrul şantierului dc Iriga­ In pagina a ll-a
fel. în acest an, ponderea ţii de la coonerntivn agricolă
de nrndisrţic din comunÂ. Prin
producţiei extrase din aba­ munca lor. ei au contribuit la
„Mi-e dragă aşezarea, bucuria căminului nou — rii, noile puţini şi complexe tajele frontale a crescut eu una din importantele acţiuni
mi-s dragi împrejurimile cu numai în ultimul cincinal miniere ce împlinesc peisa­ 13 la sută fată de realizări­ destinate modernizării agricul­ B Calităţile fiecărui cooperator se verifică în participarea
turii noastre socialiste. In şi­
munţi falnici, împăduriţi, — aproape 2 000 de (amilii, jul industrial al oraşului, le anului trecut, gradul de rul celor care s-au remarcai
cu Jiul vijelios care se ros­ ar parcurge zeci de kilome­ preparaţia în care cărbune­ cxlînderc a mecanizării tă­ In mod deosebit figurează şi la muncă, în contribuţia la prosperitatea cooperativei agricole
togoleşte in sunet aspru. mi­ tri pe drumul reţelei de dis­ le se înnobilează, instalaţia ierii şi încărcării cărbune­ OnAşcl Tona. Inan Granrca,
Ghcorzlic Cuibuş, Tonn Pulvcr,
neresc sau in şoapte dulci tribuţie a apei potabile, ar de concasare a sterilului, lui. cu combine şi pluguri, Nicolae Fopescu. B In extracţia de minereuri neferoase avem datoria să asigu­
de doină. Vechea mea Pe- vizita cele două dispensare staţia de rambleu hidraulic, sporind cu 50,6 la sută.
triîă şi-a păstrat locul ei de de întreprinderi, spitalul, staţia trafo, staţii de turbo- Un rol important pe li­ ROMULUS DRAGOS
baştină la poalele munţilor policlinica, farmaciile. cir­ compresoare, instalaţia cu nia creşterii eficientei în răm creşterea mal accentuată a eficienţei economice
Parinq, Roşia şi Leşia, dar cumscripţiile medicale, în filtre-presâ pentru epurarea
la alte dimensiuni, cu un care 22 de medici, 4 farma­ apelor industriale care se extracţie îl au şi cele două
nou ritm de viaţă. E o măr­ cişti şi peste 100 de cadre deversează în Jiu... complexe mecaniz.atc de
gică din şiragul aşezărilor cu pregătire sanitară medie Despre Petrila Qnului *71, susţinere, tăiere şi încărca­
miniere ale Văii Jiului. în­ şi elementară stau de stra­ ciţi dintre locuitorii ei nu re a cărbunelui, aflate în
scrise pe verticala înălţată jă sănătăţii celor mici şi ar putea spune, aşa cum dotarea minei Paroşcni. Cu Pregătirea tehnico-productivă a elevilor A 18 000-a tona de
de anotimpul socialist", Aşa mori, Ar poposi, cu siguran­ mărturiseşte Melania Mari­ ajutorul acestor agregate peşte oceanic
îşi mărturiseşte pioniera ţă, într-una din cele 6 gră­ neţ: .,Mi-e dragă Petrila cu sc obţin lunar randamente pescuită de flota
Melania Marineţ fin revista diniţe sau într-una din cele faţa ei nouă, cu blocurile ce depăşesc 22 tone pe
şcolară ..Spre înălţimi") 5 şcoli generale, sau in li­ trufaşe, eare-şi înalţă liniile post, aproape triplu fată noastră
dragostea pentru oraşul na­ ceu şi ar afla cadrul şi am­ zvelte spre soare, dar mi-e de tehnologiile clasice de in perspectiva noului an şcolar
tal Şi ciţi dintre cei peste bianţa in care desluşesc tai­ dragă şi vechea colonie mi­ exploatare. întoarcerea recentă din
28 000 de locuitori ai ora­ nele cunoaşterii cei peste nerească cu căsuţele ei uni­ Paşi importanţi s-au fă­ cursă a traulerutui „Marea
şului nu ar putea descrie, 5 000 de copii petrileni. Sau, forme, pe care s-a depus cut în acest an şi pe linia Pc ba2a hotărîrilor Con­ ştie că procesul dc dezvolta­ Incepînd cu noul an de în- Neagră” a consemnat cea
ca şi Melania — chiar şi cu poate, atraşi de cintccele praful de cărbune, unde mecanizării, tăierii şi în­ gresului al X-lea al Parti­ re a diverselor sectoare eco­
cuvinte simple, dar susţinu­ din alămurile fanfarelor mi­ s-au născut şi au trăit bu­ cărcării la săparea lucră­ dului Comunist Român, a in­ nomice e un proces rapid, că­ văţâmînt, încă din primele de-a 18 000-a tonă de peş­
clase (1—IV), elevii vor fi fa­
te de realitatea palpabilă. — nereşti, vor zăbovi în clu­ nicii şi străbunicii mei, în rilor de pregătire cu com­ dicaţiilor secretarului general ruia trebuie să-i facă faţă şi te oceanic adusă anul aces­
aşezarea de azi a minerilor! buri şi ii vor intîlnS pe acei c a r e au răsunat cuvinte as­ bine. obţinîndu-sc viteze pentru continua îmbunătăţire şcoala prin pregătirea cadre­ miliarizaţi cu munca prin di­ ta în tară de echipajele
Ciţi dintre cei ce au crescut care işi află in cint. in viersr pre de protest şi revoltă mi­ di> avansare de pînă la 190 şi perfecţionare a învâţămin- lor necesare. Educarea prin verse îndeletniciri — lucru flotei noastre. Peste puţin
şi s-au împlinit în această in joc ori in culorile armo­ nerească, în care au pă­ ml pe lună tului de toate gradel'e, în u- muncă, însuşirea şi formarea manual, activităţi gospodă­ timp, alte nave, printre ca­
vale nu ar putea însoţi ori­ nizate pc şevalet. împliniri truns, pentru prima dată, nitâţile şcolare generale şi li­ acestor deprinderi presupun reşti. lucrări agricole cu u- re .Moldova”, „Ncgoiu",
ce trecător spre a-i descrie, pe care le adaugă celor ciş- razele fierbinţi ale lui Au­ Este în curs dc generali­ ceale s-a trecut la legarea neltc simple. La clasele V— .Delta Doinăirii", „Trotuş",
de la un capăt la altul, ora­ tigate in munca din a- gust 23, Eliberator. Totul — zare executarea transportu­ mai strinsă a procesului in- VI, în planul de învăţămint „Mureş", „Galaţi'1, „Cea­
se prevăd două ore săptămâ­
şul Pelrila, ajuns la cota a­ dincuri. totul îmi este drag pe aces­ lui de cărbune cu vagone- structiv-educativ de practica hlău" şi „Caraiman* vor
nului ’71 ! Dar locurile despre care te plaiuri vechi, îmbrăcate tc de mare capacitate. Dc productiva prin înfiinţarea nal desfăşurate în atelierele ancora în porturile noastre
proprii, pe loturi şi în CAP.,
De o parte şi de alta a şo­ orice petrilean le-ar vorbi, în haina nouă ţesută sub asemenea, transportul con­ atelierelor-şcoală. Ministerul INTERVIU iar la clasele VII—Viii — 4 cu importante cantităţi de
selei modernizate, i-ar pre­ in primul şi in primul rind, îndrumarea şi ocrotirea pă­ tinuu pe benzi a fost extins Invăţâmîntului a elaborat în ore de lucrări în melal, con­ tai caranx, stavrizi, cod,
zenta portretul arhitectural vor fi cele ce dau persona­ rintelui nostru drag: PAR­ deja la orizonturile prin­ acest sens un plan de măsuri strucţii si montaje electrice heringi, mertucius şi alte
cu blocuri ce-şi măsoară litate aşezării: exploatările TIDUL COMUNIST RO­ cipale de Io minele Lupeni ce a constituit obiectul unor etc. (mediul urban), prelucra­ specii de peşti.
statura cu munţii, in care miniere care au făcut paşi MÂN". LUCIA UCIU şi Paroşeni. vii dezbateri în şedinţa con­ o participare nemijlocită a rea produselor agricole, creş­ Pînă la sfirşitul anului
au simţit frumuseţea şi uriaşi pe calea moderniză­ siliului învăţ.ămîntului de fiecărui tînâr la activitatea terea animalelor (mediul ru­ s<y preconizează să se pes­
cultură generală,' cc a avut direct productivă. Chemarea ral). Prin acestea, se urmă­ cuiască cu cc a 20 la sută
loc zilele trecute. Pc această sub care se înfăptuieşte reşte formarea deprinderilor mai mult peşte oceanic de-
temă. am solicitat un inter­ transpunerea în viaţă a nou­ într-o gamă mai largă de me­ cit în 1970.
viu tovarăşului Cornel Stoica, lui sistem este „Fiecare elev serii, înlesnind orientarea (Agerpres)
inspector general al Inspec­ să înveţe să practice o me­ şcolară şiv profesională a ele­
Rentabilitate şi economicitate toratului şcolar judeţean. serie". vilor.
în curind in casă nouă în producţia de metal borate de Ministerul învăţă­ — Cum sc va desfăşura La clasele IX—X ale şcolii
— Cc vizează măsurile ela­
practica productivă în lumi­
mântului. măsuri ce constituie na măsurilor întreprinse ? generale de 10 ani, activita­
un
tea productivă primeşte
Colectivul de muncă al Combinatului siderurgic Hu­ o nouă modalitate de pregă­ — Potrivit noii orientări, pronunţat caracter de profe­
Intimpinînd măreaţa săr­ tă o valoare deosebită. Pe nedoara a realizat un nou şi important succes prin depă­ tire practică, tehnico-produc­ pregătirea tehnico-productivă sionalizare şi se desfăşoară
tivă a elevilor ?
bătoare de la 23 August cu lingă faptul că termenul de şirea angajamentelor luate in cinstea zilei de 23 August a elevilor a devenit un obiect pe durata unei zile din săp-
roi succese în muncă, con­ predare a fost cu mult de­ Ia beneficii şi economii la preţul de cost. — La baza măsurilor luate de studiu, parte integrantă a tâmînâ în atelierele şcolare Aprovizionarea
structorii de locuinţe ai vansat, a existat şi o grijă Ca urmare a măsurilor aplicate, în toate secţiile com­ cu privire la pregătirea prac­ procesului de instruire şi e­ proprii sau interşcoilare, cele
Grupului de şantiere Valea sporită pentru îmbunătăţi- binatului s-a reuşit să sc realizeze beneficii peste plan în tică a elevilor stă ideea îm­ ducare. Sistemul acestei pre­ ale şcolilor profesionale sau
binării procesului de învâţă-
activităţi
în unităţi economice. Absol­
însumează
gătiri
valoare dc aproape 28 milioane Ici. Această cifră este su­
Jiului s-au angajat să pre­ reo calităţii lucrărilor. De perioară angajamentului luat cu 6 milioane Ici. mint cu munca productivă, practice desfăşurate la lecţii, venţii şcolilor generale de 10 de sezon —
dea cu mai bine dc o lună asemenea, printr-o gospodă­ In acelaşi timp, printr-o mai bună gospodărire a ma­ astfel îneît tineretul şcolar lucrări de laborator, ateliere ani vor obţine în felul acesta,
înainte de termen un nou rire mai Judicioasă a fondu-, teriilor prime şi in special prin reducerea consumurilor să fie educat şi pregătit prin şcolare, ferme, loturi agrico­ o treabă facultativă?
l.loc cu 100 dc apartamen­ (ui de materiale s-a obţinut specifice de cocs. metal, malcrialc refractare şi altele, si- muncă, trccînd prin şcoala le, unităţi economice, între- pe baza unei verificări, un
te în municipiul Petroşani. o reducere medie de 3 la derurgiştii hunedoreni au realizat economii peste plan în muncii Aceasta are ca scop gîndu-se prin acţiunile orga­
Hărnicia oamenilor de pe sută a consumului de cără­ valoare de 12 milioane Ici, faţă dc numai 10 milioane cit formarea unor oameni utili nizate în cercurile tehnico- R a f d -a n c h e f A
-.chele arc şi dc această da­ midă şi ciment. era angajamentul pînă la 23 August. societăţii moderne ce se con­ aplicative şi cele de muncă (Continuare in pag. a 2*a)‘ In V a l e a J iu lu i
struieşte în patria noastră. Se patriotică.