Page 6 - Drumul_socialismului_1971_08

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. S 1S3 • MARJI 3 AUGUST I971
2

P ro g ra m u l de acţiune I ntre 20 şi 27 iulie, in doara — la atelierele Hune­ din anii reconstrucţiei; el a gust. Tot acum am desprins
— Jn municipiul
încă o dală necesitatea dc a
conturat semnificaţii adinei
cen­
I n sala de apel n judeţul Hunedoara au trale de reparaţii ale ale actualelor măsuri dc e­ extinde cluburile dc infor­
avut loc manifestări
Exploatării miniere
Petrila a fost. sîmbă- prilejuite de „Zilele presei I.C.S.H., la C.F.U. de la ducare comunistă a intre<7»i- mare politică pentru tineret
în oraşe şi municipii,
în
lui popor. Referirile concre­
combinatul siderurgic şi la
pentru tineret", acţiune ini­
ideologico-educalîvâ tă, sărbătoare. Munci­ ţiată de Comitetul judeţean au evidenţiat multă sensibi­ te la activitatea tinerilor marile întreprinderi. dc n
T A P. L. Discuţiile
purtate
ingi­
tori, tehnicieni.
diversifica modalităţile
de
din organizaţie, la realiză­
Hunedoara al U.T.C. Pentru
neri, pregătiţi să intre
rile care fac mîndrie între­
in schimbul II, şi-au a afla mobilul şi obiective­ litate şi receptivitate la mo­ gului colectiv au constituit informare oferite tinerelu­
lui. La Petrila, Lupe ni. la
le acestor manifestări, con­
dul de abordare a proble­
sărbătorit, festiv, tova­ Liceul „Decebal" din Deva
de masă, a gazetelor de pe­ tier, pe ogoare, că tocmai ni­ cluziile desprinse din con­ melor tineretului in presă, tot atîtea elemente instruc­
rete şi, îndeosebi, de educare velul cuJtural asigură o acti­ răşii de muncă — pe fruntările tinerilor cu zia- adeziune şi participare con­ tive şi mobilizatoare. Un au funcţionat pe parcursul
a tineretului. Avem în vedere vitate mai spornică, mai pli­ acei care în primele rijti şi activişti ai organiza­ ştientă, matură la vastul interes deosebit a suscitat şi întregului an asemenea clu­
şapte luni ale
anului
participarea activă, la aceste nă de satisfacţii. au realizat cele mai ţiei de tineret, planurile de program de măsuri de edu­ întllnirea tinerilor de Ia Fa­ buri şi largul interes de ca­
adunări de lucru, de dezba­ Programul de educaţie co­ viitor desprinse din această care comunistă a tineretu- brica chimică Orăştie. unde re s-au bucurat, problemele
demne de epoca pe care o teri pline de învăţăminte a munistă subliniază necesita­ marcante rezultatp la experienţă, ne-am adresat dezbătute aici ne-au de­
trăim. Constituie exemple de membrilor de partid şi celor­ tea folosirii unor forme şi extragerea cărbunelui şi tovarăşului Constantin Pur- monstrat că atunci cind ti­
ţinută socialistă Eroii Mun­ lalţi oameni ai muncii cu metode cit mai eficiente, mai la lucrările dc inves­ cilean — secretar al Comi­ nerii au prilejul să-şi cla­
cii Socialiste Ştefan Trlpşe, propuneri concrete, preţioase diversificate de acţiune, cu tiţii. '• tetului judeţean al U.T.C. rifice unele întrebări, ma­
Petre Constantin, Nicolae de îmbunătăţire a activităţii răsunet în conştiinţa oameni­ — Care a fost semnifica­ nifestă interes şi adeziune
MârcuJescu, muncitorii şi care se adresează formării lor. „Vor fi extinse şi activi­ ţia iniţierii acestor acţiuni ? Zilele p resei deplină la acţiunile de acest
maiştrii de frunte Aurei Cris- profilului etico-moral al con­ zate — se precizează în măsu­ — Parte componentă n gen.
tea, Zaharia Costache, Dioni- structorilor societăţii socia­ rile elaborate de secretarul planului unst de măsuri — Cnre va fi modalitatea
sie Bartha, Mana Tomşa, Pe­ liste multilateral dezvoltate. general al partidului — for­ pentru îmbunătăţirea acti­ realizării pe viitor a acestui
tru Tătar, Petru Tod. Dumi­ Activitatea politico-educnti- mele muncii politice de ma­ vităţii politico-ideologice de deziderat, al informării
tru Bordei, Ioan M. Popa, vâ are pnenirea să combată să : activitatea agitatorilor, a educare marxist-leninistă a complexe, multilaterale a ti­
Martin Lutsch, Tiberiu Sirca, cu promptitudine tendinţele brigăzilor artistice dc agita­ tineretului din judeţul Hu­ pentru tineret nerilor ?
Ioan Buştea, Hortensia Hălă- şi manifestările de automul- ţie, a diferitelor forme de a- nedoara, „Zilele presei pen­ — Vom extinde in conti­
lai şi mulţi alţi oameni ai ţumire, de dezarmare în faţa gitatie vizuală la locurile de tru tineret" s-au înscris în nuare experienţa cluburilor
muncii âle căror conştiinţă şi unor greutăţi, de rutină, iner­ muncă, atît in vederea popu­ fruntea unui complex de ac­ amintite. La Hunedoara,
realizare se ritiicâ la nivelul ţie, indisciplină sau irespon­ larizării şi generalizării ex­ ţiuni educative de amploa­ comitetul municipal nl
cerinţelor epocii noastre. sabilitate. Să explicăm oame­ perienţei pozitive, a realiză­ re. Astfel, in această perioa­ U.T.C., in colaborare cu re­
Dezbaterile care au loc In nilor muncii natura unor rilor şi atitudinilor înaintate, dă am urmărit prezentarea lui, a întregului popor. S-au s-a vorbit despre rolul pre­ dacţia ziarului „Drumul so­
această Jună în organizaţiile greutăţi inerente evoluţiei, să cit şi pentru combaterea ac­ şi însuşirea de către tineri conturat cu acest prilej su­ sei comuniste, al presei de cialismului^ Şi casa dc cui
de bază, in organizaţiile apelăm mai mult la ajutorul tivă a stărilor dc lucruri ne­ a rolului pe care presa îl gestii, propuneri concrete, tineret fn educarea comu­ tură, va iniţia o acţiune pr
U.T.C. şi de sindicat asupra lor pentru a le învinge, să fa­ gative. Vor fi orientate orga­ joacă fn educarea comunis­ teme pe care tinerii doresc nistă a tinerei generaţii. care arn dori-o permanenti­
activităţii desfăşurate şi a cem ca. începînd de la mun­ nizaţiile de partid să întă­ Felicitările, cuvintele tă a oamenilor muncii, a ti­ să le dezbată, să le clari­ — Probabil cititorii ar fi zată şi care va consta In (n-
măsurilor ce se impun în lu­ citor şi pînă la director, de rească munca politico-educa- de mulţumire adresate neretului. Am intenţionat Iu fice. interesaţi să afle dacă ac­ tilniri săptămînale ale tine­
mina programului de educa­ la simplul cooperator şi pînă tivă nemijlocită, de la om la de Petru lacob. pre­ acefali timp realizarea unui O rezonanţă deosebită a ţiunile declanşate de zilele retului. din municipiu cu
ţie comunistă constituie pri­ la preşedinte, fiecare să fie om, cu fiecare membru de şedintele .comitetului dialog viu intre lucrătorii avut iniţiativa secretarilor presei pentru tineret sînt cadre, de partid, oameni dc
lejul. locul unei analize mul­ conştient de datoria de a se partid, cu fiecare cetăţean*'. sindicalului pe mină. au din domeniul presei, acti­ U.T.C. de la organizaţiile singulare, s-au încheiat cu ştiinţă, cultură şi artă, zia­
tilaterale şi aprofundate a n- achita cum se cuvine de obli­ fost primite, nu fără vişti şi tineri din unităţile A.C.R. din I.CSH, şi C.F.U. 27 iulie ? rişti, factori competenţi in
ceslei munci şi al adoptării gaţiile ce-i revin Un rol în­ Organele şi organizaţiile de mîndrie minerească, dc economice, în scopul cu­ din combinat, care au invi­ — Planul nostru prevede a răspunde cit mai complet
unor măsuri cu o largă viziu­ semnat î! arc, în această pri­ partid din judeţ au dobîhdit. către colectivul sectoru­ noaşterii mai în profunzime tat la aceste discuţii comu­ iniţierea in cadrul fiecărei problemelor cărora tinerii
pe parcursul anilor, o bogată
ne de perspectivă privind îm­ vinţă. stimularea morală a experienţă în folosirea unor lui II, care a depăşit a unor aspecte ale politicii nişti cu experienţă, creind organizaţii U.T.C. a unor Ic vor căuta aici dezicanren
bunătăţirea conţinutului, for­ oamenilor care se dăruiesc, e- de trei ori angajamen­ interne şi externe a parti­ astfel cadrul propice unui acţiuni deosebite dedicate Dc fapt. acesta va fi un ex­
melor şi metodologiei de ac­ videnţîcrca pregnantă a fizio­ forme şi metode ale muncii tul anual, cxtrăglnd de dului nostru, pentru lămuri­ dialog deosebit de instruc­ cunoaşterii importanţei ro­ periment. In funcţie de reu­
politice cu eficienţă directă,
ţiune. Pentru a asigura aces­ nomiei etico-morale' a miilor care trebuie examinate cu a­ la 1 ianuarie 4 100 tone rea evidenţierea preocu­ tiv şi complex, cu profunde lului şi necesităţii studierii şită vom extinde acţiu­
tor adunări caracterul de şi miilor de eroi, cunoscuţi tenţie şi adaptate la condiţii­ dc cărbune peste sarci­ părilor tineretului, proble­ semnificaţii educative. Vasi- presei de parlid şi de tine­ nea şi fn alte municipii şi
şcoală de educaţie partinică, sau mai puţin cunoscuţi, care nile de plan, ca şi de melor care-i frămintă şi la le Răduţ, secretarul organi­ ret. Astfel, intre 9 şi 15 au­ oraşe.
care să fie urmată — prin se afirmă In opera de făurire le actuale. Este necesar insă către numeroase brigăzi a căror soluţionare conside­ zaţiei de parlid de la ate­ gust in alte organizaţii din
măsurile adoptate — de creş­ a bunurilor materiale ale so­ ca în domeniul activităţii din sectoarele minei. ră că presa ar putea consti­ lierele centrale de reparaţii judeţ se vor desfăşura ac­ Sigur, vor fi organizate şi
terea rolului şi funcţiei edu­ cietăţii. S-a neglijat, o peri­ ideologice-educative să se fa­ Printre acestea se nu­ tui un sprijin eficient. ale I.CS H. a captat intere­ ţiuni specifice „Zilelor pre­ alte acţiuni.
caţionale a organelor şi orga­ oadă de timp. popularizarea că eforturi susţinute de con­ mără cele conduse de — In ce organizaţii au sul tinerilor, rememorind as­ sei pentru tinerel", toate in-
nizaţiilor de partid, de masă la gazetele de perete a unor cepţie ale căror rezultate să losif Huşan (sectorul III), fost iniţiate asemenea întîl- pecte din viaţa de organi­ cununînd sărbătorirea „Zilei Interviu realizat de
şi obşteşti, a) tuturor comu­ fapte de muncă deosebite, cu fie găsirea de noi forme şi a!cărei depăşire de plan niri 7 zaţie a tinerilor hunedoreni presei române", in 15 au­ ILEANA LASCU
niştilor este însă necesar ca fotografiile celor care le-au metode de acţiune asupra înregistrează 1 894 tone
ele să fie temeinic pregătite. realizat (panourile fruntaşilor conştiinţei şi generalizarea de cărbune. Euoen Vcri-
Este pozitivă, în acest sens. şi evidenţiaţilor sînt însoţite celor mai puţin folosite, cum cu (sectorul IV), cu un
.preocuparea organelor şi or­ de regulă de explicaţii stereo- sînt râspunsuriOe la Inlrebâri plus de 1 54.1 tone, Du­
ganizaţiilor de partid de la tipe, care nu spun nimic), de sau mijloacele moderne: apa­ mitru Oană (sectorul I), CLIMATUL DE ORDINE
I.M. Barza, C.S. Hunedoara, a pune să vorbească la staţii­ ratul de fotografiat, magneto­ cu 728 tone înscrise în
de Ja unele exploatări minie­ le de radioamplificare pe cei fonul, cinccluburile, radioul afara planului, Constan­
re din Valea Jiului (E.M. Lu- mai reprezentativi muncitori, şi televiziunea. Uncie organe tin Stan (sectorul II),
.penl, Vulcan, Lonea), a comi­ ingineri şi tehnicieni care nu şi organizaţii de partid au şi Titu Vlad (sectorul V),
direcţie,
acţionat în această
tetelor municipale, orăşeneşti de transmis idei şi metode găsind forme ca acţiunea de cu depăşiri dc 500 şi, GENEREAZĂ NOI ENE
şi unor comitete comunale de originale sau ca în programe­ respectiv. 20.1 tone căr­
a ajuta, diferenţiat, pe comu­ le brigăzilor artistice de agi­ „dirigenţie muncitorea-scA* (la bune. Printre sărbăto­
nişti, pe oamenii muncii, In taţie exemplele pozitive să fie exploatările miniere din Va­ riţi se aflau, dc aseme­ Pregnantă expresie a de­ seamă prezentată de către şească faţă de salariaţi, insă, nătăţirea aprovizionării tch-
însuşirea aprofundată a con­ intr-adevăr convingătoare. In lea Jiului), organizarea unei nea. şi mineri din bri- mocratismului societăţii noas­ şeful exploatării, inginerul in acelaşi timp, avem datoria nico-mnterialo, crearea celor
ţinutului, sensurilor şi nece­ acelaşi timp. este necesar ca agitaţii vizuale model eare nnda condusă de Petru tre, formă directă de partici­ Teofil Cremenaşiu, a rezultat să fim intransigenţi faţă de mai bune condiţii pentru ia
sităţii măsurilor adoptate de din fenomenele negative, să îmbunătăţească arsenalul Tătar, cu cele mai fru­ pare nemijlocită a oamenilor că în primul semestru ol n- cci ce încearcă să umbrească fiecare brigadă sA-şi aducă
conducerea partidului. Comi­ chiar în situaţiile singulare, muncii politice (la C.S. Hu­ moase rezultate fn sec­ cestui an 4-n atenţia colecti­ activitatea colectivului. maxima contribuţie la redre­
tetul judeţean de partid are să se facă probleme dc opi nedoara. E.M. Luponi şi Com­ torul de investiţii. muncii la conducerea şi orga­ vului şi comitetului de direc­ — Răspunderea şi discipli­ sarea activităţii productive a
în vedere şi a luat măsuri nie, de atitudine, de a da plexul C T E . Mintia), de zile Sărbătoriţii au fost nizarea întregii activităţi eco­ ţie au stat o seamă de sar­ na sînt legate în fel şi chip
pentru asigurarea peste tot a muncii politico-educntive un consacrate anumilor profe­ intimpinaţi, în sala de nomice a întreprinderilor, a­ exploatării.
unui temeinic studiu indivi­ caracter preventiv mult mai siuni şi alte forme. apel a exploatării. de firmare plenară a răspunderii cini, printre care se eviden­ de munca noastră de fiecare Constituie o notă favorabilă
dual, de consultaţii din par­ pronunţat. Strădania, preocupările dc tovarăşul Ion Răduîes- întregului colectiv pentru bu­ ţiază concentrarea transpor­ zi. arăta în cuvîniul său mi­ pentru toţi participanţii Iu
tea lectorilor şi propagan­ eare dau dovadă organele şi cu. prim-secretar al Co­ nul mers al producţiei, ma­ tului de minereu pe orizontul nerul şef de brigadă Ladislou adunare faptul că s-au căutat
diştilor. a cadrelor cu munci Din măsurile elaborate de organizaţiile de parlid, de mitetului orăşenesc Pe­ nifestare efectivă, viabilă a —130 In mina Deva ; crearea Chezan SA vorbim despre stăruitor cele mai eficiente
de răspundere, de răspunsuri tovarăşul Nicolae Ceauşescu. masă şi obşteşti pentru a ri­ trila al P.C.R.. de acti­ controlului muncitoresc a­ de noi fronturi de muncă la maşinile de încărcat care stau căi şl mijloace pentru recu­
şi explicaţii la prevederile din expunerea la consfătuirea dica conţinutul şi eficienţa vişti de partid, dc sin­ supra activităţii comitetului perarea in cit mai marc mă­
care nu sînt suficient înţele­ de lucru cu activul de partid activităţii politico-educatîve, dicat şi ai organizaţiei de direcţie — acestea sînt sură a râmînerilor în urmă
se. Desigur, este necesar ca, din domeniul muncii ideolo­ interesul uriaş cu care comu­ de tineret de la mină. concluziile pe care şi le-a for­ Adunări generale ale salariaţilor cauzate de avarie, pentru pre­
printr-o activitate de concep­ gice se detaşează ca un obiec­ niştii. masele largi de oameni Festivitatea de simbătă mat oricare dintre partici­ gătirea tuturor condiţiilor ne­
ţie colectivă, de profunzime, tiv permanent, dc însemnăta­ ai muncii hunedoreni au pri­ se înscrie printre mani­ panţii la adunarea generală a cesare realizării sarcinilor dc
să se elaboreze Ja toate nive­ te primordială, îmbunătăţirea mit măsurile elaborate de to­ festările dc preţuire a reprezentanţilor salariaţilor de plan în ce! de-al doilea an al
lurile programe de îmbunătă­ activităţii de educare a tine­ varăşul Nicolae Ceauşescu la Exploatarea minieră Deva. sectorul Muncel, experimenta­ mult din cauza reparaţiilor cincinalului In acest scop.
ţire a activităţii educaţionale retului. Aportul tineretului se constituie premise pentru a hărniciei şi eforturilor Cele mai importante pro­ rea unor noi metode de ex­ defectuoase. O brigadă veci­ inginerul Dumitru Roşea a
a organizaţiilor de partid, bucură de toată aprecierea : influenţa şi stimula şi mai depuse de mineri în ploatare la mina Deva, caro nă a stat 4 zile, pierzînd zil­ propus măsuri- de -sporiri a
sindicat, U.T.C., comitetelor în realizările remarcabile ale mult eforturile crcnloare de­ lupta lor plină de ab­ bleme ale activităţii acestui să ducă la reducerea cotisu-. nic citc 70 tone din produc­ vitezelor de avansare Ia toa­
şi comisiilor de femei, consi­ oamenilor muncii hunedoreni puse pentru realizarea exem­ negaţie pentru infăp- colectiv au fost analizate cu muhii de lemn în abataj* ţie. Şi aceasta pentru că exis­ te lucrările miniere. Trebuie
liilor Frontului Unităţii So­ sînt materializate entuziasmul plară a sarcinilor primului, an un înalt simţ al răspunderii creşterea înzestrării tehnice tă o slabă preocupare pentru mărită viteza de deschidere
cialiste. aşezămintelor cultu­ şi dăruirea a zeci de mii dc al cincinalului, a angajamen­ luirea sarcinilor dc pro­ tuturor salariaţilor, conştienţi în subteran şi la suprafaţă, îmbunătăţirea calităţii re­ a orizontului — 240 la Deva,
rale. în şcolile de toate gra­ tineri care In multe din uni­ telor mobilizatoare asumate ducţie. de calitatea lor'de proprie­ pregătirea condiţiilor pentru paraţiilor. Se face apoi iar In Mtiuccl sc cere intensi­
dele — programe care să sus- tăţile judeţului reprezintă de­ dc colectivităţile de muncă tari ai mijloacelor de pro­ experimentarea programului prea puţin pentru re­ ficată producţia la galeria i:i
cilc dezbateri cit mai fruc­ taşamentul cel mai numeros şi cetăţenii din judeţul nos­ ducţie şi producători de bu­ de lucru de fi ore, asigurarea pararea coloanelor telesco­ şi prcgAtită galeria 3 pentru
tuoase. al colectivelor Aceste apre­ tru. nuri materiale. Din darea de unor condiţii de muncă şi pice ale perforatoarelor U­ anul viitor. Trebuie de ase­
cieri nu sînt Insă de natură
In aceste adunări de partid să estompeze unele carenţe viaţă cit mai bune pentru sa­ neori sînlem nevoiţi să ţinem menea să fie luate măsuri
deschise, cu participarea ce­ care se manifestă In educa­ lariaţi. perforatoarele in braţe. Tot pentru plasarea mai judicioa­
lor mai reprezentativi factori ţia şi comportarea unor ti­ La fel ca toate celelalte co­ pentru mai buna desfăşurarea să a efectivelor astfel cn ton­
este indicat ca, în prima par­ neri : neînţelegerea rolului lective din cadrul Centralei procesului de producţie ce­
te. să se prezinte măsurile e- social al muncii fizice, ten­ minereurilor neferoase Deva, rem să sc asigure piese de te fronturile de rezervă să
laboratc de tovarăşul Nicolae dinţele de a trăi parazitar de minerii deveni au demarat cu schimb pentru ciocanele de intre în producţie Aseme­
Cenuşescu, să fie scoase în c- pe urma eforturilor părinţi­ abataj. In prezent din cauza nea propuneri au făcut şi ar­
videnţă şi să se insiste asu­ lor şi ale societăţii, dc a nu succes în primul an nl noului lipsei de piese se înlocuiesc tificierul Nicolae Raţiu, mi­
pra măsurilor luate la nive­ avea un idea) in viaţă, me­ cincinal, reuşind în primele 5 nerul Vasile Dura, maistrul
lul organizaţiei respective, tehnele de a împrumuta ..mo­ luni depăşiri însemnate ale ciocanele de abataj cu altele Ion Costna. preşedintele sin­
noi
asupra carenţelor din munca dele" de comportament şi <lo indicatorilor planificaţi. Dato­ dicatului din cadrul exploa­
de educare, cu exemple con­ gîndire străine, rcpudia'c de rită însă avariilor produse, — Cci cc răspund de tării Desfăşurarea adunării
crete axate pe probleme care societatea noastră. înţelegem bilanţul semestrial este nesa- compartimentul aprovizionă­ salariaţilor, dezbaterile fruc­
trebuie să stea mai mult în Intr-un cadru foarte larg şi tisfâcătoi. rii nu-şi foc cum trebuie da­ tuoase, chibzuinţă manifesta­
atenţia organizaţiei de partid complet îmbunătăţirea activi­ Comuniştii şi ceilalţi parti­ toria — sublinia maistrul tă de vorbitori, realizările
respective. a comuniştilor tăţii educaţionale a tineretu­ cipanţi la discuţie s-au oprit Mircen Liviu. Aprovizionarea promiţătoare din ultimele zile
Măsurile adoptate, ţinînd, de­ lui, dc Ja educarea părinţilor, in cuvîntul lor mai mult a­ cu lemn de mină sc face arată cu prisosinţă că la V. M
sigur. seama de situaţia spe­ a celor care fac educaţie in supra problemelor rare n-au greoi Citeva brigăzi n-nu in­ Deva există o atmosferă bună
cifică, vor trebui să vizeze şcoli. întreprinderi, instituţii găsit cea mai eficientă rezol­ trat la timp in producţie din dc lucru, un climat propice în­
creşterea competenţei organi­ si pînă la munca concretă cu vare. Secretarul comitetului ocoaslA cauză tăririi ordinii şi disciplinei.
zaţiilor de partid în toate do­ fiecare tînăr pentru a sădi în de partid al sectorului minier De altfel, asupra necesită­ Toate acestea, îmbinate cu
meniile. activizarea tuturor conştiinţa lui dragostea faţă Deva, tovarăşul' Gheorghe ţii întăririi climatului de or­ tiolărîrea comuniştilor, cu
comuniştilor, întărirea disci­ de patrie, faţă de muncă, fa­ Teoc, s-a referit pe larg la dine şi disciplină, răspunde­ dorinţa fiecărui salariat dc
plinei de partid şî In general ţă de tot ccca ce n înfăptuit, necesitatea intensificării mun re şi conştiinciozitate s-au a îmbunătăţi activitatea ex­
a disciplinei în producţie, piin ntîtea eforturi, poporul cii dc educaţie a salariaţi­ referit cu insistenţă mai tractivă, constituie garanţi.i
soorirea vigilenţei revoluţio­ nostru sub conducerea parti­ lor : toţi vorbitorii. Artificierul redresării efective a produc­
nare. cc acţiuni concrete se dului. Să facem şi tinerii şi — Aceastn este o problemă Constantin Popa. maistrul ţiei la E.M. Deva. certitudi­
vor organiza cu diferitele ca­ părinţii sâ înţeleagă că un Vnsile Stiopu şi alţii au fă­ nea ridicării muncii colecti­
tegorii de oameni ai muneii. Hcşl a pflşlt în al doilea '-einl dc cxlstcnţA, Uzina „Victoria * CA la n se lufâţlşcazA privirilor de care trebuie să sc ocupe vului mineresc de aici Ia ni­
ec se va întreprinde pentru grad mai înalt de cultură nu ca *• imitate modcntA, de pri m rang, a siderurgici romAneşti. In fotografie s modemul aleilor mc- Cu întreaga răspundere fieca­ cut propuneri concrete pentru velul cerinţelor şi cxigenţclor
perfecţionarea în vălâmtn tulii î este incompatibil cu munca conic al uzinei Foto : V. O.NOru re comunist, fiecare cadru de stabilizarea efectivelor în ca­ actuale şi de perspectivă
drul formaţiilor de lucru
şi
de partid, a muncii politice în mină, în fabrică, pe şan­ conducere. Trebuie să mani­
festăm o atitudine tovArâ- lichidarea fluctuaţiei, Îmbu­ Ing. TIBERIU ZAHARIA
£forturi susţinute pentru stringerea grabnică a recoltei
lor obţinute duminică la re­ vedere că la unitatea respec­ O activitate intensă la re­ au avut mult spor la treabă
coltat, 5n cursul zilei de ieri, tivă a mai rămas de slrîns Intîlnit în cimp nici o acţiu­ cărora au venit şi un tehni­ susţinlnd că a plouat In ur­
ItUlW ii» din pag. 1) coltat am intîlnit şi la C A P. Astfel, Petru Parnschiv a ne. Am văzut in schimb griu cian şi un mecanic de între­
cooperatorii din Ruşi au reu­ recolta de pe numai 11 hec­ Strei. In discuţia purtată, in­ mă cu două zile, terenul e in
şit să strîngă producţia de tare. ginerul şef al unităţii, Emil transportat cu remorca circa încolţit într-o tarla a brigăzii ţinere de la S.M.A, Orăştie, pantă, parcela e departe de
de
15 tone de griu la baza
aici.
din Bucium Griul de
pe ultimele suprafeţe din Oprea, a evidenţiat aportul s-nu trezit in situaţia că n-au sat. nu are oameni ş.o Dar
Dc asemenea datorită rit­ Tovarăşul Romulus Mure- recepţie, Ion Dănilă, Aurel deşi secerat de aproape două cu cine lucra (nu existau saci. nu s-a deplasat nimeni di
mului susţinut de lucru din cele 195 hectare cultivate cu şan, vicepreşedinte al Consi­ mecanizatorilor Nicolae Socia- Arghitnn şi Nicolae Ciorîţă săptâmîni. n-a fost încă treie­ nu existau cooperatori pe cimp să vadă dacă sc poale
u.timclc ziic, cit şi rezultate- griu. liului popular orăşenesc Că- nu, Ion Ungureanu şi Traian au recoltat cu cele trei combi­ rat Pe multe din suprafeţele combine). sau nu recolta cu combina
Jan, ne-a informat că, datori­ Ionele, precum şi al coopera­ ne o cantitate apreciabilă de de pe care s-n recoltat griul
Deşi cunoştea cum stau lu­
tă ritmului susţinut de mun­ torilor Viorel Crişan, Ion griu şi au transportat baloţii sc constată că unii meca­ crurile, deoarece trecuse de In urma insistenţelor, o da­
tă ajunse In cimp, combinele
S-a lucrat cu forţe sporite că înregistrat în ultimele zi­ Nengu, Gaşpar Loi, Ion Ma­ de paie de pe o suprafaţă d<* nizatori au făcut şi lucrări dc dimineaţă pe la sediul coope­ au recoltat pînă la ora 12,0(1
15 hectare.
apropie dc încheierea
le, se
mîntuială Consiliul de
eon-
campaniei de seceriş şi coope­ tei, Ţinea Lupaş, Dominic Evident că ritmul dc lucru dLicere al cooperativei, în fa­ rativei, tovarăşul Nistorescu Irifirmînd astfel aş.i-zisele
Cu toate că ploile care au col tei ne-au oferit, de aseme­ rativele agricole din Valea Sîn- Marcu, Ironî-m Jie, Vasile la­ nu a fost intens, cn de obicei, a preferat să plece acasă „cauze obiective" pe care to­
căzut Ia sfîrşitul săptămînii nea, mecanizatorii Vasile Că­ georgiului, Ratiz şi Sîncrai, la găr şi Viorel Muntcanu, care ţa unei asemenea situaţii, nu sA-şi vadă de alte treimii, lă- varăşii din conducerea coo­
trecute au frînat ritmul de ruţ şi Ion Gheorghinoi, pre­ fiecare din aceste unităţi ră- au lucrat cu multă conştiin­ din cauza ploii căzute în ziua are nici un motiv să fie sa­ sînd baltă ţoală activitatea In perativei le susţineau sus si
precedentă. Totuşi
coo­
lucru, în unele unităţi coope­ cum şi cooperatorii din Bre­ peratorii au fost bucuroşi do tisfăcut de rezultatele obţinu­ cooperativă. Mai mult interes tare Dacă grîul avea umidi­
ratiste din zona Haţegului tea Romănă : Maria Pădu- mînînd de recoltat producţia ciozitate la înmagazinarea re­ te pînă acum la stringerea re­ pentru soarta recoltei nu a tatea ceva mai mare, a< rusia
starea terenului şi a lanuri­ rean, Aurora Coposescu, Au­ de pe cîte 7-15 hectare. coltei. realizările obţinute manifestat nici inginerul şef nu s-a datorat ploii căzute cu
lor ingreunînd continuarea rica Şerbâlâu Iată doar cite­ La cooperativa agricolă din coltei. ci. din contră, are obli­ al cooperativei. două zile in urmă ci procen­
secerişului, la cooperativele va nume din ale celor 34 de Orăştioara de Sus, pe cnre am gaţia să întreprindă măsuri Tovarăşul preşedinte a n- tului foarte mare de buruieni
agricole din comunele Sîn- mecanizatori şi 129 coopera­ En două cooperative vizitat-o în primele orc ale energice pentru evitarea ori­ dus însă o serie de justificări, exislenie in lan
lămâria-Orlea, Baru, Uni­ tori care au participat la ac­ dimineţii de duminică, n-am căror pierderi din producţie.
rea, Snrmizegetusa şi To- ţiunile iniţiate duminică pe
teşti s-an mobilizat to­ ogoarele cooperativelor agri­ agricoEe vecine Unde era mecanizatorul?
tuşi importante forţe şi mij­ cole din comuna amintită. l\Su mai este timp
loace mecanice la recoltatul Sintetizînd rodul muncii de­ întrebarea de mal sus, cn­ că nu a venit Ia lucru, nici nu
cerealelor de pe suprafeţele puse. tovarăşul Titus Mari- Duminică, un mare număr peralivei. ne-a relatat că re îl vizează pe tractoristul a anunţat conducerea unităţii
mai zvînlate. la treierat sta­ noiu, secretarul Comitetului mulţi dintre cei prezenţi la Fareaş Ladislau, şi-au pus-o să ia măsuri ca altcineva să
ţionar cu combinele, la elibe­ comunal de partid Bretea de cooperatori din Orăştioara lucru sînt salariaţi la fabrica pentru justificări! cu justificata pretenţie cei 15 pună batoza în funcţiune.
rarea terenului şi la executa­ Română. ne-a spus că în ziua de Jos au fost prezenţi în „Vidra". I.G.CL. şi M L. O- cooperatori din Peştişu Marc, Cazul se cere analizat de că­
rea arăturilor. de 1 august ac. s-a recoltat cîmp la recoltatul griului, la răşlie. Am reţinut eîtcva nu­ La această dată, cind in august ac., Ia C A P Mârli- prezenţi duminică pe arie.de
O mobilizare masivă la se­ producţia dc cereale păionse transportul păioasclor. Tova­ me : Traian Dănciulcscu. Ioan majoritatea unităţilor agrico­ neştj nu se schiţase nici un unde trebuia ca o cantitate tre conducerea S.M A. Hune­
ceriş s-a Intîlnit şi pe ogoa­ de pe 33 de hectare, s-au ba­ le din judeţ griul se află în gest în această privinţă In însemnată de griu să ia dru­ doara, cunoscînd că orice zi
rele cooperativelor agricole lotat paiele de pe mai mult răşul Ion Slovenschi, secreta­ Surd11. Ion Cimporcscu. Nieo- afară de orice pericol, fiind ziua precedentă, tovarăşul Ni­ mul magaziei pierdută sc soldează cu pier­
din comuna Bretea Romănă. dc 10 hetenre şi s-a eliberat rul Comitetului comunal dc lac Vin lan Eugen Paşolca, depozitat în magazii, firesc colae Nistorcscu, preşedintele Zadarnic a fost aşteptat me­ deri irecuperabile din recol­
Mecanizatorii Gheorghe Sî- o însemnată suprafaţă în ve­ partid al comunei Beriu. pe I.âscuţ Trosan. Angustin A- era cn şi la C.AP. MărtineŞli cooperativei, in discuţiile pur­ canizatorul deoarece, pc lingă
mulete şi Ioan Cervenschi, derea executării arăturilor. care l-am înlîlnii împreună chim, Ion Duguciu, Aurel să întilnim aceeaşi situaţie tate cu mecanizatorii, Ic-a tă.
cooperatorii Marin Zoizoni, Demne de evidenţi.il sini şi sau, dacă nu. să existe o sus­ spus că dacă va fi timpul bun ★ ★
Tiţa Cioară, Otilm Olani, E- realizările obţinulc de coope­ tu inginerul şef al unităţi'. Georgcscu. Ion Samoilescu. ţinută preocupare pentru s-ar putea să se recolteze du
Hsabeta Şi Paulina Tcodores- rativele agricole dc pc raza Cornel Covaciu, cu Teodor Miron Cimporcscu. Viorel strîngerca cît mai grabnică a mîfiică Dar tovarăşul preşe­ Terminarea grabnică a re­ le să asigure ca întregul po­
cu şi Elisnbeta Erenţoni au lu­ oraşului Călan. La CA P. Boşorogan preşedintele coo Georgescu. Romuluţ. Eli. A- recoltei O cete însăşi situa­ dinte. consiliul de conducere editatului cerealelor păinase tenţial uman şi mijloacele
crat ca in zilele obişnuite în Sţtcisingioi gîu. spic exemplu, perntivei agricole, cu briga­ lexnndru Vinţnn şi alţii. ţia existentă in teren, deoa­ nu au mobilizat nici un coope­ impune ca în cursul acestei mecanice să fie utilizate cn
lanurile C A P Bretea Streiu- duminică, j combine au func­ rece aici mai sînt dc recoltat rator Ia lucru Duminică di­ săpfămini organizaţiile dc randemeni ma::iin, să nu sc
lui. Exemple dc hărnicie şi ţional din plin Rezultatele dierul de timp Snimon Ocoli- Avînd sprijinul celor men peste 20 ha cu griu Contrar mineaţa cei cinci mecaniza­ parlid, cnnsHîile populare Şi irosească nici o ură bună de
răspundere faţă de soarta re- sînt meritorii dacă avem în şan, pe una din tarlalele coo- ţionaţi mai sus, mecanizatorii aşteptărilor insă, duminică, 1 tori de la secţie, în ajutorul conducerile unităţilor agrico- lucru în cimp.