Page 60 - Drumul_socialismului_1971_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 516j ® MIERCURI 18 AUGUST 1971

CALITĂŢILE FIECĂRUI COOPERATOR SE „Istoricul

IN PARTICIPAREA IA mineritului
în Munţii

(N CONTRIBUŢIA LA PROSPERITATEA Apuseni"

In cadrul Clubului sin­
dicatelor din Gurabarza a
avut loc duminică un inte­
resant concurs „Cine şl ic.
ciştigă" pe tema „Istoricul
mineritului fln Munţii Apu­
seni". întrebările adresate
Cooperativa agricolă de caţie comunistă elaborat de putere şl capacitate, aşa cum
producţie din Bobîlna, care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne învaţă secretarul general de tovarăşul Ion loncscu.
are o mare parte din teren a prilejuit o analiză temei­ al partidului, la prosperitatea redactor şef la ziarul
situat în lunca Mureşului, a nică, în spirit critic, comba­ unităţii. Sînt însă şi oameni „Muncitorul miner", au
obţinut succese de seamă ,pe tiv, a deficienţelor ce au e­ care ar vrea să primească prilejuit o amplă incursiu­
calea dezvoltării economice, xistat, precum şi a măsurilor mai mult decit dau societă­ ne in trecutul unei stră­
a sporirii avuţiei obşteşti. Cu ce se impun a fi luate în ve­ ţii ; aici cred că trebuie să vechi Îndeletniciri pe a ­
toate acestea, de la un an la derea îmbunătăţirii activităţii intervină organizaţia de par­ ceste meleaguri. în viaţa
altul, s-au înregistrat oscila­ politico-ideologice Din infor­ tid, pentru a-i determina sâ şi realizările oamenilor de
a
astăzi. In final, juriul
ţii mari — de ordinul miilor mare şi discuţfi s-a desprins înţeleagă că fără muncă nu
de kg la hectar — la produc­ că unii cooperatori, printre se poate cîştiga nimic. Avem consemnat următoarea or­
ţia culturilor de bază. Ele nu care ş! comuniştii Gheorghe cooperatori care în unele pe­ dine B primilor trei cla­
se datoresc In exclusivitote Lupu, Veta Herţa, Gheorghe rioade lasă baltă treburile în sat! I Aron Joldiş-lăcăluş,
influenţei factorilor naturali, Faur, Grigore BJaga, Con­ C.A.P. şi aleargă după cîşti- Ml hal Cogan-lăcătuş, Vasi-
ci şi interesului diferit mani­ stantin Biriş, Nicolae Lascâu, guri în alte părţi. Sînt şi ti­ Ln secţia de scuIArte a P.C. Orăştîe, maistrul Ioslf Romoşan Şl frezorul Petru DAnescu discu tft tehnologia de execuţie a unei le Grădinaru-vagonctar.
festat de cooperatori faţă de Elena David — să amintim neri, fii de-ai cooperatorilor, noi matriţe pentru Injectat mase plastice.
soarta recoltelor, preocupării doar cîteva nume — pun la care bat străzile în loc sâ > \ Potol V. ONOR!
mal mult sau mai puţin sus­ inimă Interesele majore ale pună umărul la progresul co­
ţinute a organizaţiei de par­ cooperativei, stnt adevărate operativei agricole. Educaţia
tid şi a consiliului de condu­ în familie şi în şcoală trebuie
cere pentru valorificarea re­ să-şi spună şi aici cuvîntul, „Stînd de vorbă cu femeile" in extracţia de minereuri nefe­
zervelor în privinţa creşterii sâ facă mai mult pentru ca Manuale
producţiei vegetale şi ani­ Adunări de fiecare să înţeleagă că împli­
male. nirea personalităţii şi adevă­ Din iniţiativa Comitetului trofan, dr. Victoria Hertl şi
municipal Deva al femeilor
Rezultatele economice re­ ratele satisfacţii le dau doar au fost organizate, în une­ procuror Maria Bolog. pentru elevi
flectă nemijlocit şi eficienţa dezbatere a munca în oricare sector de O acţiune similară a avut roase avem datoria să asigurăm
muncii desfăşurate de comu­ activitate. le întreprinderi şi instituţii loc şi la Direcţia Judeţeană
nişti, competenta cu care or­ — Cultivarea dragostei şi din oraş, numeroase acţiuni de poştă şl telecomunicaţii în valoare de
ganizaţia de bază şi-a exer­ activităţii poîitico- respectului pentru muncă se cu caracter educativ, care Deva. Avind colaborarea
citat rolul de conducător al face prin exemplul nostru s-au bucurat de o caldă par­ profesoarei Titanta Dascâr
întregii activităţi a C.A.P. şi personal, al comuniştilor — ticipare şi audienţă. şi a medicului Raveca Bo- 2 800 000 lei Creşterea mai
capacitatea comuniştilor de a ideoiogice afirma Antonie Bacheş. De a­ Cu concursul Valeriei I- tezan, preşedinta comisiei
mobiliza potenţialul existent ceea, deşi am peste G7 de ani, vancov, preşedinta comisiei de femei pe Direcţia jude­
— Uman, material şi tehnic am lucrat şi lucrez In coo­ de femei de la întreprinde­ ţeană P.T.T.R., tovarăşa Ma­ | Inspectoratul şcolar Ju-
■ deţean a comandai
ma-
— în scopul asigurării pro­ perativa agricolă. rea de industrie locală De­ ria Boriţâ a realizat o reuşi­ | nuale pentru învăţămîntul accentuată a efi­
gresului şi prosperităţii coo­ exemple personale în muncă, Necesitatea îmbunătăţirii va, s-a organizat la fabrica tă consfătuire cu tinerele
perativei agricole. O imagine în conduită, militanţi neobo­ activităţii politico-ideologice, de nasturi din localitate ac­ fete din instituţie, unde s-au j dc cultură generală, nece-
concludentă asupra posibili­ siţi (pentru sporirea avuţiei în lufnina programului elabo­ ţiunea intitulată „Stînd de discutat probleme de ordin j sare in Anul şcolar 1971-
tăţilor de care dispune uni­ obşteşti. Organizaţia de par­ rat de tovarăşul Nicolae vorbă cu femeile". Zeci de moral-cetâţenesc, de com­ I 1972, în valoare de 2 800 000 cienţei economice
tatea se poate forma ţinînd tid nu a făcut Insă tot ceea Ceauşescu, a fost reliefată şi muncitoare au ascultat cu portare in muncă, fa­ j Ici. Aceste manuale sint In
seama de realizările înregis­ ce era posibil pentru ca toţi în cuvîntul celorlalţi coope­ interes sfaturile privind e­ milie şi societate, pro­ I curs de difuzare la unitâţi-
trate în acest an. La cerea­ cooperatorii să simtă răspun­ ratori care au luat cuvîntul bleme abordate în lumi­ ! le şcolare, Acţiune ce se va mină s-a realizat o economic
lele pâioase — orz şi grîu — derea faţă de îndatoririle ce în cadrul adunării generale ducaţia copiilor, igiena, na amplului program de e- | încheia pînă la 25 august Sarcina esenţială a colecti­ pe centrală de 600 mc, iar la
producţia medie la hectar a le revin, să fie angajaţi trup lărgite a organizaţiei de par­ norme de convieţuire socia­ dueaţie comunistă, elaborat de velor de muncă din cadrul cherestea de 70 mc. Un ac­
depăşit 3 100 kg boabe. De şi suflet, cu toate eforturile, tid, printre care amintim pe lă date de prof. Maria Mi- tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Centralei minereurilor nefe­
asemenea, evaluările făcu­ în rezolvarea problemelor ca­ Octavian Filip, Nicolae Şte­ roase Deva, în actualul cinci­ cent deosebit am pus pe con­
te arată că şi la cul­ re privesc fructificarea depli­ fan şi Elena Vâlean. nal, este de a dezvolta per­ trolul preventiv riguros a­
tura porumbului recolta va nă a potenţialului de produc­ Acţiunile ce vor trebui în­ manent baza de materii pri­ supra tuturor cheltuielilor,
fi superioară prevederilor. La ţie al unităţii. Dacă unii coo­ treprinse în acest scop au Aduceai ustensile de acasă me, de a valorifica superior mal ales al celor neproduc­
baza succesului stă aplicarea peratori ca Elena Filip, Ion fost conturate în măsurile ce La cofetăria „Nufărul" din na cu... linguriţa cornul sau In curînd, resursele de minereuri exis­ tive. Ca urmare, mia de lei
măsurilor iniţiate de condu­ Munteanu, Aurelia Romoşan, s-au adoptat. Sarcina de că­ Petroşani găseşti tot ce do­ chifla pentru a le unge cu tente. Desigur, realizarea a­ producţie marfă s-o realizat
cerea partidului şi statului Elena Cristea şi alţii nu s-au petenie a organizaţiei de reşti în materie de artă cu­ unt. Cuţite, cofetăria nu ser­ cestor obiective trebuie sâ pe centrală sub nivelul pla­
nostru privind îmbunătăţi­ situat la înălţimea sarcinilor partid rămîne însă aceea de linară pe bază de dulciuri. veşte decit... 4 pe 2i. Dacă numărul 7-8 aibă loc în condiţiile creşterii nificat.
rea organizării, planificării şi încredinţate comuniştilor este a desfăşura o activitate mai De la cremeş pînă la tortul insişti, ţi se răspunde, ehna- continue a eficienţei economi­ Cu toate că am obţinut a-
conducerii agriculturii, parti­ o dovadă că organiza­ rodnică pe Jinia educaţiei co­ cu alune, de la cozonacul cu bil, de către ospătară; „Nu­ ce, lucru ce se exprimă de eeste rezultate încurajatoare,
ciparea masivă a cooperato­ ţia de partid şi biroul operatorilor. a tineretului, de nuci, pînă la kekul cu sta­ mai sâ mânînce domnul de al revistei altfel prin înseşi prevederile considerăm că în această a
rilor la executarea lucrări­ său au scăpat din ve­ a milita neobosit .pentru fide. Chiar şi micul dejun — colo, îi iau cuţitul şi vî-1 a­ acestui an şi pentru următo­ doua jumătate a anului tre­
lor agricole în perioadele op­ dere una din cele mai im­ transpunerea în viaţă a pro­ cafea cu lapte, unt, dulceaţă duc. Ştiţi, n-avem decit 4 bu­ Tînărul leninist” rii, cînd trebuie sâ realizăm buie sâ accelerăm preocupă­
time şi de calitate, ca efect portante laturi ale activităţii gramului de educaţie mar- — ţi se serveşte aici. Preci­ căţi", sau ,,-N-aveţi cumva, la o reducere substanţială a con­ rile pentru a face întreaga
al introducerii noului sistem — oducorea tuturor coopera­ zăm „ţi se serveşte". Cum le dumneavoastră, un briceag, sumurilor specifice, a tuturor noastră activitate mereu mai
de retribuire — respectiv al torilor în spiritul dragostei xist-leninistâ elaborat de to­ ca sâ nu mai aşteptaţi ?" cheltuielilor de producţie, în eficientă Este necesar ca spe­
trecerii la plata muncii în faţă de muncă, al respectării varăşul Nicolae Ceauşescu, serveşti, asta e o altă proble­ întrebăm conducerea TA.P.L. In curînd apare numărul paralel cu ridicarea la noi cialiştii noştri sâ acţioneze
acord global — şi al măsuri­ disciplinei şi ordinii în coo­ secretarul general al partidu­ mă, mai blne-zis e... proble­ Petroşani : „Data viitoare tre­ dublu 7-8 (iulie-august) al parametri a productivităţii mai ferm pe linia reducerii
lor luate pentru îmbunătăţi­ perativa agricolă. lui. mă. Pentru că oricltâ îndeml- buie sâ aducem ustensile de revistei TINARUL LENI­ muncii. cheltuielilor materiale de pro­
rea condiţiilor de viaţă ale — Fiecare dintre noi, vîrst- N. TIRCOB nare al avea, nu poţi secţio­ acasă ?” NIST, care oferă, într-o ducţie. Vorbim ,de foarlc
ţăranilor cooperatori. Inţele- nic sau tînâr — arăta comu­ prezentare artistică atracti­ După 7 luni de activitale mult timp de utilizarea susţi­
gînd semnificaţia deosebită a nistul Gheorghe Lupu — ve­ vă, articole cu un conţinut sînlem în mânură sâ for­
acestor măsuri, cooperatorii dem cu ochii şi simţim trans­ bogat de idei tratJnd despre mulăm o seamă de concluzii nerii metalice, a înlocuitori­
clin Bobîlna sub conducerea formările survenite în viaţa cinile da producţie ce Ie revin condiţionarea reciprocă din- i asupra modului în care co­ lor, în general, la susţinerea
organizaţiei de partid, au ae^ satelor, In conştiinţa coopera­ fk u B u e • c $1 care vor fl clştlgurlle ce II xo tre societatea socialistă | lectivele de muncă, specialiş­ lucrărilor miniereu^» Trebuie
ţionat energic şi cu hot'ârîre torilor. Prin munca unită a cuvin. Spre exemplu, la cultura multilateral dezvoltată şi [ tii au demarat la traducerea insistat, de asemenea,1 -mai,
manoperei
tomatelor, valoarea
pentru a susţine prin fapte cooperatorilor am reuşit să re măsură hărniciei pentru 1000 lei venituri obţinute omul multidimensional. în fapt a sarcinilor privind mult In sensul refolosirii ma­
politica înţeleaptă a partidu­ realizăm ceea ce altă dată s-a calculat şl se plăteşte la Spicuim din cuprins: „Dia­ ridicarea eficienţei economice. terialului de susţinere acolo
lui, ca o expresie vie a re­ nici nu visam. Am ridicat 455 lei, la nvdcl — 390 Ici, la logul omului cu societatea Prima concluzie scoate în e- unde este posibil acest lucru.
cunoştinţei lor acordînd o construcţii zootehnice, avem ceapă — 215 lei etc. sa~; „Tlnâra generaţie şi videnţâ preocuparea sporită, La toate unităţile produc­
Cu toate ca se întrevede po­
deosebită atenţie onorării o­ livadă de pomi, grădină de sibilitatea ca la culturile de a r­ responsabilităţile multiple ca, în condiţiile îndeplinirii tive ale centralei este în curs
bligaţiilor In fondul centrali­ legume, sector de activităţi a­ legumicultorilor dei, morcovi şi castraveţi rezul­ ale organizaţiei de tineret"; sarcinilor de plan, unităţile de desfăşurare acţiunea de
zat de produse agricole al nexe — toate rod al muncii tatele să fie mulţumitoare, con­ „Dimensiunile umanismu­ miniere sâ realizeze şi o îm­ reanalizare a normelor de
statului. noastre. Ne dăm cu toţii sea­ ducerea cooperativei este Îngri­ lui socialist şi condiţiile bunătăţire substanţială a in­ consum atit pentru lucrările
jorata — pe bunâ dreptate —
Evidenţiind faptul că în ma că chezăşia bunăstării Vegetarieni mol mult sau mat de faptul că lntr-un procent realizării sale consecven­ dicatorilor economîco-finan- din subteran cît şi pentru
fruntea acţiunilor iniţiate noastre, a tuturor cooperato­ puţin convinşi, aproape cA nu mat ln depăşirea veniturilor destul de ridicat au apArut ln te"; „Certitudinile noastre ciari. De altfel, rezultatele de cele de la suprafaţă. La uzi­
prevăzute a se obţine pînă a ­
pentru sporirea producţiei a­ rilor depinde numai de hăr­ avem masă la care sA lipseas­ cum cu peste 100 000 lei. Deşi sc cultura alte soluri de legume pinâ acum sînt elocvente în na de preparare din Crişcior,
decit cele cultivate şl Indicate
gricole s-au situot comuniş­ nicia şi priceperea cu care că legumele dio Alimentaţie. Fie cere executat un volum mare po buletinele de recunoaştere. prefigurate de cincinal şi acest sens. Numeroase unităţi, unitate aparţinind întreprin­
cA se cunoaşte sau nu cu exac­
tii. adunarea lărgită a organi­ muncim. De aceea, este bine titate de către consumatori va­ de lucrAri la pregătirea terenu­ Avind ln vedere cA asemenea planurile de perspectivă". printre care I.M. Barza, E.M. derii miniere Barza, au şî
lui, asigurarea rAsaduIul, InsA-
zaţiei de partid, în care s-a ca în marea familie sâ con­ loarea energetica, exprimata ln mlnţarea, plantarea şl întreţine­ situaţii 9-au semnalat sl tn alte Certej, I.P.E.G. Deva şi alte­ fost trase primele concluzii,
imitaţi cultivatoare dc legume,
dezbătut programul de edu­ tribuie fiecare cu întreaga sa calorlj, sau aportul ln vitamine rea culturilor de legume, pre­ Se cere ca producătorii $1 fur­
a) flecarul produs — ceapa, var­ cum şl la recoltarea şl valori­ le, au înregistrat substanţiale care au condus la stabilirea
za. tomate, ardei, vinete etc. — ficarea producţiei, cooperatorii nizorii de seminţe să manifeste depăşiri la producţia globală
cert este ca piaţa solicita can­ şl mecanizatorii repartizaţi să maxima răspundere Ia asigura­ unor consumuri specifice pen­
tităţi tot mai mari sl de bună lucreze U grAdlnA s -aii străduit rea şl garantarea calităţii şi a şi marfă, au realizat însem­ tru o gamă mai largă de ma­
calitate de legume. $1 au reuşit sâ facA faţa cu sortimentului de seminţe dc le­ nate sporuri la productivita­ teriale, obţinlndu-se numai
gume livrate.
Pregătirea tehnico-produciivă ziderat II sini consacrate o par­ succes sarcinilor ce le-au fost conducerii cooperativei pentru tea muncii. Animate de ho- în primul semestru o diminua­
Satisfacerii unui asemenea de­
preocupărilor
contextul
Io
încredinţate. Şefii de echlpA Ro-
cît
re cu 7,78 la sulă a consu­
valorifica
târîrea de a
zalla Doda şi Marlca Constan­
te destul de însemnata din e­
forturile cooperatorilor din S|- tin, cooperatorii Dumitru Işioc, b ridica permanent eficienţa ac­ Bar de zi ia mai multe zăcăminte, de a da mului de bile din oţel şi cu
mcrla, legumicultura ocupind Viorica Ocneanu, Maria Girleş- tivităţii fn IcgumlculturA se În­ patriei cantităţi sporite de 7,41 la sută la flotanol.
un loc de seama ln ansamblul tc, llarltou Oprea, mecanizato­ scriu o scrie dc sarcini privind O O V 8 metale neferoase, colectivele Obiectivele propuse pentru
continua perfecţionare a orga­
rul Eugen Moţa — sâ amintim
Activităţii dc producţie $1 al ve­
a elevilor in perspectiva niturilor unităţii. In planul fer­ tarii succeselor dobindllc ln legu­ nizării muncii, profilarea pro­ Ceoagiu-Bai de muncă din cadrul centra­ acest an. sarcinile care ne re­
doar cîteva din numele
celor
ducţiei. extinderea gradului de
care se numArA printre semna­
mei legumicole se prevede ca
lei au depăşit planul lucrări­
mecanizare n lucrărilor la gră­
In acest an sa se realizeze o pro­
ducţie globală de peste un mi­ micultura — au muncit cu răs­ dină şl altele. In această pri­ lor geologice cu 7,52 la sută. vin in continuare, pentru a
da
economiei
ţârii cantităţi
lion de lei. Iar din livrarea pro­ pundere Şl dăruire pentru ca de vinţă s- aii conturai tlc.la uncie La parterul vilei nr. 7 Avînd în vedere importanta
duselor — peste 800 tone legu­ pc fiecare hectar cultivat sA se obiective : se face o nouă am ­ din staţiunea balneoclima­ pentru economie a noilor pe­ mereu sporite de minereuri
plasare a grAdinii, care in anii
noului an şcolar neşti care ea <lepâ$ca.scA 800 000 pă, ardei, morcovi, varza, to- săritoare, pentru o Judicioasă terică Gcoagiu-Bâi s-a des­ rimetre miniere puse în ex­ x colectivelor de mineri o mun­
obţină producţii sporite de cea­
me — sA se obţină venituri bă­
neferoase, impun din pârlea
următori se va extinde la 110
hectare, prevâzlndu-sc şl o sală
chis zilele trecute un bar
mrtte. cartofi etc. Deoarece uni­
lei. Acum, etnd se poate face o
ploatare, gama largă de pro­
apreciere concludentă asupra e-
prea mare de braţe de muncă,
forturîlor depuse şl a rezulta­ tatea nu dispune do un număr rotaţie a culturilor, $1 s-a sta­ de zi. Se pot servi aici coc­ duse care pot fi obţinute în că susţinută care trebuie să
teiluri şi alte băuturi fine,
aibă în prim plan sporirea e­
telor activităţii desfăşurate ln s-a stabilit ca la grâilinft sâ lu­ bilit ca sortimentele dc bază ce urma preparării minereurilor
struirea şi amenajarea de a­ legumicultura, npar Îndreptăţite creze cooperatorii din brigada se vor cultiva să fie rădăcinna- ţigări şi se mai poate servi ficienţei economice Dispunem
scle, vărzoasole, ceapa şt a r­
teliere şcolare, la doiarea lor afirmaţiile anterioare Ale pre­ do la Biscarla, culturile fiind deiul. Urmărind finalizarea micul dejun exploatate din aceste zone, încă de importante resurse
(Urinor»;dlH pog. 1) şedintelui cooperativei, PAun repartizate pe familii pentru preconizăm ca în semestrul II
cu unelte şi maşini, asigura­ TTăvas, $1 Şefului fermei, îngrijire. punct cu punct a sarcinilor cc Alături dc unităţile dc nefolosite integral, care fructi­
rea cu materie primă din de­ Ing. Dumitru Clilrlţescu, potri­ Ca forma de retribuire, -pen­ şi le-au propuş, cooperatorii diu alimentaţie publică Ale co­ al anului sâ realizăm o depă­ ficate vor aduce un plus de
Simerla, care $l-au dovedit nu
şeuri, să îndrume pregătirea vit cârora „legumicultura re­ tru a creste răspunderea şl In ­ o datâ priceperea şl hărnicia In operaţiei de consum, noul şire Io producţia globală şi eficienţă în sfera activităţii
atestat de iniţiere profesiona­ practică a elevilor prin folo­ prezintă unul din sectoarele teresul cooperatorilor in execu­ cultivarea legumelor, se vor si­ bar deschis dc Oficiul ju­ marfă cu 3 la sută, Iar la
principale de producţie ale coo­
tarea la timp $1 de calitate a
lă, care îi va ajuta sâ se în­ sirea după orele de program perativei agricole*. Rodnicia lucrărilor, se aplică acordul glo­ tua ln eşalonul fruntaş al cul­ deţean dc turism comple­ preţul de cost sâ fie obţinute dc exploatare şi prcpmnrc a
cadreze mai rapid într-un a­ a unor muncitori, maiştri, muncii depuse la grădina se bal la mia de Ici venituri ob­ tivatorilor de legume din Jude­ tează in staţiune o reţea importante economii. minereurilor.
numit sector de activitate. tehnicieni şi ingineri care sâ concretizează In avansul sub­ ţinute. Cooperatorilor II s-a ex­ ţul nostru. comercială căreia îi sînt Unele progrese s-au făcut
O atenţie deosebită se va îndrume elevii în cunoaşterea stanţial ctstlgat la livrarea pro­ plicat cu răbdare, pe baza de şi pe linia reducerii consumu­ GHEORGHE TODEA
acorda pregătirii prin muncă şi deprinderea proceselor teh­ L duselor, avans care este expri­ calcule concrete, care slnt sar­ N. PIRCALAB recunoscute multe calităţi. director financior-contabil
şi pentru muncă a elevilor nologice. Stabilirea unor re­ rilor specifce. La lemnul de ol C.M.N. Deva
din liceele de cultură gene­ laţii cît mai strînse Intre
rală. S-a observat că un nu­ şcoală şi întreprindere va
măr însemnat de absolvenţi facilita în viitor recrutarea
din anii anteriori care n-au forţei de muncă necesare din asa de cultură din Hu­ tural-distractivâ ; între 15 şi nerea sa la consfătuirea de culturală, râu este însă că se realizează aceasta la casa două instituţii aparţinînd ce­
reuşit la concursurile de ad­ şcolile patronate. C nedoara este un loc 22 august acelaşi program It^cru a activului de partid urmează apoi o acalmie cu de cultură ? O singură „seară lor două mari întreprinderi,
mitere în învâţămîntul supe­ Atelierele-şcoalâ de la sate binecunoscut de cetăţe­ „încărcat". Şi tot in cele două din domeniul Ideologiei şi al nimic motivată Dacă in une­ ştiinţifică" cu ocazia eclipsei
rior sau şcoli de pregătire e necesar sâ fie astfel profi­ nii municipiului. (Pe lingă a­ sâptâJTiîni, şase zile sînt ne­ activităţii politice şi cultuial- cluburile „Siderurgistul" al
postlicealâ, din cauza unor late, îneît sâ poată asigura vantajul unei amplasări feri­ acoperite de actul educativ educative. le perioade casa de cultură de lună (arhicunoscuta temă C.S.H. şl „Constructorul" al
fisuri în pregătirea pentru Indrăgirea meseriilor specifi­ cite — în plin centru — acest poate organiza zilnic manifes­ epuizată încă de mulţi ani) I C S.H. Insă nu toţi locuitorii
muncă, nu s-au încadrat în ce mediului rural, formarea aşezâmînt cultural şi-a înscris (filmele care rulează în aces­ Deci, casei de cultură Ii re­ tări, de ce această frecvenţă este cam puţin. Aşa cum s-a municipiului sînt siderurgiştî
procesul de producţie, uneori de mecanici motopompişti, pe cartea de vizită locurile te zile nu sînt acţiunile proprii vin sarcini politice de cea mai nu se permanentizează ? arătat la consfătuirea mai sau constructori.
apucînd pe căi greşite. Prin dulgheri, tîmplari, rotari, me­ fruntaşe obţinute de formaţi­ casei de cultură). mare însemnătate, de la ea O altă carenţă — fapt de sus-amintîtă, „problema eoni- Conducerea casei de cultu­
noile măsuri se creează posi­ canizatori. Unităţile IM.A., ile artistice la Concursul al ră ar trebui sâ înţeleagă un
bilitatea ca aceştia sâ se poa­ S.M.A., I.A.S. au obligaţia sâ X-lea. dedicat aniversării se­ mare adevăr al zilelor noas­
tă încadra cit mai rapid in­ le sprijine în acest sens. - ţ - tre i cetăţeanul municipiului
tr-o activitate socială utilă şi Şcolile vor încheia con­ micentenarului partidului, nu­ este Interesat de poziţia şi
meroase deplasări cu specta­
în acest sens sînt pregătiţi. tracte cu aceste unităţi pen­ cole în localităţile învecinate, relaţia sa cu societatea, cu
Sc prevede ca la anii I—IV tru executarea diferitelor lu­ manifestări privind difuzarea timpul în care trăieşte, cu vi­
din liceul de cultură genera­ crări din planurile de pro­ S P IR IT A C T IV Ş l R E V O L U Ţ IO N A R itorul său. Beneficiarul actu­
lă, o zi pe săptâmînâ sâ fie ducţie, iar produsele realiza­ ştiinţei şi culturii etc. lui de cultură luat individual
afectată muncii în atelierele- te în atelierele proprii vor fi Prezenţa acestei Instituţii în este interesat ln problemele
şcoalâ şî o lună la sfîrşitul folosite pentru autodotare şi viaţa culturală a Hunedoarei confruntării sale cu gîndurî-
anului şcolar pentru anii valorificare Şcolile vor fî au­ se face fără îndoială simţită.
I—TI—III. In acest mod, o torizate în acelaşi timp sâ în­ Sub conducerea comitetului IN A C T IV IT A T E A C U L T U R A L Ă ! le şi aspiraţiile celor din
bună parte din perioada pe­ cheie contracte şi cu unităţile municipal de partid, activiştii jur. Aşezâmîntul cultural tre­
trecută în cadrul liceului va comerciale prin care sâ se culturali — . salariaţi şi ob­ buie deci sâ—1 ofere o pluri­
fi rezervată muncii produc­ asigure vînzarea obiectelor şteşti — manifestă spirit de valentă, o multitudine de m a­
tive. Aceasta va duce la îm­ confecţionate. iniţiativă în valorificarea po- nifestări politice, culturale,
binarea interesului elevului, — Cum vor fi concretizate tenţelor cultural-artistice ale (Privită sub aspectul educa­ se aşteaptă o poziţie activ-mi- altfel semnalat nu o datâ şi In baterii misticismului trebuie ştiinţifice şi artistice.
a aptitudinilor lui cu cerin­ noile măsuri din planul dc municipiului. ţiei comuniste, civice, morale litantâ, partinică, plină de Acest Important aşezâmînt
ţele vieţii sociale pregătire practică. (ehnico- Am urmărit îndeaproape, ş.a., activitatea casei de cultu­ combativitate. Cunosc oare lu­ activitatea altor aşezăminte sâ facă parte din întreaga ac­ cultural hunedorean are da­
— Cum vor fi organizale şi productivă in Judeţul nostru ? în perioada premergătoare e­ ră (aşa cum o ilustrează pro­ crătorii acestei Instituţii cu a- culturale — este că la pregă­ tivitate politico-edueativă a toria promovării ferme a i-
amenajate atelierele şcolare — In judeţ avem amenajat venimentului de la 8 Mai, o gramul amintit) este în pre­ tirea manifestărilor, mai ale3 partidului, a U.T.C.-ului, a deologiel partidului nostru in
in noul an ? un număr însemnat de a­ gamă variată de manifestări zent departe de a fi satisfă­ devârat ce se petrece In ora­ a celor pe teme politico-ideo­ organizaţiilor noastre".......Pro­ desfăşurarea educaţiei poli­
şul lor ? Participă la adună­
— In organizarea ateliere- teliere şcolare In continuare cu o tematică deosebit de cătoare. Sâ nu uităm : acest rile organizaţiilor U.T.C. şi logice, nu se prea observă blema educaţiei ateiste este o tice şi a vieţii cultural-arlis-
de
contribuţia organizaţiilor
lor-şcoalâ, asigurarea condi­ va trebui sâ insistăm pe orga­ largă. Volumul acesta maro aşezâmînt cultural reprezin­ sindicale din întreprinderi ? problemă de lungă durată, tice.
ţiilor necesare desfăşurării nizarea acestora, legat de de activităţi nu ar fi fost po­ tă una dintre cele moi im­ Asistă la adunările generale masă. Totodată, puţine ac­ care cere o activitate conti­ Aşteptăm în urma acestor
practicii, un sprijin efectiv specificul localităţilor cu pro­ sibil fără munca unei echipe portante instituţii care poate ale salariaţilor ? ţiuni au loc în propagarea nuă, permanentă". rîndurucîteva consideraţii, ca,
sînt chemate să-l acorde în­ fil metalurgic, electrotehnic, organizate şi harnice, compu­ contribui la educaţia comu- ateismului ştiinţific, a pro­ Amintim Iarăşi despre ca­ în săptămânile viitoare, Casa
treprinderile industriale sau de construcţii etc. Pentru a- să din directorul Florin Izdrâi- nistâ, partinică, estetică a pu­ Notînd acţiunile ce se or­ blemelor etîco-cetâţene.şti, a racterul propriu al fiecărui a- de cultură din Hunedoara sâ
agricole. Intre şcoală şi uni­ ceastn, se impune ca condu­ lâ şi metodiştii Victor Niţâ şi blicului. „Cluburile muncito­ ganizează într-o sâplămînâ la celor de politică internă şi şezămint cultural. Ar fi tim­
tatea productivă trebuie sâ cerile şcolilor sâ folosească Gheorghe Dâncîlâ. Casa de cultură din Hune­ internaţională sau a celor o- pul ca această instituţie să-şi ne ofere, sub un relief nou, o
se stabilească relaţii strînse, toate posibilităţile şi resurse­ reşti, căminele culturale din doara, rezidă o atmosferă dilitar-gospodârcşti Un consi­ întemeieze un specific pro­ nouă imagine reconsiderată în
permanente. în care acestea le locale. Conducerile între­ După B Mai însă, numărul sate trebuie sâ devină insti­ prea calmă, prea molcomă, o derabil spaţiu în programul priu, sâ nu fie o simplă casă, conţinut şi formă, întreaga
din urmă se obligă să ia în prinderilor organele locale acţiunilor, în special cele so- tuţii de educaţie politică, so­ activitate dc rutină şi după lunii august îl reprezintă ac­ care mutată, sâ zicem, la
patronaj unităţile şcolare, de stat e necesar să sprijine cial-polillce, a scăzut mult. cialistă a muncilorilor, a ce­ un vechi obicei se aşteaptă i­ ţiunile dc divertisment, nu în­ Di riad sau Turnu Măgurele, gamă a manifestărilor reali-
fapt stabilit de altfel prin- această acţiune, ocordîndu-i Cc oferă acest aşezâmînt cul­ lorlalţi salariaţi, a ţărănimii, virea unui eveniment major totdeauna cu un conţinut e­ ar fi lot o simplă casă de zindu-se într-un spirit activ
tr-o hotârire a secretariatului tot concursul. tural hunedorean publicului a tuturor membrilor societăţii pentru ca acţiunile sâ sc în­ ducativ. cultură. Sâ fie o casă de cul­ şi revoluţionar, cu o mare e­
CC.' al P.C.R Unităţile eco­ intr-o săpiâminâ din luna au­ vioreze. Fireşte, nu e rău ca In zilele noastre se pune tură a Hunedoarei. Aceasta se ficienţă şi forţă educativă.
nomice care patronează au Interviu realizat de gust? Intre 8 şi 15 august, noastre" — spune tovarăşul evenimentele politice sâ fie problema combaterii concep­ impune cu otit mal mult cu
obligaţia sâ participe la con­ M. BODEA două expuneri şi o seară cul- Nicolae Ceauşescu in expu­ precedate de o efervescenţă ţiilor mistice, înapoiate. Cum cît la Hunedoara există alte C. DR02D