Page 63 - Drumul_socialismului_1971_08

• PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VÂ!

ANUl XXIII. Nr. 5 167 JOI 19 AUGUST 1971 4 PAGINI - 30 BANI

In intimpinarea măreţei sărbători Mitingul prieteniei dintre Partidul Comunist Român

Realizări de înalt prestigiu şi Partidul de stînga-comuniştii din Suedia

în cronica răşul Nicolae Ceauşescu, se­ Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului
amiază, tova­
M ie rc u ri la
cretar general al P a rtid u lu i
Com unist Român, îm preună
cu tovarăşul Carl-Henrik NICOLAE CEAUŞESCU CARL-HENRIK
Hcrmansson, preşedintele P a r­
întrecerii socialiste tid u lu i de stânga — com u­ Dragi tovarăşi, HERMANSSON
niştii din Suedia, care se a-
flâ 5n ţara noastră, au v iz i­
Doresc să încep p rin a vă adresa dum nea­ 1 Dragi tovarăşi rom â ni,
tat U zina de ţevi „R e p u b li­
ca" din Capitală. voastră, în tre g u lu i colectiv de oameni ai V ă rog să mă scuzaţi că nu pot vo rb i în
Cu 43 de zile înainte de termen, construc­ Cei doi conducători de par­ m u n cii din U zina „R e pu blica" un salut căl­ lim b a rom ână şi trebuie sâ vă tra n sm it sa­
tid au fost însoţiţi de tova ră­ duros din partea C o m ite tu lu i Central al lu tu l nostru în lim b a suedeză. (Aplauze). (A ­
ceastă frază a fost rostită in lim ba română).
p a rtid u lu i nostru comunist. (Aplauze puter­
şii Gheorghe Pană, m em bru
Delegaţia noastră este foarte bucuroasă că
torii şi energeticienii de la Termocentrala al C o m ite tu lu i Executiv, al nice, uralc, se scandează „Ceauşescu — are posibilitatea de a vizita uzina „R e pu­
P rezidiu lu i Perm anent, secre­ P.C.R.'').
In tiln ire a de astăzi este consacrată priete­ blica" şi de a se în tîln i cu colectivu l său
Mintia au realizat tar al C.C. al P.C.R, M in niei dintre P a rtid u l C om unist Român şi Par­ de muncă. Adresez în acelaşi tim p v ii m u l­
supleant
Dobrescu, m em bru
ţu m iri pentru p rim ire a călduroasă de care
al C o m itetului E xecutiv al tid u l de stingă — co m u n iştii din Suedia, în- ne-am bucurat.
tiln îre organizată cu p rile ju l vizitei in Româ­
C.C. al P.C.R, Ghizela Vass, E voluţia din România şi Suedia a urmaţi
nia a delegaţiei conduse de tovarăşul H c r­ odinioară un curs pa ralel în m ulte privinţe .
Punerea definitivă in iar din partea suedeză de to­ mansson. Aş aprecia — şi cred că tovarăşul C a p ita lism u l a început să sc dezvolte a p ro ­
şef de secţie la C C . al P.C.R.,
Hermansson va fi de acord cu m ine — că a­
varăşii
Lars W erner,
vice­
ceastă în tîln ire are un sens mai larg şi a n u ­ x im a tiv concom itent în am bele ţâri. P rim e le
preşedinte al P.S C.S., şi Ei- me, consider că ea este o m anifestare a p r i­ sindicate s-au în fiin ţa t în acelaşi tim p, aşa
vor M a rk lu n d , m e m b ru al eteniei d intre poporul rom ân şi poporul sue­ cum s-a în tlm p la t şi cu partidele social-de-
exploatare industrială a C o m itetului E xecutiv al C.C. dez. (Aplauze puternice, urale). mocrntc. După p rim u l război m ondial, în
ambele ţări s-a sim ţit nevoia creă rii u n u i
al PS.C.S.
Străbătînd capitala, în dru m P a rtid u l co m u n iş tilo r suedezi are vechi tra ­ pa rtid cu adevărat revo lu ţiona r, c lă d it pe în ­
d iţii de luptă, el joacă un rol im p o rta n t in
spre cunoscuta uzină bucu- văţă tu ra lui M a rx şi a lu i Lcn in . S-au creaţi
viaţa politică din Suedia. Ca fiecare partid partidele comuniste.
reşteană, oaspeţii traversează
grupului energetic nr. m odernul cartie r «Titan", ca­ comunist, el se străduieşte să înfăptuiască lit curînd să in tre în ilegalitate în tim p ce
P a rtid u l C o m unist din Rom ânia a fost si­
in viaţă pro gra m ul său care corespunde nă ­
re se întin de pe aproape 700
zuinţelor po porului suedez — aşa cum p ro ­ p a rtid u l suedez avea posibilitatea sâ acti­
ha. Noul cartier, situat in a­
propierea unei puternice zo­ g ra m u l p a rtid u lu i nostru corespunde năzuin­ veze deschis. Totuşi, le găturile d in tre cele
ţe lo r po po rulu i român. In tru c ît partidele două partide nu au fost întrerupte. La Dof-
ne in du striale a oraşului, se
recomandă prin arhitectura noastre joacă un rol de seamă în viaţa so­ tann, închisoarea care astăzi este tra n s fo r­
Era la amiază. In sala de comandă s-a aşternut modernă a construcţiilor. cietăţii din cele două ţări, putem spune că m ată în muzeu şi unde at.ît de m u lţi d in tre
lu p tă to rii re v o lu ţio n a ri din Rom ânia au fost
o linişte tulburătoare. Zeci de constructori, montori, La in trarea în uzină, oas­ prietenia d in tre com u niştii rom âni si suedezi în te m n iţa ţi — ch ia r tovarăşul Ceauşescu —
e xp rim ă şi prietenia d in tre popoarele noas­
energeticieni, muncitori, maiştri şi specialişti, cu ochii peţii sint salutaţi de tova ră­ tre. (Aplauze prelungite, urate). In tre com u­ am p u tut găsi docum ente care atestă că p a r ­
şii D u m itru Popa. m em bru
ţintă pe panourile aparatelor de comandă, măsură şi n iş tii rom âni şi com u niştii suedezi, între c la ­ tidu l nostru a p a rtic ip a t la mişcarea de so­
al C o m ite tu lu i E xecu tiv al lid a rita te in te rna ţiona lă caro cerea a m n istie ­
control, erau martorii unui eveniment de seamă. C.C. al P.C.R, prim -secretar sa m uncitoare din România şi clasa m u n c i­
toare din Suedia, între popoarele ţâ rilo r rea d e ţin u ţilo r po litici din România.
La orele 12 s-a efectuat punerea definitivă în ex­ al C om itetului m un icip al noastre există vechi re la ţii de colaborare Ra­ Tovarăşii noştri rom â ni conduc astăzi
ploatare industrială a grupului nr. 4 de la Centrala Bucureşti al P.C.R., Nicolae p o rtu rile de prietenie şi colaborare dintre lupta de construire n socialism ului şi co­
Agachi, m in is tru l in dustriei m u n is m u lu i în această tară. In Suedia eon-
termoelectrică Mintia ! Cu 43 de zile înainte de ter­ m etalurgice, de colectivul de partidele noastre capătă astăzi un con ţin u t tinuâ sâ domnească capitalism ul. M u n c ito ­
men, constructorii, montorii şi energeticienii acestui conducere al în tre p rin d e rii, nou în lupta pe ntru securitate în Iîîiropa,
Magistrală aeriană de forţă şi lumină, prin care Termocen­ rii nu au nici o putere reală în fa b rici şi în
colos de forţă şi lumină al României, raportează par­ trala Mintia Îşi „pompează* miliardele de kilowatt* de reprezentanţi ai C o m itetu­ pentru pace, pentru dre ptul popoarelor dc alte locuri de muncă. Puterea decisivă se
a-şî ho tărî dezvoltarea aşa cum o doresc
tidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, că lui de pa rtid şi ai organiza­ ele, fără nici un amestec dinafară (A p la u ­ află î n . m î i n il e ca p ita lu lu i monopolist. Po­
porul m u n cito r trebuie sâ lupte cu tărie îm ­
în cinstea zilei de 23 August — cea mai măreaţă săr­ ţiilo r obşteşti. ze prelungite). p o triva ja fu lu i m o n o p o lu rilo r şi al statului
U n mare n u m ă r de m u n c i­
bătoare a poporului român, au finalizat in mod exem­ tori, in gin eri şi tehnicieni ai Noi, com u niştii rom âni, dăm o apreciere cap italist pentru a-şi apăra şi spori s a la ri­
plar lucrările la acest uriaş obiectiv al energeticii ro­ Succese ale minerilor de la Ţebea m a rii uzine bucureştene fac deosebită a c tiv ită ţii co m u n iş tilo r din Suedia ile reale.
ca, Ln general, a c tiv ită ţii pa rtid e lo r com unis­
Clasa m uncitoare suedeză este bine orga­
mâneşti, înscris la loc de frunte în programul elaborat Brigăzile şi echipele dc ducţiei globale şi m arfă pe oaspeţilor o p rim ire căldu roa­ te şi fo rţe lo r a n tiim p e ria liste de pretutindeni'. nizată. Practic, toţi m u n c ito rii salariaţi sînt
de partid pentru înflorirea economică a patriei. m in eri de ia E. M. Ţebea, 7 tuni a fost depăşit cu să, sim bol al s p iritu lu i Inter­ Partidele comuniste au un rol tot mai im p o r­ m em b ri ai o rg a n iza ţiilo r sindicale. Social-
După efectuarea cu deplin succes a probelor com­ in u ltim u l tim p, au orga­ peste 4,5 la sută. La pro­ na ţion alist de care este a n i­ tan t în lupta unită a fo rţe lo r progresiste, dem ocraţii şi com uniştii deţin îm preună m a ­
mată clasa noastră m un citoa­
ducţia de cărbune extras şi
plexe la grupul nr. 4, Termocentrala Mintia a devenit, nizat mai bine locurile de producţia m arfă vin du tă re. al so lid a rită ţii care stă la în fru n te cu clasa m uncitoare din fiecare ţa­ jo rita te a lo c u rilo r din Parlam ent. Dar, după
m uncă şi au u tiliza t mai
părerea noastră, această m are forţă, pe care
începînd de ieri, una din cele mai puternice surse de e­ eficient m ijloacele m ecani­ şi încasată a rezultat o de­ baza re la ţiilo r d intre com u­ ră, îm p o triv a p o liticii im p erialiste de forţă si reprezentanţii clasei m uncitoare suedeze o
dictat, pe ntru încetarea co n flicte lo r şi răz­
nergie ale României contemporane. A intrat efectiv şi ce de care dispun. Există păşire de 3 la sută şi res­ niştii rom âni şi cei suedezi. boaielor dintre state, care mai au loc în d i ­ au Ia un loc. nu este folosită in tr-u n mod
definitiv in galeria marilor opere constructive cu care o intensă preocupare pen­ pectiv 4,6 la sută. Toate a­ Pe o mare pancartă era în ­ fe rite zone ale lu m ii, pe ntru soluţionarea a ­ just. L id e rii social-dem ocraţi se m u lţu ­
ceste realizări au la bază
generali­
însuşirea şi
tru
scrisă, în lim b ile română şi
poporul nostru, clasa muncitoare îşi aureolează dru­ zarea unor procedee de lu ­ creşterea p ro d u c tiv ită ţii suedeză, urarea «Bine aţi ve­ cestora pe cale politică, pentru retragerea mesc cu încercarea dc a ad m in istra societa­
tea capitalistă. Ei nu văd nici o cale de ie­
mul de muncă şi luptă pentru făurirea orînduirii so­ cru mai productive. In a­ m un cii cu 8 Ia sută faţă n it dragi oaspeţi”. Tinere fe­ totală a tru p e lo r Statelor U n ite din Indochi- şire din capitalism .
na, încetarea oricărui amestec in tre b u rile
cest context se înscrie şi
cialiste. A devenit una din grăitoarele dovezi ale ta­ aplicarea cu rezultate bune de prevederi. te oferă buchete de flori. alto r popoare, respectarea d re p tu lu i sacru al Istoria n arătat, însă, că problem ele oa­
După ce directoru l uzinei,
Sc remarcă în mod deo­
m en ilo r m un cii nu se pot rezolva în cadrul
lentului şi hărniciei, abnegaţiei şi pasiunii, tenacităţii a metodei de exploatare cu sebit cu succese sem nifica­ Constantin Iordache, exp rim ă fiecărei na ţiu n i de a fi stâpînă pc destinele capitalism ului. Această cale duce la şomaj
şi bărbăţiei, competenţei şi responsabilităţii a mii şi abataj frontal, la care sus­ tive m in e rii din sectorul bucuria şi satisfacţia dc a a­ sale, pe bogăţiile sale naţionale, de a-şi ho tă­ dc masă. la creşterea deosebirilor de clasă
mii de oameni pe care naţiunea noastră, in întregul ţinerea sc face cu stîlpi Mesteacăn, condus dc mais­ vea in m ijlo c u l colectivului rî dezvoltarea economică şi socială corespun­ şi la pauper izarea poporului.
zător năzuinţelor ei. (Aplauze prelungite).
ei, îi numeşte cu admiraţie, respect şi veneraţie — h id ra u lic i fa b rica ţi la V u l­ tru l E m il Nită şi in g in e ru l dc m u n cito ri pe tovarăşul Suedia a e v ita t atît grozăviile p rim u lu i
can. Octavian Popa. M erită a­ Nicolae Ceauşescu, pe tova ră­ In această luptă noi acordăm o atenţie de­ război mondial, cît şi pe ale celui de-al d o i­
constructori. Pe măsura strădaniei şi preciat aportul adus de şul C a rl-H e n rik Hermansson, osebită u n ită ţii ţâ rilo r socialiste, p a rtic ip ă rii lea război m ondial. In tim p ce alte popoare
Acestor constructori, acestor oameni minunaţi care hărniciei, a preocupării m in e rii din echipele lu i in vită pe oaspeţi în p a v ilio ­ lo r active, unite, la lupta îm p o triva im p e ria ­ sîngernu, economia suedeză se putea dez­
au înâlţat, la chemarea şi îndemnul partidului, uriaşa m u n cito rilo r, m aiştrilor, in ­ Pavel Rusu, Sabin Tnma nul central al în tre p rin d e rii, lism ului, pentru dezvoltarea progresistă a so­ volta. Tara noastră este astăzi foarte dezvol­
g in e rilo r şi teh nicienilor, a şi Azaric Florea, de la îna­ cietăţii omeneşti. De aceea p a rtid u l şi gu ve r­ tată din punct de vedere industrial. P rin
citadelă energetică de la Mintia, le consacrăm, ca un
tu tu ro r lu cră to rilo r din in tă ri şi pregătiri, care au nu l nostru acţionează şi vor acţiona în con­ lupta sa, clasa m uncitoare a atins un nivel
modest omaaiu, în pragul marii sărbători de la 23 Au­ subteran şi de ta su p ra fa ­ ob ţin u t cu regularitate de­ ţContinuoro hi pog. a 4-a) tin u a re p e n tru depăşirea divergenţelor actu­ de trai re la tiv ridicat. Dar ascuţirea c o n tra ­
gust, PAGINA A II-A A ZIARULUI NOSTRU DE ASTAZI. ţă s-au înregistrat rezu lta­ păşiri de plan între 4 şi 9 ale dintre statele socialiste, pentru întărirea d ic ţiilo r cap ita lism u lu i — caic în m om e ntul
te deosebite. Planul p ro­ la sută. u n ită ţii lor, a tu tu ro r fo rţe lo r a n tiim p e ria lis ­ de faţă se e xp rim ă nt.it dc clar în criza do­
te. V ictoria păcii, asigurarea dezvoltării l i ­ la ru lu i american — s-a făcut sim ţită şi în
bere a fiecărui popor cere unitatea acestor Suedia, In u ltim u l an. şom ajul a crescut, ia r
forţe, unitate şi iar unitate. (Aplauze pre­ salariile reale s-au redus prin puternice creş­
Tineri la muncă patriotică înalta combativitate lungite, urale. se scandează „Ceauşescu — teri ale pre ţu rilo r, c h iriilo r şi im pozitelor.
Un apartam ent modern poate în g h iţi 25 la
P.C.R.").
V iz ita în România a delegaţiei P a rtid u lu i sută din salariul unui m uncitor, im pozitele
de stingă — com u n iştii din Suedia este o e x ­ către stat şi com ună chiar mai m ult. Socie­
Participanţi la realizarea unor COMUNISTA presie a re la ţiilo r de prietenie d intre p a rti­ nuă sâ existe în toate dom eniile, iar d ife ­
tatea capitalistă întem eiată pe clase c o n ti­
dele noastre In discuţiile avute în cadrul a ­
renţele d intre bogaţi şi săraci cresc. C a pita­
cestei vizite, am e x p rim a t do rin ţa com ună
de a dezvolta şi pe mai departe aceste re­
muncă în fab rici, ceea ce are drept rezultat
la ţii şi totodată de a c o n trib u i la întărirea liştii im p un o intensificare a ritm u lu i de
accidente şi îm bolnă viri.
u n ită ţii tu tu ro r pa rtide lor com uniste şi m u n ­
importante obiective ale localităţii cu toţi com uniştii. acord o com unistă elaborat de tova ră­ găsindu-şi m aterializarea în citoreşti, pe baza p rin c ip iilo r m a rx is t-le n i- Ia apărarea intereselor sale. Greva m u n c ito ­
D ar clasa m uncitoare suedeză s-a rid ica t
faţă de program ul de educare
— Îm preună cu ortacii mei,
succesele ce le obţine colec­
niste, a respectării d re p tu lu i fiecărui pa rtid
înaltă preţuire pro gra m ulu i şul Nicolae Ceauşescu, sen­ tivul sectorului în în d e p lin i­ de a-şi elabora lin ia politică corespunzător rilo r po rtu ari din Gotcborg, greva de lungă
trasat de tovarăşul Nicolae tim e n te lo r de adîncâ recunoş­ rea şi depăşirea sa rcin ilo r de intereselor poporultîi, clasei m uncitoare din durată a m u n c ito rilo r m ineri din M a lm fa l-
Consemnam, cu cîteva zile Entuziasm ul tineresc se fă ­ Ceauşescu pentru educarea tin ţă faţă de conducerea par- plan, în vred nicia şi stăruinţa tara unde îşi desfăşoară activitatea, cauzei len din nordul tării, grevele din sute de alte
în urm ă, deschiderea în m u ­ cuse sim ţit din prim a clipă com unistă a m e m b rilo r de lu i pentru onorarea în d a to ri­ generale a socialism ului, păcii şi progresu­ locuri de muncă din u ltim ii ani reprezintă
n ic ip iu l Deva. într-o atm osfe­ a sosirii b rig a d ie rilo r pe şan­ partid, a tu tu ro r oam enilor r ilo r ce-i revin în sporirea lui (V ii aplauze). paşi im p o rta n ţi pe calea spre o nouă etapă
ră de adevărată em ulaţie t i ­ tier. încă înainte de ora des­ m uncii Valoarea acestui p ro­ pro du cţiei de cărbune, în p ro ­ Tovarăşi, în lupta revo lu ţiona ră din ţara noastră.
nerească, a şantierului tine­ c h id e rii tineri de la T e rm o ­ gram constă tocmai în fap tu l Adunări movarea noului. Inform a re a D a ţi-m i voie să mă refer, In continuare, In u ltim ii ani are loc un avint al luptei
re lu lu i de In viitoarea casă centrala M in tia , E M. Deva, că el se referă la om, la fo r ­ prezentată in adunare de to­ Ia unele aspecte ale a c tiv ită ţii uzinei d u m ­ democratice şi a n tiim p e ria liste din Suedia.
de cultură a oraşului. Reve­ I I.L., de la numeroase în tre ­ marea om u lu i epocii m ăreţe de dezbatere varăşul Constantin V in tilâ , neavoastră. „R e pu blica" este o uzină veche, Acest avîn t se e x p rim ă în m işcările grevis­
nind la tin e rii care în 5 au­ p rin d e ri şi in s titu ţii din m u ­ pe care toţi o tră im şi o fă u ­ secretarul organizaţiei de ba ­ cu tra d iţii revo lu ţiona re ; în an ii ilega lită ţii te şi în alte a c tivită ţi de apărare a interese­
gust ridicaseră drapelul t r i ­ n icip iu se şi m îndreau cu p r i­ rim. ză. a c ita t pe m e m b rii de aici — sau, maî bine-zis, în fosta uzină „ M a ­ lo r celor ce muncesc. El se manifestă şi în
color m nrcînd ţmbrâcnrea u ­ mele „trofee" descoperite în S in t cuvintele m in e ru lu i a activităţii pa rtid D u m itru Fotescu. loan la xa ", din care s-a dezvoltat întreprinderea dezvoltarea m işcării de solidaritate cu po­
n ifo rm e i de brigadieri, găsim z id u rile c lă d irii la a cărei de­ şef de brigadă loan Onuţ, din Onuţ. Gheorghe M oldovan, * dumneavoastră. îm preună cu Uzinele „2.1 poarele aflate în luptă din Indochina, soli­
confirm area entuziasm ului, e­ molare porniseră .In două sectorul I I I al m inei Lupeni, politico-i deologice Ion Tincă, Dionisie Bălan şi A ugust" — am avut o organizaţie p u te rn i­ daritate cate este puternică în ţara noastră.
la nu lui cu care în acea zi o re o şi dăm gata !'■ — spu­ rostite în adunarea organiza­ Nicolae Cimpoiescu, care prin că a p a rtid u lu i nostru. După eliberare, m un- In rîn d u l m u n c ito rilo r salariaţi. în rîndu l
s-a pornit la lucru. P rim a lo ­ nea cu hotârîre Istvan Me- ţiei de pa rtid pentru dezbate­ com bativitatea lor comunistă
v itu ră de tîrnăcop fusese pre­ zei. secretarul organizaţiei rea a c tiv ită ţii ideologice şi faţă de neajunsuri au c o n tri­
cedată de un frum os film a;l U.T.C. de la I.C.V.A. cu ltu ra l - educative C u v in ­ b u it efeotiv la crearea în rîn- (Continuare In pag* 4-a) (Continuare ln pag. 4ol
aspectului de v iito r al aces­ tidului, faţă de secretarul dul colectivu lui sectorului a
general al pa rtidu lui, pentru
tui punct central al m u n ic i­ I. IASCU tele com u nistu lui Onut, ca de g rija continuă şi neprecupe­ unui c lim a t de m uncă sănă­
piului. O impozantă clădire altfel cuvîn tu l tu tu ro r m em ­ ţită ce o poartă clasei m u n ­ tos, de in iţia tiv ă şi răsp un­
eu 5 n iv e lu ri înco nju rată de b rilo r de pa rtid din acest sec­ citoare, întreg ulu i popor, fo r­ dere, de in tolerantă faţă de
reconfortante spaţii verzi va tor de frunte al m inei Lupeni, m ă rii om u lu i nou al societăţii abateri. Dar, ju decind a c tiv i­ încheierea convorbirilor dintre delegaţia Partidului Comunist
lua în curînd locul căsuţeior noastre. tatea educativă desfăşurată
îngrăm ădite aici. L in iile m o­ au dat glas adeziunii depline de organizaţia de partid în Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
derne ale e x te rio ru lu i e d ifi­ A n a lizîn d în mod c ritic şi s p iritu l îna ltelo r exigenţe ce
ciu lui vor fi completate de autocritic, în s p iritu l înaltelor le reclamă pro pu nerile de
eleganţa finisajelor, de fu n c ­ exigente ale recentelor docu­ m ăsuri ale secretarului gene­ şi delegaţia Partidului de stînga - comuniştii din Suedia,
ţionalitatea m ărită a in te rio ­ mente dc partid, activitatea ral, adunarea a înfăţişat şi
ru lu i care va cuprinde, p r in ­ Manifestări culturale la Brad educativă desfăşurată de o r­ la tu rile negative ale a c tiv ită ­ condusă de tovarăşul Carl-Henrik Hermansson
bază a sectoru­
ganizaţia de
tre altele, o sală de specta­ lui III, adunarea a reliefat
cole de 600 de locuri, b ib lio ­ Cil p rile ju l îm p lin irii a treizeci de ani de la asa­ însemnătatea deosebită pe ţ ii polilico-ideologice, faptul
tecă. numeroase săli' destina­ sinarea de către a u to rită ţile re g im u lu i burghe/o-m o- că în vă ţâ m în tu l de p a rtid a M ie rcuri, s-au încheiat con­ Si E ivor M a rklu n d , m em bru prietenie tovărăşească, carac­
te a c tiv ită ţilo r c u ltu ra l-a riis - şieresc a eroului clasei m uncitoare, F ilim o n Sîrbu, care au avut-o în dezvoltarea s u fe rit de m u lt form alism , v o rb irile in tre delegaţia P ar­ al C om itetului Executiv al teristică pentru relaţiile d in ­
tice care se vor desfăşura Casa de cultură din Brad a organizat in cadrul c i­ conştiinţei datoriei faţă de ceea ce a dăunat eficienţei tid u lu i Com unist Român, C.C. al P.S.CS,, iar din pa r­ tre P artid ul Com unist Român
aici. Se întîlniserâ. la deschi­ muncă, fată de o b lig aţiile pro­ condusă de tovarăşul Nicolae tea română tovarăşii G h e o r­
clu lui „F ile de cronică" un am plu simpozion in titu la t fesionale şi obşteşti ale m in e­ şi P artidul de stiîngn-comu-
derea şantierului, tineri din „D in viata şi activitatea lui F ilim o n Sîrbu". sale asupra îm b o g ă ţirii cu­ Ceauşescu, secretar general ghe Pană, m em bru al C om i­ niştiî din Suedia.
numeroase în tre p rin d e ri şi rilo r, în dezvoltarea p ro filu ­ noştinţelor politice ale m em ­ al PC.R., şi delegaţia P a rti­ tetului Executiv, al P re zid iu ­
★ t lui lor moral cetăţenesc ★
in s titu ţii ale oraşului. „D in istoricul m in e ritu lu i în M u n ţii Apuseni" a adunările generale de partid, b rilo r de partid, ale celor- du lu i de stînga — com uniş­ lu i Permanent, secretar al In aceeaşi zi, tovarăşul
Paralel eu crearea fro n tu ­ fost tema unei în tîln iri a p u blicului din localitate cu în vâ tâ m în lu ! de partid, munca I. DUBEK tii din Suedia, condusă de C.C. al P.C.R., M îu Dobres­ Nicolae Ceauşescu a oferit un
lui de lucru de la acest obiec­ in g in e ru l loan A vra m de la E M Barza Cu acest p r i­ politică de la om la om, tovarăşul C a rl-H e n rik H e r­ cu, m em b ru supleant al Co­ dejun în cinstea oaspeţilor.
lej celor prezenţi te-au fost prezentate secvenţe docu­ mansson, preşedintele PS.C.S. m ite tu lu i Executiv^ al C.C. al A u particip at tovarăşii Paul
tiv, tin e rii lucrează la des­ activitatea educativă a orga­
mentare înfăţişind această străveche îndeletnicire de Din partea suedeză au P.C.R., Ghizela Vass, şef de Niculescu-M izil, Gheorghe Pa­
chiderea unui a lt însemnat nizaţiei U.T.C. şi a grupelor
pe m eleagurile m oţilor. secţie la C.C, al PC .R . nă, D u m itru Popa, Gheorghe
p u nct al oraşului, magazinul sindicale. Roadele m u n cii (Continuare in pag. o l-a) pa rticip at tovarăşii Lars W e r­ C o n v o rb irile s-au desfăşu­ Stoica, Ghizela Vass, A le x a n ­
central universal. politice sînt elocvente, ele ner, vicepreşedinte al P.S.C S. raţi 4ntr-un s p irit de caldă dru Sencovicî.